137 matches
-
numele valutei naționale în Uniunea Sovietică. Înainte de instaurarea comunismului, rubla a fost moneda națională a Imperiului Rus. După destrămarea Uniunii Sovietice, Federația Rusă, Republica Belarus, precum și autoproclamata Republica Moldovenească Nistreană și-au denumit monedele lor "rublă". Rubla are ca subdiviziune copeica ("копе́йка", plural " копе́йки "). O rublă = 100 copeici. Cuvântul din este împrumutat din (pronunțat [rúbl']), derivat din verbul rusesc "рубить" (pronunțat [rubít']) cu semnificația „a tăia o bucată”'. La început, „rubla” era o bucată dintr-un lingou
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
fost moneda națională a Imperiului Rus. După destrămarea Uniunii Sovietice, Federația Rusă, Republica Belarus, precum și autoproclamata Republica Moldovenească Nistreană și-au denumit monedele lor "rublă". Rubla are ca subdiviziune copeica ("копе́йка", plural " копе́йки "). O rublă = 100 copeici. Cuvântul din este împrumutat din (pronunțat [rúbl']), derivat din verbul rusesc "рубить" (pronunțat [rubít']) cu semnificația „a tăia o bucată”'. La început, „rubla” era o bucată dintr-un lingou de argint, care avea o greutate bine determinată. Cuvântul „rublă” este
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
pentru argint și aur folosită în Europa Occidentală medievală. În rusă se mai folosește și numele popular țelkovîi, scris în rusă: "целковый", „sănătos, întreg”, care este o prescurtare a sintagmei „целковый рубль”, citit [țilkóvîi rubl']: „rublă sănătoasă, întreagă, netăiată”). Cuvântul "copeică" a fost împrumutat din rusă: "копе́йка", citit [kapе́ika]. Acesta derivă din cuvântul "копьё" (pronunțat [kapió], în română „suliță”. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
pronunțat [kapió], în română „suliță”. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea Novgorodului în 1478, aveau imprimate pe o față stema moscovită, „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu "o suliță"”. Copeicile rusești din zilele noastre folosesc și ele această simbolistică. La sfârșitul Primului Război Mondial, rubla imperială rusă fusese devalorizată deja de trei ori în trei ani. După Revoluția din Octombrie, puterea în Rusia a trecut în mâinile bolșevicilor. Ideologia comunistă predica suprimarea
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
doar bancnote. Această primă serie a rămas în circulație doar până în 31 decembrie 1922. A fost înlocuită cu o a doua serie, cu rata de 1 rublă nouă = 100 ruble vechi. Din nou, doar bancnote au fost emise, de la 10 "copeici" la ruble. În această serie, la începutul lui 1924, au fost emise primele bancnote în numele URSS, având stema noului stat cu 6 benzi în jurul spicelor de grâu, purtând inscripții în patru limbi ale republicilor constitutive ale Uniunii: "Republica Sovietică Federativă
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
bătut monede exprimate în „grosz”, „złoty” și „thaler” și a emis bancnote exprimate în „thaleri”. La Congresul de la Viena din 1815, Ducatul Varșoviei a devenit Regatul Poloniei, revenit țarului Rusiei. Începând din 1816, zlotul este aliniat rublei (1 zloty = 15 copeici, iar 1 grosz = ½ copeică). Groșii și zloții au fost bătuți la Varșovia până în 1850, dar din 1832 (după eșecul insurecției din 1830-1831) au circulat în Polonia și piese monetare exprimate în ruble. Între 1835 și 1846, Orașul Liber Cracovia, un
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
grosz”, „złoty” și „thaler” și a emis bancnote exprimate în „thaleri”. La Congresul de la Viena din 1815, Ducatul Varșoviei a devenit Regatul Poloniei, revenit țarului Rusiei. Începând din 1816, zlotul este aliniat rublei (1 zloty = 15 copeici, iar 1 grosz = ½ copeică). Groșii și zloții au fost bătuți la Varșovia până în 1850, dar din 1832 (după eșecul insurecției din 1830-1831) au circulat în Polonia și piese monetare exprimate în ruble. Între 1835 și 1846, Orașul Liber Cracovia, un alt rezultat al Congresului
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
Co. [1968] Published/Created: Milano, ETAS Kompass, 1968. Published/Created: Moskva : Vremia, 2006. În 1991, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la nașterea lui , serviciile poștale ale Uniunii Sovietice au emis o marcă poștală cu valoarea nominală de 15 copeici. (V.S. Bodiașkin, Alesi Adamovici,V.Iadvorjețkii,S.A. Kovalev,Yu. A. Karabcievskii,D.G.Yurasov, A.E. Șabad, Yu.A.Marcenkov; Bela Hasanovna Coval,Yu. Fedorov, Yu.G. Mal'kov,Boris L.Altșuler, Boris E. Nemțov, A.V. Gaponov-Grehov, M.L. Levin,D.A.
Andrei Saharov () [Corola-website/Science/298338_a_299667]
-
fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. În aprilie 1907, în ziarul Viața Basarabiei s-a scris despre sărăcia cumplită a țăranilor din sat, autoritățile guberniale nereușind să recupereze datoriile către stat în sumă de 2092 de ruble și 50 copeici, din cauza "lipsei de orice mijloace" . În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Tabacu a făcut parte din componența
Tabacu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318289_a_319618]
-
1957. După aceea traiectoria satelitului a fost supraveghetă vizual. La 4 octombrie 1967, la 10 aniversare a lansării primului satelit artificial al Pămntului, Sputnik 1, serviciile poștale ale Uniunii Sovietice au emis o marcă poștală cu valoarea nominală de 30 copeici.
Sputnik 1 () [Corola-website/Science/319535_a_320864]
-
un sistem de autobuze interurbane. Acesta a fost organizat de un proprietar pe numele M. Surucian, care a și construit câteva garaje în oraș. Transportul era efectuat cu ajutorul camioanelor convertite de marca White. O călătorie în acestea costa 25 de copeici/persoana. Istoria oficială a autobuzelor în Chișinău a început în martie 1946. Drept urmare a războiului, orașul era practic lipsit de unități de transport, sistemul de tramvaie fiind puternic deteriorat și necesita o recuperare îndelungată. Prin urmare, în oraș a fost
Autobuze în Chișinău () [Corola-website/Science/334557_a_335886]
-
cvasi-generale de medicamente au transformat prizonieratul acestora într-un calvar. Românii au ajuns terorizați de austrieci și maghiari, deveniți stăpâni peste cele mai multe lagăre. Etnicii românii au ajuns să muncească 18-20 de ore zilnic și să fie plătiți cu 20-25 de copeici pe zi și cu 2 cămăși pe an. Hrana lor a fost aproape invariabil, constituită din pâine ca gunoiul, grâu fiert - negru și murdar, de multe ori amestecat cu nisip și ciorbă - de felul unor lături, în care colcăiau gândacii
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]