20,540 matches
-
apropiau ciocurile pe coama unui acoperiș de clădire, erau tot un simbol al dragostei. O frunză desprinsă de pe ram, în zborul ei planat într-o zi însorită de toamnă, era un semn de iubire, când frunzele ruginii se despart de copaci iar călătoria lor se sfârșește cu împlinirea unui vis, acel al întâlnirii cu îmbrățișarea tandră a pământului. Dalia ca orice tânără fată care poartă în suflet speranța că într-o zi va întâlni iubirea paradisului pierdut și va merge pe
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496995669.html [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
câinele mare ciobănesc, Ianoș, îi însoțea adesea și devenise prietenul nedespărțit al copiilor. Străbătuseră împreună potecile pădurii de multe ori înainte de căderea zăpezii și bunicul le dezvăluise multe taine ale codrului și ale viețuitoarelor ce trăiau în desișuri, în scorburile copacilor și în vizuini, sub rădăcinile arborilor bătrâni. Făcuseră împreună câteva adăposturi pentru păsărele și puseseră nutreț pentru căprioare și cerbi. Cu atât mai mare era acum bucuria copiilor în prag de sărbători când așteptau ca pe jar, să sosească părinții
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
I. NICICUM...., de Lăură Isabelle Nicolae , publicat în Ediția nr. 2329 din 17 mai 2017. NICICUM.... Mă simt ca un desert ce-asteapta ploaia, Mă simt ca un țărm fără de-al său Ocean Mă simt ca o pădure fără de copaci Și că o apă fără cursul ei. Mă simt ca o stea în plină zi Exist, dar nu am strălucire. Mă simt ca prietenia între copii, E pură, dar fără de iubire. Mă simt ca o vioară fără corzi Și că
LAURA ISABELLE NICOLAE by http://confluente.ro/articole/laura_isabelle_nicolae/canal [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
spuneți prostia cum că , venim din maimuță......, că maimuță e neagră...., toți ar trebuii să fim negri. Vă rog, credeți..., dar și cercetați ! Dar cel mai frapant aspect este limbajul, multitudinea de limbi și dialecte pentru aceleași semne de pe pământ. Copacul, frunza, iarba ,apa , focul, piatra, vântul, zăpada ....., sunt aceleași pe pământ. De ce oare fiecare le a denumit în felul lui ? Chinezii într - un fel, africanii în alt fel, europenii , arabii.... De unde babilonismul ăsta de limbi și obiceiuri dacă nu din
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1462004469.html [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
legat cu o sfoară și-l pășteam printre linii. S-a oprit un tren din care au coborât niște uzbeci cu căciulă și săbii. S-au apropiat de mine, hârști, au tăiat gâtul mielului și l-au agățat de un copac ca să-l jupoaie. Am fugit cu căpățina, care , în mintea mea și în somnul primelor zile behăia și mă trezea. Știu că am plâns când tata m-a plesnit peste ochi, găsind căpățâna sub perna mea. A aruncat-o la
CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ? de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_cibotaru_cand_as_fi_vr_constantin_t_ciubotaru_1343036753.html [Corola-blog/BlogPost/354561_a_355890]
-
de lut i-a încolțit Sămânța vieții... și-a rodit. A plâns în ploi, iar cerul mut I-a dat pământului tribut, Veșmânt ales, cu fir durut. Din iarbă crudă i-a țesut. Vrăjiți de fluturi dirijori Printre lumini triumfători, Copacii toți au înflorit, Iar El din ceruri ne-a zâmbit. Când vântu-ncepe a tămâia Desăvârșind lucrarea Sa, Se-nalță-n cer miros de flori Și de-nviere-n sărbători. Și i-a dat Dumnezeu și nume ... Citește mai mult În
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
muritori,În trup de lut i-a încolțitSămânța vieții... și-a rodit.A plâns în ploi, iar cerul mutI-a dat pământului tribut,Veșmânt ales, cu fir durut.Din iarbă crudă i-a țesut.Vrăjiți de fluturi dirijoriPrintre lumini triumfători, Copacii toți au înflorit, Iar El din ceruri ne-a zâmbit.Când vântu-ncepe a tămâiaDesăvârșind lucrarea Sa,Se-nalță-n cer miros de floriși de-nviere-n sărbători.Și i-a dat Dumnezeu și nume... II. SUNT UN ALT ANOTIMP - O
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
prin vamă? Mi te topești ca ceara, destinu-i ca o ceață,De unde ai lumina ce-ți arde acum pe față?... XXXI. INVAZIA MAIMUȚELOR, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1524 din 04 martie 2015. Au început turbate să atace Copacul falnic, neînfrânt prin vremuri, Se cațără sălbatic și buimace De stai înmărmurit și te cutremuri. Acest copac este credința noastră Și veac de veac ne-a stat și stă de pază, E calea spre Lumina cea firească, În drumul mântuirii
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
acum pe față?... XXXI. INVAZIA MAIMUȚELOR, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1524 din 04 martie 2015. Au început turbate să atace Copacul falnic, neînfrânt prin vremuri, Se cațără sălbatic și buimace De stai înmărmurit și te cutremuri. Acest copac este credința noastră Și veac de veac ne-a stat și stă de pază, E calea spre Lumina cea firească, În drumul mântuirii - aspră strajă. Versate, încrezute și limbute, Se tăvălesc și își arogă drepturi, În cor afon se vor
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ținută, Te va privi cu jale Dumnezeu, El te-a zidit ca om, te-ai vrut maimuță! Citește mai mult Au început turbate să ataceCopacul falnic, neînfrânt prin vremuri,Se cațără sălbatic și buimaceDe stai înmărmurit și te cutremuri.Acest copac este credința noastrăși veac de veac ne-a stat și stă de pază,E calea spre Lumina cea firească,În drumul mântuirii - aspră strajă.Versate, încrezute și limbute, Se tăvălesc și își arogă drepturi,În cor afon se vor recunoscute
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
aducă bucurie. Când povara-mi este grea Pun genunchii ca să stea În pridvorul rugăciunii Cum m-au învățat străbunii. Tai din noduri gordiene Și alerg doar prin poiene Iar prin ochiul dimineții Văd doar frumusețea vieții. Dintr-o scoarță de copac Simt cum ramurile tac, Iar din muguri de lumină Cum se naște-o rădăcină. Pe aripă de cocor Gândul meu e călător. Zbor prin clipe efemere Să dau ceasului putere. Plâng în doine și balade Când tarâna parcă arde, Mă
TRECĂTOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1420815388.html [Corola-blog/BlogPost/350104_a_351433]
-
nervos, autoconsiderat poet, mi-a promis că-mi sparge dinții, ba mă dă și în judecată. Imaginea mea despre poeți era de sorginte evomediană. Cu lira în brațe, cu alt instrument, un trubadur, un menestrel, ehei, îndrăgostit de orice, femei, copaci, astre, cântând la miezul nopții, apoi provocat la duel de un nobil gelos, ucis în duel, sau trimis de un tiran în cușca leilor. Evoluția poeziei se aseamănă cu evoluția muzicii. Vorba lui Caragiale, „ ne gâdilă plăcut urechile”. Muzica. Poezia
MICROESEU DESPRE ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1421993364.html [Corola-blog/BlogPost/370409_a_371738]
-
Acasă > Literatura > Proza > CÂNTECUL ZBORULUI Autor: Silvia Cinca Publicat în: Ediția nr. 1826 din 31 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului CÂNTECUL ZBORULUI Sunt eroul câmpurilor. Eroul florilor. Eroul copacilor. Eroul cantului și al cerului senin. - asa mi-a spus. Așa a fost cântecul lui revărsat peste câmpii și flori sub cerul albastru. Sub el? Mocirla în urmă vorbelor moarte, dar vii râului, mânuirea tâlharilor și discipolilor lor. Sub ei
CANTECUL ZBORULUI de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/silvia_cinca_1451547698.html [Corola-blog/BlogPost/375025_a_376354]
-
Eroul a întins mâna binelui și a zburat peste dureri și lacrimi. A prins mâinile doritoare de iubire și au alergat împreună în cântecul zborului. Ați auzit voi oare de cântecul zborului? Ați auzit de eroul câmpurilor și florilor și copacilor? L-am văzut. El trăiește în fiecare dintre noi. S-a nascut odată cu prima respirație. Cu răsăritul soarelui, Odată cu bobocul florilor. El este miezul rațiunii noastre, a iubirii pentru frumos, a înaintării spre bine. Zburând peste dușmănie, hoție crimă a
CANTECUL ZBORULUI de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/silvia_cinca_1451547698.html [Corola-blog/BlogPost/375025_a_376354]
-
fel s-a înfricoșat. Atunci cântecul zborului a strigat oamenilor: Treziți-vă! Nu mai cântați marșul funebru al sufletelor, cântați imnul zborului care vă va susție că o orchestră vie ce-ți va repeta: Sunt eroul câmpurilor, al florilor, al copacilor, sunt eroul iubirii. Referință Bibliografica: CÂNTECUL ZBORULUI / Silvia Cinca : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1826, Anul V, 31 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Silvia Cinca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CANTECUL ZBORULUI de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/silvia_cinca_1451547698.html [Corola-blog/BlogPost/375025_a_376354]
-
de liniștea minții Din care ucideți pasărea phoenix, Sau poate îmi pasă cum ne mor părinții Copiilor lumii, o lume de onix. Și pe unde-ați plecat și de ce ati murit, Înainte că vremea să-și spună cuvântul? Unde-s copacii ce s-au desfrunzit, Înainte ca toamnă să zguduie vântul? Și poate nu-mi pasă de valea în care Plângem bătrânii de tineri ce-am fost, Sau poate îmi pasă și poate se moare În noaptea eternă, etern adăpost. Nimic
PHOENIX DE ONIX de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1474826807.html [Corola-blog/BlogPost/371437_a_372766]
-
prima și evident cu notă maximă. Drept urmare, într-o dimineață, directorul liceului se afla clănțănind din dinți și cu genunchii tremurând în biroul primului secretar care-l privi cu scârba obișnuită și-i spuse, cu vocea unui topor ce doboară copaci, doar atât: - Bă, o rezolvi, că te sparg! Ieși!! Directorul ieși mergând de-a îndăratelea deoarece chestia cu spartul nu era vorbă în vânt fiindcă tocmai îl turnase, cu documente și fotografii, un nemernic, pentru niște foloase și favoruri mai
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
o cale Și de lumina ei să nu te-ndoi! Ce nobilă, ce trainică putere Avură ei, sărmani plugari și-oieri Când se rugau prin tainice unghere În limba asta, plină de tăceri. Ce teafără-i și dreaptă rădăcina, Întreg copacul pare un tumult, În ochii lor n-a scormonit rugina De două mii de ani și mai de mult Și-oriunde-ar fi prin viață să te duci, Mânat de vreme și purtat de soartă, Tu nu uita de Semnul Sfintei Cruci, De
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_inven_nicolae_nicoara_horia_1392634592.html [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
citesc iar din pravile runele ronde, cântecul de smerenie nebunesc și profan. Dumnezeu a uitat să mai vină să stăm iar de vorbă despre facerea lumii, oasele nopții trosnesc nebunatic când iarna cu mâini somnoroase se-agață de crengile plopilor Copaci fără cuget, nebuni ca și noi. Nebunii...Nebunii! Leonid IACOB Referință Bibliografică: noapte grea / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1146, Anul IV, 19 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NOAPTE GREA de LEONID IACOB în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/Noapte_grea_leonid_iacob_1392835502.html [Corola-blog/BlogPost/362119_a_363448]
-
milioanelor de oglinzi strălucitoare ca pulberea de stele, și alunec în basm. E anotimpul viselor de cristal și al fulgilor de nea coborâți din cer pe aripi de înger. Covorul de nea se așterne uniform, pe case, pe străzi, pe copaci, pe plaja mării și pe digul din portul Tomis. Peisajul iernii este divin. În vârfuri de catarg poposesc pescărușii căutând compania marinarilor cărora le aduc vești de la iubite. Marinarii sunt albatroși ce poartă dorul patriei pe oceanele lumii. Se pare
2013 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Puntea_dintre_ani_2012_2013_floarea_carbune_1357074323.html [Corola-blog/BlogPost/348789_a_350118]
-
doi prunci, puțin diferiți, așa ca pe unul l-a numit Romulus și pe celălalt Remus. Acum, vulpea devenită doică era foarte ocupată cu ei, cu schimbarea scutecelor, cu alăptatul și-i trecu depresia tot coborând și urcându-se în copac, în cuibul creșă. Într-o zi, la întoarcere, îl găsi în cuib numai pe Remus. Unde-i Romulus? S-a dus să înființeze Roma, după care noi devenim cetățenii ei. Iar eu am să plec în Dacia cu legiunile lui
POLEMOS: REMUS DIN CUIBUL VULPII de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1411695859.html [Corola-blog/BlogPost/368430_a_369759]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Tăcut e plânsul tău, cu lacrimi din copaci Ce-au ruginit sperând, să dea timpu-napoi, Uscate de necaz, încerci ca să le-mpaci, Cu ochii ațintiți, spre verile din noi. Pe-o ramură respiră din clipa muribundă Din anotimp rănit și cer înnegurat, O ultimă sămânță, sublimă și fecundă
AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT de DANIEL DAC în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1478534293.html [Corola-blog/BlogPost/382239_a_383568]
-
în conținut. Carevasăzică! România, intrând în Europa, mai bine dzis, în Huniunea evropeană, a devenit, tam-nisam, Euromânia. Logic și filologic,nu?Ce se există în România, se există, prin deducțiune raționamentală,în Europa și invers, nu? Împarfumați cu iz european, copacii se cheamă eurocopaci. Râurile, eurorâuri. Șoselele, euroșosele.Rândunelele, eurorândunele. Cloțele, eurocloțe.Pupezele, europupeze. Zambilele, eurozambile.Cuculeul, eurocuculeu. Dar, pe lângă eurocaimacul poveștii, se numără și eurozațul snoavei.Rezultă, dintr-un condei, eurogropi, eurogunoaie, eurovaci, eurohoți, euroșpagă și, de ce nu, cel mai
O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_pinie_doua_pinii.html [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
-
ploaia dăltuiește statui de bronz pentru fiecare păpușă altă statuie altă gestică alt material uneori una din ele strigă să se închidă ferestrele și atunci mai adaug o icoană le voi adăuga până când pervazul se va umple de flori inelele copacilor le simt cum cresc unele lunecă spre coroană ajung la cer și ruga-mi o lasă pe colțul mesei sfinților ei mai departe o poartă în firimiturile de azimă până în Palma Lui simți când ajunge? - mă întrebi și zâmbești strâmb
ÎNTRE RUGĂ ŞI CER de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1412755168.html [Corola-blog/BlogPost/353040_a_354369]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > SONETUL COPACULUI SEMEȚ Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2061 din 22 august 2016 Toate Articolele Autorului Când soarele răsare și primăvara vine Cresc muguri și vlăstare pe pieptul său bătrân; Cu fală se trudește spre cer, spre înălțime Și
SONETUL COPACULUI SEMEŢ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1471893299.html [Corola-blog/BlogPost/358935_a_360264]