172 matches
-
comunei. De la înființare și până la destrămare, în 1992, C.A.P. Lespezi a fost condus de următorii președinți: Petru Acatincăi, țăran gospodar din Bursuc Deal; - Constantin Postelnicu, un țăran din Dumbrava, respectat de oameni; - Eugen Ionică, inginer agronom venit din Iași. Cooperativizarea agriculturii a însemnat și stârnirea mâniei țăranilor din cauza luării cu forța a pământurilor și a atelajelor cu animalele de muncă, în condițiile în care cea mai mare parte din producție rămânea statului. Din aceste motive, în august 1962, pe o
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
apărute în a doua jumătate a secolului al XIX - lea au fost cele legate de fabricarea sticlei la Lespezi. Ingineri agronomi. Se pare că primul inginer agronom din comună a fost boierul Fotin Ionescu. Această meserie s-a dezvoltat odată cu cooperativizarea agriculturii, când la C.A.P. Lespezi au lucrat: inginer Eugen Ionică, inginer Ion Palgan, inginer Alexandra Străchinaru, inginer Gheorghe Costea, inginer Elena Barzic și inginer Prisăcaru. Contabili: Dorel Străchinaru, Lucia Manoliu, Ilie Melinte, Virginia Prisăcaru, Virginia Pintileasa, Liviu Dzetzet, Gheorghe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu s-au deschis lucrările celui de-al II-lea Congres al Uniunii Naționale a Cooperativelor de Producție. Congresul este chemat să facă bilanțul profundelor transformări din viața satului În deceniul care a trecut de la Încheierea procesului cooperativizării, să dezbată problemele majore care privesc sarcinile actuale și de perspectivă ale agriculturii cooperatiste, În lumina prevederilor Congresului al X-lea al P.C.R. și ale actualului cincinal. Primit cu puternice aplauze, Într-o atmosferă de puternic entuziasm, a luat cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
panou pe care putea glisa, trasă în jos cu diverse viteze, o fereastră dreptunghiulară de carton. Pe panou era lipită o coloană de text (erau vreo patru din care aveai de ales: o cronică la un film, un articol despre cooperativizare, un fel de glumă din vreun almanah și încă ceva, nu mai știu ce) peste care cobora ferestruica, în așa fel încît ea lăsa să se vadă numai câte un rând din textul respectiv. Viteza de alunecare o reglai cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
săreau tot timpul și aterizau pe covor, iar elasticul, fiert și răsfiert la spălarea o dată cu lenjeria, era fragil și se fărâma mereu sau se-ntindea ca guma de mestecat... Ferestruica totuși glisa și puteam citi ce se spunea acolo despre cooperativizare. Nu aveam probleme să-mi amintesc textul, fiindcă-l citisem oricum de o mulțime de ori înainte, fără fereastră. Curând însă mi-am decupat singur alte coloane din cărți sau ziare, mijind ochii ca să nu văd ce scrie-n ele
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Față de aceste valori, după 1989 și până în 2003 au apărut modificări, așa cum rezultă din tabelul de mai jos. Situându-se într-o regiune cu condiții fizico-geografice mai puțin favorabile culturilor agricole, orașul Breaza reprezintă o regiune ce nu a cunoscut cooperativizarea, agricultura propriu-zisă făcându-se în intravilan, între străzi și între funduri de locuri. Așadar, se poate vorbi pe ansamblu de o utilizare destul de mozaicată în raport cu extinderea interfluviilor și a teraselor și cu gradul de fragmentare a reliefului. Terenurile agricole sunt
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și din hârtoape (exemplu, satele Oltenești, Târzii). Remarcabilă este gruparea satelor noi, de împroprietărire, pe valea Lohanului și a Crasnei (exemplu, Satu Nou, la circa 2,5 km NE de Crețești, pe dreapta Lohanului). După 1966, criza agrară indusă de cooperativizarea forțată a agriculturii, într-o regiune în cea mai mare parte improprie pentru marea cultură, îmbinată cu creșterea atractivității urbane și a altor state europene (mai ales Italia, Spania, Portugalia), în funcție de ritmul accelerat al industrializării și cu prăbușirea sporului natural
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
populației rurale, până în 1966, când a început și apoi s-a generalizat exodul rural. Toate aceste forme de evoluție au dus la perpetuarea caracterului subzistențial, la slaba inerție a producției țărănești în circuitele pieții. Mutațiile produse în perioada comunistă prin intermediul cooperativizării și etatizării proprietății și formelor de exploatare, impuse cu dificultate aici, au încercat să remedieze această stare de lucruri prin diversificarea culturilor, specializarea pomi - viticolă sau zootehnică, zonarea conform potențialului pedoclimatic, pe baza unor studii care vizau să transforme zonele
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
care se reînfiripă și posibilităților sale agrotehnice extrem de precare, determinate de exproprierile samavolnice din 1949 și de restituirile false sau absente de după 1990. Modificările principale constatate pot fi rezumate astfel: • simplificarea sistemului de cultură, de fapt reîntoarcerea la cel anterior cooperativizării, subzistențial în esență, prin tenta dominant cerealieră dată în primul rând, de creșterea suprafeței cultivate cu porumb (cu aproximativ 12 - 15% în ansamblu față de cele cu grâu, care scad cu 20%; cele cu orz rămân stabile); • renunțarea aproape completă la
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Totuși, în bazinul Lohan, la Crețești, se contura, în perioada 1980 - 1989 un areal cu valori sub medie (12,9%), respectiv 4,7%. Dincolo de aceste aspecte evolutive recente, care pot fi conjuncturale sau pot exprima o revenire la situația anterioară cooperativizării, se pune problema dacă nu este posibil ca ele să fie dictate și de fragilizarea, în ultimii ani, a potențialului natural agro - productiv. Utilizate dezorganizat, fără o încadrare juridică eficientă și fără preocupări de amenajare durabilă, suprafețe extinse nu au
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
poezie. Mai întâi, una la persoana I singular, a eului fremătător și expansiv, dimensionat, romantic, în sensul iubirii și proiectat în afară printr-o viziune a sentimentelor. Pe fundalul realist-socialist al epocii, cu stupida maculatură în care se proslăveau naționalizarea, cooperativizarea, stabilizarea monetară, îndeplinirea cifrelor de plan și se lichidau, în efigie, periculoșii dușmani de clasă, Nichita Stănescu modulează - cu concesiile de rigoare - un joc secund, mai pur: o lirică romantică în fond și neomodernistă în realizare. Poetul „șaizecist“, un excepțional
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
părintească cu dragostea pentru copiii din clasă. Munceau foarte mult în școală, în gospodărie. Salariul mic nu le ajungea de la o lună la alta: impozite, cote către stat, cheltuieli în gospodărie. O năpastă și mai grea a fost întovărășirea, apoi cooperativizarea care le-a spulberat orice speranță. Bucuria vieții lor erau cei doi copii pentru care munceau și făcea sacrificii. De multe ori, mergând cu tatăl la muncă, copii auzeau: “Muncesc pentru copii mei. Totul va rămâne lor. Vreau ca ei
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
în perioada 1948-1950. Este antrenat la acțiunea de extindere a Școlii Racova, fiind delegat pentru aducerea materialului lemnos de la Frumoasa-Tazlău. Alături de colegii din școală participă la efectuarea recensământului copiilor de vârstă școlară în perioada 1939-1952. Este antrenat la acțiunea de cooperativizare a agriculturii, la efectuarea recensămintelor animalelor domestice din comună. Ca șef al formației P.C.I. pe comuna Racova a desfășurat o activitate rodnică în rândul cetățenilor prin conferințe, prin organizarea unui “Colț al P.C.I” cu aspecte din activitatea pompierilor din
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
care erau angajați, încadrați în diverse instituții, s a cerut oficial, acelor intreprinderi, să-i trimită la Hlipiceni spre a sta de vorbă cu părinții și rudele nelămurite, iar facultatea să stea de vorbă cu studentul din familia rău voitoare cooperativizării. Întovărășire s-a făcut și în satul Hlipiceni, având ca președinte pe gospodarul Ion Balan. Prin politica nouă dusă de partid, viața românilor de la orașe și sate se schimbă din an în an. De la brigăzile cu „hei rup” s-a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
care erau angajați, încadrați în diverse instituții, s a cerut oficial, acelor intreprinderi, să-i trimită la Hlipiceni spre a sta de vorbă cu părinții și rudele nelămurite, iar facultatea să stea de vorbă cu studentul din familia rău voitoare cooperativizării. Întovărășire s-a făcut și în satul Hlipiceni, având ca președinte pe gospodarul Ion Balan. Prin politica nouă dusă de partid, viața românilor de la orașe și sate se schimbă din an în an. De la brigăzile cu „hei rup” s-a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mă simt eu însumi și nu cred că-l voi părăsi vreodată. Nu sunt sibian prin naștere, ci prin adopție. Am copilărit în Sângătin, un sat din județ care, ca toate satele peste care s-a abătut ciuma roșie a cooperativizării, nu mai este decât un paradis în paragină. În Sibiu mi-am trăit însă adolescența ca elev al Liceului "Gheorghe Lazăr", marcat fiind de farmecul său medieval ce și-a pus amprenta pe firea mea de poet. Idealizează, te rog
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
s-a cam ferit să pună publicul în deplină cunoștință de cauză despre drama care se petrecea. Dar să intrăm puțin în fondul problemei. E ușor să ne liniștim spunând că nu există alt drum pentru țărănime decât cel al cooperativizării. Pe scriitor îl interesează însă ce se petrece cu oamenii. Istoria se impune ca o idee, ca o necesitate. Asta nu e un lucru atât de abisal și cu asta nu ne putem mulțumi. Este foarte lesnicios pentru omul de
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pe ăia din urmă. Numai că ăia își vedeau de drumul lor, nestingheriți, fără să se uite înapoi. „Europa e cu ochii pe noi” numai în piesele lui Caragiale, monșer. Fii atentă la alergarea bezmetică din ultimii 50 de ani: cooperativizare forțată, urmată de industrializare forțată. Punct. 1989. Punct. Apoi, decooperativizare forțată (spune-mi tu câți țărani autentici și-au cerut înapoi, pe bucățele, părticicile de pământ arabil și de pădurici?) și dezindustrializare forțată. Măi tată, măi, cum nu pot eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
vioi tata-mare. Trăznetul ăla, uite, că se potrivise la manieră mai mult cu un ofițer de Securitate și, prin negura timpului, nu mai apărea deloc clar, la ei, în familie, către ce-l mânase pe bunic, către împropietărire, reîmpropietărire sau cooperativizare. - Ba nu. Către spiritualizare! îi căzuse nepotului Doru fisa, după atâta amar de ani de zile. Pentru că, imediat ce-ai trecut pe spiritualizare, te-ai și ars! cugeta pentru sine Sinistratul, contemplând cozile la alimente ce se formau de cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
urcat treipatru trepte, Mădălița a coborât una iar starea În care se afla era una nouă și inexplicabilă, una careți trimitea sufletul În zboruri printre fluturi și flori și gândul la ticălosul de Niță care Încercase să fure rochița Anetei! Cooperativizarea agriculturii era În toi, În Poiană, sat altădată de țărani clăcași și devenit firesc sat cu oameni săraci, organele și tovarășii de la raion s-au trezit cu o listă completă de „Înscriși din proprie inițiativă, oameni care și-au Însușit
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Constantin. Acesta a lăsat cu limbă de moarte ca hectarul lui să-l dea lui soră-sa, că-i străină și săracă. Iar Ghițișor i-a dat hectarul lui din Rotonda lui fiică-sa cea mai mică, adică Mariei. Odată cu cooperativizarea agriculturii, țăranii au fost nevoiți să-și ia tălpășiță către oraș. Gheorghe al lui Ghițișor, după ce s-a însurat cu Profira lui Tortabeci, cu care s-a mutat într-un canton la Ghițișor, a plecat la Iași la lucru, mai
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a fost Mihai, după care au urmat: Ilinca, Anica, Vasile, Ion și Maria. Vasile Tonu a avut și cooperativă (dughiană). Dar a avut și ghinionul de a i se fura marfa din prăvălie și hoții să nu fie prinși. O dată cu cooperativizarea agriculturii și Tonu a trecut cu familia lui la C.A.P., ultimii trei copii ai lui mâncau ridiche neagră ca pe mere A fost și grădinar la C.A.P., grădinăria era în tarlaua „Podul Tansei”, ce se afla la marginea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fost în stare, că putere tot avea, lua sacul de o sută de kilograme subsuoară și pleca cu el la fugă. Cu Anica lui a avut doi băieți și patru fete. Toți copiii lui au zburat care încotro, că odată cu cooperativizarea agriculturii nu mai aveau la ce sta pe lângă casa părintească. Greutățile s-au ținut de el lanț. A avut probleme cu vecinul lui, adică cu moșneagul Costache Dău, care, din motive greu de înțeles, l-a luat la bătaie pe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de mărimea unei camere. Era un om rău. Multă lume a plâns din cauza lui și mulți l-au blestemat, dar a venit timpul când a trebuit să dea socoteală pentru tot ce a făcut. Au venit bătrânețile, a venit și cooperativizarea agriculturii și l-a deposedat și pe el de agoniseala pe care a strâns-o. A venit timpul când toți apropiații lui l-au părăsit. Îmbătrânind, a rămas numai cu cea de a treia nevastă, care era din Țibănești, o
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu mai nimic. Grâul era împărțit, paiele arse la cuptorul de sub cazan și de acum mai aștepta un an. Un an mai bun, mai bogat. Așa au trecut anii și a venit și acel an 1962, când s-a încheiat cooperativizarea agriculturii în Republica Populară Română, după originalul model sovietic „Colhozul” - la români „Colectivul” - când toate bunurile au fost strânse la comun, când ce e al meu e și al tău și ce e al tău e și al meu. Originala
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]