15,046 matches
-
târziu și chiar în formă transliterată. Folosirea alfabetului chirilic sau latin, rămâne singurul indiciu de datare a unor cântări datorate lui Neofit, deși practica arată prelungirea scrisului chirilic în unele cazuri chiar și în secolul al XX - lea. Dintre creațiile copiate în aceste antologii - multe traduceri sau preluări din alte culegeri similare care circulau în epocă - merită amintite cele aparținând marilor psalți constantinopolitani: Petru Lampadarie, Grigorie Lampadarie, Petru Vizantie, Theodor Fokaeos sau unor psalți de limbă greacă stabiliți la noi în
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Postul Mare al lui Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte Athos și un altul de la Înălțare, scrise ulterior. În subsolul filei se poate descifra numele lui Ucenescu și anul 1851, dar caligrafia nu-i aparține și este evident că cel care a copiat manuscrisul nu știa bine limba greacă. Cele patru manuscrise muzicale caligrafiate de Ucenescu poartă numere de inventar proprii, ceea ce înlesnește realizarea unui prim catalog al manuscriselor sale. Așa cum constata lucrarea de doctorat citată, ne lipsesc în prezent doar două dintre
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
unde-și doarme somnul de veci cumpărătorul și utilizatorul documentului. Ultimul document din cele nouăsprezece sinaite este Manuscrisul nr. 1159 - un coligat cu Micul Anastasimatar practic al lui Nicolae Barcan, tipărit în anul 1922, în care protosinghelul Teofan Anghelea a copiat, la Mănăstirea Neamț, poemul muzical - liturgic Cu noi este Dumnezeu, „care să cântă la praznicile împărătești: adică la Nașterea Domnului, la Botez, și Buna Vestire, la pavecernița cea mare, compus de răposatul ierom(onahul) Visarion din Sfânta Mănăstire Neamțul”. Cele
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
mod, Romantismul stă la originea artei moderne. Mulți dintre compozitorii talentați puteau decide singuri dacă să scrie muzică pentru Biserică sau nu, și mulți au făcut o. Generația de compozitori din secolul al XIX-lea, de după Haydn și Mozart au copiat stilul operistic al acestora din muzica liturgică, printre ei numărându-se Franz Schubert (1798-1828) la Viena, Luigi Cherubini (1760-1842) la Paris, Carl Maria Weber (1786-1826) la Dresda și mulți alții. Misa în C (1807) și Missa Solemnis (1819-1823) scrise de
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
textul, le-ar fi depistat atunci. Este o ipoteză. Poate că i-au fost semnalate după apariția cărții. Oricum, intrăm în alertă. Pe de altă parte, I.E. Torouțiu transmite impresia că Livia Maiorescu, fiica criticului, a fost cea care a copiat poeziile lui Eminescu pentru tipar. Putea, însă, aceasta să copieze din „Convorbiri literare”, la Împărat și proletar (1874), de pildă, „cumșe frigiene” în loc de „cușme frigiene”, sau la Povestea codrului (1878), „Împreju-ne s-adună” în loc să îndrepte: „împrejuru-ne” - și cîte și mai
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
că i-au fost semnalate după apariția cărții. Oricum, intrăm în alertă. Pe de altă parte, I.E. Torouțiu transmite impresia că Livia Maiorescu, fiica criticului, a fost cea care a copiat poeziile lui Eminescu pentru tipar. Putea, însă, aceasta să copieze din „Convorbiri literare”, la Împărat și proletar (1874), de pildă, „cumșe frigiene” în loc de „cușme frigiene”, sau la Povestea codrului (1878), „Împreju-ne s-adună” în loc să îndrepte: „împrejuru-ne” - și cîte și mai cîte: repet, greșeli de tipar în „Convorbiri” care se regăsesc
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
că partitura nu conține discurs muzical pentru compartimentul violă, o tradiție curioasă pentru bisericile din Salzburg din aceea vreme. La câteva luni după moartea lui Mozart, misa a fost interpretată la încoronarea Împăratului Francisc I al Austriei. Cei care au copiat notele pentru acest eveniment au scris ca titlu în set — „Pentru Celebrarea Încoronării Maiestății Sale Francisc I Împărat al Austriei”. Acesta este motivul pentru care misa a rămas cunoscută în istoria muzicii cu numele de — Misa Încoronării. Soliștii concertului vocal-simfonic
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/94005_a_95297]
-
jurnal în aceeași limbă. însemnările rețin aspecte variate: întîmplări ale vieții de elev, lecturi, filme, evenimente politice... La 29 martie 1944 se închid cursurile școlilor, cu o precipitare impusă de apropierea frontului. La 3 aprilie, lui Cazimir i se eliberează copia matricolă atestînd promovarea clasei I de liceu (media 9,87, clasificat întîiul). Pe 8, 9, 13 și 14 iunie, lipește fîșii de hîrtie pe geamurile locuinței, spre a le proteja de suflul exploziilor. Citește Fiul soarelui de Jack London, Europolis
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
din experiențele precoce acumulate: „Închin acest caiet sufletului meu de acum și mai cu seamă celuilalt, al copilăriei. Aci îmi voi scrie toate bucățile în proză și versuri pe cari le-am scris până acum și pe cele viitoare“. Sunt copiate, catalogate și salvate de la uitare versuri de pe când autoarea avea doar 8-10 ani (Patria, Iubirea), evident neîndemânatice, școlărești, dar de o spontaneitate promițătoare. Imediat li se adaugă un grupaj mai consistent, lesne de așezat în timp datorită strofelor care întruniseră
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
Nu știm dacă intenționat, spre a fi postmodern cu voie, sau fără voie, și cu atât mai rău. Aproape din fiecare poem al lui Alexandru Potcoavă respiră Dublu CD sau Dragostea, ale lui Mircea Cărtărescu. Proza, ironia și umorul sunt copiate nonșalant. Iată: “Treceai singură pe strada mea/ și fluierau steluțele după tine/ mă grăbeam să te ajung din urmă/ dar nenorocitele alea de blocuri/ se tot îndeseau înaintea mea/ de parcă ți-ai fi aruncat în spate pieptenul/ tău albastru din
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
care nu obțne note de trecere două trimestre poate să ia nota zece pe cel de-al treilea. Îl supune pe noncoformist unor teste suplimentare, deși logica i-ar fi spus clar că acela n-ar fi avut după cine copia din moment ce realizase cea mai bună teză dintre toate și din moment ce elevul incriminat rezolvase o problemă care rămăsese obscură tuturor colegilor săi. Cineva își poate urma destinul și atunci când o face împotriva aparențelor și atunci când o face împotriva opiniei generale, pentru că
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
un mare rol, cititorul își dă seama de la început. Aubrey este prezentat - detaliu interesant în lumina revelației de mai tîrziu (un tîrziu textual, într-o ipotetică primă lectură lineară) a naturii sale androgine - ca posibila contraparte a unei femei care copiază un faimos portret de Mignard făcîndu-și, fără să-și dea seama, autoportretul. Scena e memorabil descrisă într-o singură frază - și semnificația ei nu poate fi recunoscută decît la (re)lectură: "Cu doi ani înainte văzusem în sala franțuzească a
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
Mignard făcîndu-și, fără să-și dea seama, autoportretul. Scena e memorabil descrisă într-o singură frază - și semnificația ei nu poate fi recunoscută decît la (re)lectură: "Cu doi ani înainte văzusem în sala franțuzească a muzeului o cuconiță care copia după Mignard pe Maria Mancini și avea o așa izbitoare asemănare cu modelul, încît ai fi crezut că, privindu-se în oglindă, își zugrăvește, împodobindu-l, propriul ei chip" (p. 37). Să examinăm mai de aproape această frază cu lupa
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
taina trecutului decît să întîlnească în carne și oase o icoană din veacuri apuse?" (p. 36); urmată imediat de pasajul despre asemănarea dintre lorzii englezi pictați de Van Dyck și tînărul încă necunoscut și fără nume. Referința la "cuconița care copia după Mignard" poate părea un non sequitur, cu atît mai mult cu cît nu se revine la ea, nici măcar sub formă aluzivă, în restul povestirii. Dar, evident, într-o proză atît de strînsă, de îngrijită, de (re)scrisă (în vederea (re
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
rămîne, mărturie ambiguă, și ne putem întoarce la el spre a ghici adevărul sau adevărurile - nu neapărat ficționale - pe care le conține. Ne vom întreba: cine este, în definitiv, Aubrey de Vere? Aș răspunde pornind de la fraza despre femeia care copia portretul Mariei Mancini de Mignard din Kaiser Friederich Museum, cu doi ani înainte ca naratorul să-l vadă pentru prima oară Aubrey, "acel chip ce părea desprins însuflețit dintr-o cadră veche". În treacăt, aș nota că în imaginarul vizitatorului
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
vizibilă din poziția trois-quarts în care este înfățișată, cu un colier de perle (dăruite desigur de delfin), cu un decolteu aproape indecent pentru acele vremuri, ținînd cu mîna stîngă peste sîni o mantie de mătase de culoare închisă. "Cuconița" care copia portretul în galeria franceză, în 1905, spune Mateiu, semăna perfect cu modelul - ne putem întreba: ca o reîncarnare a Mariei Mancini în virtutea acelei metempsihoze în care credea neabătut craiul Pașadia? - în așa măsură încît pînza dreptunghiulară a lui Mignard părea
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
celofan/ totul e de vînzare// au apărut bancnote cu o singură față// vechile structuri cu mii de guri/ mușcă din propria lor rană// precis se va ivi omul nou/ chipul i se poate citi încă din vechile chitanțe// secretarele indigou/ copiază aceleași speranțe// totul e de vînzare/ legi/ patinoare// frunză verde-aurolac/ prețurile nu mă-ncap/ doctorii nu-mi dau de leac/ stau în mine și tot zac/ //pe columnă plînge-un dac// Unanimitate cangurii votau din picioare/ cu alte rînduri de picioare
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
Stenger. Singura sintagmă pe care am priceput-o din revista de jocuri pe calculator, Level, a fost „Cele mai sexy 100 femei din lume în 2005”. Era o reclamă la FHM. În rest, doar cuvinte și inițiale stranii. Mi-am copiat cîteva pe o hîrtiuță: DS, FPS, GA-8GPNXP Duo, HDD Western, GTR-FIA GD, FFVT3R Beta Mod Tools, LINKSYS WVC54G, UT2004: ECE, AND1®Street Ball, NVIDIA, PSL, BIA, DS full 3D. Și pe redactorii de la Level îi cheamă cam aiurea: Mitza, BogdanS
Cum am citit 12 reviste de bărbaţi şi n-am înţeles nimic by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21260_a_22585]
-
România. Nu doar mânia l-a ajutat pe doctorul Arafat să depășească absolut toate obstacolele care i-au fost puse în cale de partizanii stării de fapt și să transforme în două decenii un experiment local într-un sistem național copiat de alte țări și dat exemplu de urgentiștii americani. Ceea ce l-a făcut de neoprit a fost, cum bine observa Vlad Mixich, fanatismul lui, obsesia lui, fandacsia lui, dacă vreți, cu sistemul național de urgență. Probabil sunt multe alte lucruri
După furie, truda by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82367_a_83692]
-
cu un medic sau profesor sau mai știu eu ce căci nu are pregătirea lor și nu i poate înțelege și apoi, ei trăiesc în sistem și posibil să l cunoască mai bine decât unul din afara sistemului care vrea să copieze alte sisteme din alte țări.... și privatizarea e o opțiune individuală și nu a statului, cel puțin asta cred eu. poate într o zi va fi o schimbare în bine a tuturor lucrurilor Dragoș, te admir foarte mult și ai
România lui Traian Băsescu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82427_a_83752]
-
încurajează cuvinte pline de ură că cele spuse de Cheloo la X-Factor, poti depune o sesizare pe site-ul CNA și una pe site-ul CNCND. Redau mai jos textul sesizărilor făcute de mine, pe care vă invit să le copiați și să le adaptați după cum credeți de cuviință. Stimați membri ai Consiliului Național al Audiovizualului, În cadrul emisiunii “X Factor”, difuzată de Antenă 1 duminică, 24 noiembrie 2013, la ora 20, d-l Cătălin Ștefan Ion (alias Cheloo) i-a spus
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
afaceri internaționale la Princeton. mon dieu ! oh ! tu de fapt ești un tip cu atât de mult bun simț . este adevarat și am constatat de la “als” ceea ce nu înțeleg este parvenismul asta zilnic ? zău așa ! să tot citezi și tot copiezi ..chiar așa ? nu vedeți atunci cand realizarea voastră este doar o copie (să-i zic externă ?) oribilă ? de ce este necesar un nume de rezonantza internatzionala când românia și VOI înșivă - chiar nu sunteți demni de GRANITZE ?! spre ex : să mă așez
Vremea Casandrelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82692_a_84017]
-
Emil Brumaru La mînăstirea , În fiecare dimineață, Un înger își pudra rochița Cu clopoțel la poponeață. Veneau prințese pe mătăsuri Să-l copie. El, ca vădana, Numai măscări, numai răsfățuri, Le întorcea pe deget geana Și le sufla în sîni ca-n pufuri, Către balauri să-i ridice, Le gîdila cu pămătufuri În gaura de la burice, Le picura pe unghii oje Și păru
Sucevița by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11627_a_12952]
-
o mobilă lustruiește-l cu gîndul în altă parte apoi deretică-n continuare fă ordine în restul odăii năpădit de umbrele ude ale unei ploi care n-a căzut niciodată și-n cele din urmă du-te la fereastră privește copia de pe cer a Soarelui din casa ta atît de izbutită încît juri că e cel adevărat. Ilustrată din Amarul Tîrg Odăi sîngerînde cum răni proaspete în piața centrală a Tîrgului o statuie umflată cu pompa de-un ciclist veteran norii
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10941_a_12266]
-
Vasile A. Urechia", neajungînd însă vreodată sub ochii soției sau ai fiicei lui Caragiale, nici ai unor exegeți ca Paul Zarifopol sau Șerban Cioculescu. Precizare importantă: ,textul manuscris al schițelor nu reprezintă originalul sau bruionul autograf al autorului, ci doar copia cu autograful, verificat grafologic, al lui Vasile A. Urechia". Descoperitorul crede totuși că ,textele originale nu au suferit nici o intervenție, stilistică sau ortografică, din partea lui Vasile A. Urechia, salvatorul lor nemijlocit." Din cele patru schițe încredințate lui Sică Alexandrescu s-
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]