14,037 matches
-
conducătorul unității sau președintele organizației cooperatiste sau obștești; - la nivelul direcțiilor generale, direcțiilor județene, trusturilor și combinatelor: conducătorul respectiv; - la nivelul consiliilor populare: președintele comitetului executiv; - la nivelul ministerelor, celorlalte organe centrale ale administrației de stat, organelor centrale ale organizațiilor cooperatiste și obștești: ministrul, conducătorul organului central ori președintele organizației cooperatiste sau obștești respective. Obligația și răspunderea pentru realizarea deplină a măsurilor de protecție a muncii o au de asemenea și toate celelalte persoane cărora le revin atribuții de organizare, conducere
LEGE nr. 5 din 22 decembrie 1965 (*republicată*) cu privire la protecţia muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106213_a_107542]
-
direcțiilor generale, direcțiilor județene, trusturilor și combinatelor: conducătorul respectiv; - la nivelul consiliilor populare: președintele comitetului executiv; - la nivelul ministerelor, celorlalte organe centrale ale administrației de stat, organelor centrale ale organizațiilor cooperatiste și obștești: ministrul, conducătorul organului central ori președintele organizației cooperatiste sau obștești respective. Obligația și răspunderea pentru realizarea deplină a măsurilor de protecție a muncii o au de asemenea și toate celelalte persoane cărora le revin atribuții de organizare, conducere și control în procesul de muncă. Articolul 9 Organizațiile socialiste
LEGE nr. 5 din 22 decembrie 1965 (*republicată*) cu privire la protecţia muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106213_a_107542]
-
introducă în procesul de producție sau, după caz, să confecționeze aparate, dispozitive, instalații, echipamente și materiale de protecție a muncii la nivelul cuceririlor științei și tehnicii moderne. ... Ministerele și celelalte organe centrale ale administrației de stat, organele centrale ale organizațiilor cooperatiste și obștești vor lua măsuri pentru generalizarea celor mai eficace dispozitive și instalații de protecție a muncii, cu avizul Ministerului Muncii; c) să ia orice alte măsuri în vederea asigurării celor mai bune condiții de muncă, prevenirii accidentelor de muncă și
LEGE nr. 5 din 22 decembrie 1965 (*republicată*) cu privire la protecţia muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106213_a_107542]
-
avizul Ministerului Muncii; c) să ia orice alte măsuri în vederea asigurării celor mai bune condiții de muncă, prevenirii accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale. ... Articolul 10 Ministerele, celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat, organele centrale ale organizațiilor cooperatiste și obștești sînt obligate că odată cu realizarea instalațiilor și utilajelor, precum și la introducerea de noi procese tehnologice, să asigure măsurile corespunzătoare de protecție a muncii. Organizațiile de cercetări și proiectări sînt obligate să aplice, la elaborarea studiilor și proiectelor, normele
LEGE nr. 5 din 22 decembrie 1965 (*republicată*) cu privire la protecţia muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106213_a_107542]
-
elaborarea studiilor și proiectelor, normele de protecție a muncii. În cazul proceselor tehnologice pentru care nu există norme republicane sau departamentale de protecție a muncii, ministerele și celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat, organele centrale ale organizațiilor cooperatiste și obștești, în subordinea cărora se află organizațiile de cercetare și proiectare, sînt obligate să stabilească măsurile necesare de protecție a muncii cu avizul Ministerului Muncii. Consiliile tehnico-științifice și comisiile tehnice interne sînt obligate să verifice proiectele din punct de
LEGE nr. 5 din 22 decembrie 1965 (*republicată*) cu privire la protecţia muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106213_a_107542]
-
scurtă, ale școlilor profesionale, școlilor tehnice, precum și ale institutelor de învățămînt superior tehnic, să cuprindă cursuri speciale sau capitale de protecție a muncii. Articolul 16 Ministerele și celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat, organele centrale ale organizațiilor cooperatiste și obștești sînt obligate să ia măsurile și să prevadă mijloacele necesare pentru desfășurarea unei propagande sistematice, concrete și eficace în vederea cunoașterii, popularizării și aplicării măsurilor de protecție a muncii. Comitetul de Stat pentru Cultură și Arta și Comitetul de
LEGE nr. 5 din 22 decembrie 1965 (*republicată*) cu privire la protecţia muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106213_a_107542]
-
de obligațiuni CEC cu câștiguri, primiri de vărsăminte pentru conturile speciale etc. până în anul 1988, când în localitățile în care CEC avea agenții proprii, unitățile PTTR nu mai executau asemenea operațiuni. S-a asigurat desfacerea timbrelor fiscale prin unitățile comerciale, cooperatiste și alte unități locale, precum și vânzarea cu amănuntul. S-au încasat taxele de abonament radio-televizor și s-a ținut evidența abonaților. Începând din anul 1956, încasarea taxelor s-a făcut tot trimestrial, dar prin aplicare de timbre de valori egale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
În perioada imediat următoare, respectiv 1871- 1881, au apărut numeroase societăți de credit și economie în aproape toate orașele mari ale țării - Iași, Râmnicu Sărat, Piatra Neamț, Focșani, Craiova, Pitești, Ploiești, Galați, Târgu-Jiu - chiar și în unele sate. Dintre promotorii mișcării cooperatiste, s-a remarcat în mod deosebit Spiru Haret, savant, sociolog, pedagog, matematician și om politic, considerat pe drept cuvânt ctitorul băncilor populare cooperatiste. În perioada 1891-1902 apariția a numeroase societăți cooperatiste de credit, denumite și "bănci populare sătești" a marcat
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
Râmnicu Sărat, Piatra Neamț, Focșani, Craiova, Pitești, Ploiești, Galați, Târgu-Jiu - chiar și în unele sate. Dintre promotorii mișcării cooperatiste, s-a remarcat în mod deosebit Spiru Haret, savant, sociolog, pedagog, matematician și om politic, considerat pe drept cuvânt ctitorul băncilor populare cooperatiste. În perioada 1891-1902 apariția a numeroase societăți cooperatiste de credit, denumite și "bănci populare sătești" a marcat afirmarea mișcării cooperatiste în România. Începând cu anul 1898, Spiru Haret devine principalul susținător al extinderii și organizării mișcării cooperatiste fiind și inițiatorul
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
Târgu-Jiu - chiar și în unele sate. Dintre promotorii mișcării cooperatiste, s-a remarcat în mod deosebit Spiru Haret, savant, sociolog, pedagog, matematician și om politic, considerat pe drept cuvânt ctitorul băncilor populare cooperatiste. În perioada 1891-1902 apariția a numeroase societăți cooperatiste de credit, denumite și "bănci populare sătești" a marcat afirmarea mișcării cooperatiste în România. Începând cu anul 1898, Spiru Haret devine principalul susținător al extinderii și organizării mișcării cooperatiste fiind și inițiatorul primei legi a cooperației. De atunci și până
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
remarcat în mod deosebit Spiru Haret, savant, sociolog, pedagog, matematician și om politic, considerat pe drept cuvânt ctitorul băncilor populare cooperatiste. În perioada 1891-1902 apariția a numeroase societăți cooperatiste de credit, denumite și "bănci populare sătești" a marcat afirmarea mișcării cooperatiste în România. Începând cu anul 1898, Spiru Haret devine principalul susținător al extinderii și organizării mișcării cooperatiste fiind și inițiatorul primei legi a cooperației. De atunci și până astăzi, ca pretutindeni în lume, cooperația de credit din România a fost
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
ctitorul băncilor populare cooperatiste. În perioada 1891-1902 apariția a numeroase societăți cooperatiste de credit, denumite și "bănci populare sătești" a marcat afirmarea mișcării cooperatiste în România. Începând cu anul 1898, Spiru Haret devine principalul susținător al extinderii și organizării mișcării cooperatiste fiind și inițiatorul primei legi a cooperației. De atunci și până astăzi, ca pretutindeni în lume, cooperația de credit din România a fost puternic marcată de condițiile istorice, economice, sociale și politice în care a apărut și s-a dezvoltat
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
credit din România a cunoscut o dezvoltare constantă, beneficiind de o conjunctură favorabilă pe care a fructificat-o. În acest sens, Decretul Lege nr.67/1990 a venit să reglementeze activitatea cooperației de consum și de credit pe baza principiilor cooperatiste consacrate și statuate de Alianța Cooperatistă Internațională. În această perioadă cooperativele de credit au desfășurat o activitate diversificată iar operațiunile cu caracter financiar au fost efectuate numai pentru membrii cooperatori. În intervalul octombrie 1996 - iunie 2000, baza legală a desfășurării
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
dezvoltare constantă, beneficiind de o conjunctură favorabilă pe care a fructificat-o. În acest sens, Decretul Lege nr.67/1990 a venit să reglementeze activitatea cooperației de consum și de credit pe baza principiilor cooperatiste consacrate și statuate de Alianța Cooperatistă Internațională. În această perioadă cooperativele de credit au desfășurat o activitate diversificată iar operațiunile cu caracter financiar au fost efectuate numai pentru membrii cooperatori. În intervalul octombrie 1996 - iunie 2000, baza legală a desfășurării activității cooperației de credit a constituit
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
acestea, la nivel național, la Casa Cooperativelor de Credit CREDITCOOP. Apariția în România, în perioada 1997-1998 a unor bănci populare independente, autointitulate și "cooperative de credit", care au fructificat unele imperfecțiuni ale sistemului legislativ din acea perioadă prin nerespectarea principiilor cooperatiste și totodată prin eludarea pragului de capital social prevăzut pentru băncile comerciale, a determinat Guvernul României să ia unele măsuri ferme în această privință. Prima măsură luată a fost stoparea fenomenului de proliferare a unor astfel de instituții, care nu
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
s-a și întâmplat în luna septembrie 1998, când, printr-o Hotărâre de Guvern s-a interzis înființarea de noi cooperative de credit. Ulterior, în luna iulie 2000, a fost adoptată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.97 privind organizațiile cooperatiste de credit, aprobată și modificată de către Parlamentul României prin Legea nr.200/2002, cu modificările și completările ulterioare. Noua legislație a dat posibilitate Băncii Naționale a României de a supraveghea și controla activitățile bancare efectuate în cadrul cooperației de credit. În conformitate cu
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
de a supraveghea și controla activitățile bancare efectuate în cadrul cooperației de credit. În conformitate cu noile reglementări, structura acestor organizații a suferit modificări în sensul că toate casele teritoriale s-au reorganizat în cooperative de credit. În esență, legea prevede funcționarea organizațiilor cooperatiste de credit în rețele formate dintr-o casă centrală, sucursale ale acesteia, precum și cooperativele de credit afiliate la casa centrală. Cooperativele de credit sunt asociații autonome, apolitice și neguvernamentale, al căror scop principal este desfășurarea activităților bancare în vederea întrajutorării membrilor
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
cotizațiilor cooperativelor de credit afiliate. Din punct de vedere al mediului în care operează cooperativele de credit afiliate în rețeaua CREDITCOOP, 65% își desfășoară activitatea în mediul rural iar 35% în mediul urban. La data de 31 decembrie 2003 rețeaua cooperatistă de credit CREDITCOOP era formată din Casa Centrală cu 21 de sucursale ale acesteia, precum și un număr de 547 cooperative de credit la erau sunt arondate 375 puncte de lucru. Având în vedere că legislația pe baza căreia funcționează
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
satisfacerii intereselor membrilor cooperatori; - asigurarea capacității depline a Casei Centrale CREDITCOOP de exercitare a responsabilităților ce i-au fost conferite pe linia supravegherii, controlului și a sistemului de transfer de fonduri intrarețea. Astfel, la data de 31 decembrie 2004 rețeaua cooperatistă de credit CREDITCOOP era formată din Casa Centrală împreună cu 16 agenții ale acesteia situate în următoarele orașe: București, Arad, Pitești, Bacău, Oradea, Botoșani, Brașov, Călărași, Cluj-Napoca, Constanța, Deva, Iași, Baia Mare, Ploiești, Timișoara și Focșani. La aceeași dată, la Casa
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
Pitești, Bacău, Oradea, Botoșani, Brașov, Călărași, Cluj-Napoca, Constanța, Deva, Iași, Baia Mare, Ploiești, Timișoara și Focșani. La aceeași dată, la Casa Centrală erau afiliate 133 de cooperative de credit care, la rândul lor aveau 727 de puncte de lucru. Activitatea organizațiilor cooperatiste de credit afiliate în rețeaua CREDITCOOP este reglementată, autorizată și supravegheată de către Banca Națională a României fiind similară cu aceea a oricărei instituții bancare. 2.2 Modul de organizare al CREDITCOOP 2.2.1 Casa Centrală CREDITCOOP Casa Centrală desfășoară
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
sau în contul clienților, în conformitate cu reglementările în vigoare, cu: - valută; - instrumente monetare negociabile (cecuri, cambii, certificate de depozit); - titluri de stat; - titluri de valoare, emise de autorități ale administrației publice locale; l) consultanță privind activitățile desfășurate de organizațiile cooperatiste de credit; În ceea ce privește cooperativele de credit din rețeaua CREDITCOOP, activitățile pe care acestea le pot desfășura, în limita autorizației acordate de către Banca Națională a României și potrivit reglementărilor Casei Centrale CREDITCOOP sunt următoarele: a) acceptarea de depozite de la membrii
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
împrumuturi intercooperatiste și de la bănci; i) operațiuni de vânzare/cumpărare de valută contra monedei naționale, efectuate în numerar, cu membrii cooperatori și cu alte persoane fizice, în conformitate cu reglementările valutare în vigoare ; j) consultanță privind activitățile desfășurate de organizațiile cooperatiste de credit, acordată membrilor cooperatori, precum și persoanelor fizice, microîntreprinderilor, organizațiilor obștești și de cult, asociațiilor familiale și persoanelor fizice cu profesii libere reglementate, care domiciliază/au sediul social și își desfășoară activitatea în raza teritorială de operare a cooperativei de
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
unitățile din rețea contribuind la constituirea resurselor Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar - FGDSB. În plus, rețeaua CREDITCOOP dispune de un fond propriu - rezerva mutuală de garantare - constituită la nivelul Casei Centrale. De-a lungul existenței sale, rețeaua cooperatistă de credit CREDITCOOP a cunoscut o continuă dezvoltare, produsele și serviciile bancare oferite s-au diversificat iar rezultatele economice obținute au fost mai bune de la un an la altul. Astfel, la data de 31 decembrie 2004 totalul activelor bilanțiere a
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
din țările Europei Centrale și de Est, ci și cu acelea din țările membre ale Uniunii Europene și chiar din alte continente. În acest sens, în luna aprilie 2003, CREDITCOOP Casa Centrală a devenit membră al Asociației Europene a Băncilor Cooperatiste, ceea ce reprezintă o recunoaștere la nivel european a ceea ce înseamnă cooperația de credit din România, precum și o recompensă a tuturor eforturilor depuse de cooperativele de credit afiliate, dându-ne încredere că vom putea reuși în tot ceea ce ne-
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
juridică în raza teritorială de operare a casei centrale - efectuarea de plasamente pe piața interbancară - plăți și decontări, inclusiv decontarea operațiunilor de încasări și plăți desfășurate între cooperativele de credit afiliate - transferul de fonduri - consultanță privind activitățile desfășurate de organizațiile cooperatiste de credit - tranzacții în contul clienților CREDITCOOP Casa Centrală își desfășoară activitatea prin intermediul celor 16 agenții teritoriale, 138 de cooperative de credit afiliate și 714 puncte de lucru. 2.2.1.2 Strategia și obiectivele prioritare - Asigurarea consolidării continue a
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]