1,289 matches
-
acela al lui Vilar care a pus în scenă Prințul de Homburg a lui Kleist, la doar cîțiva ani după sfîrșitul războiului. Un regizor pretențios a montat paginile lui Char scrise la acea epocă, pagini spuse pe un ton stupid copilăresc sau forțat umoristic: îndrăgostiții de Char n-au suportat această dezinvoltură, în timp ce pe mine, mai distant, m-a lăsat indiferent. în schimb n-am putut rămîne insensibil la un moment unic: cînd noi urmăream maimuțărelile actorilor pe scenă, la un
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
în tragedia lor ca în giulgiul de ceață care cuprinde stîncile înalte ale peisajului muntos de o frumusețe sălbatică. Agrin vrea să scape de acest copil devenit pecete a infamiei, chemarea imperioasă a morții se află pretutindeni, ecranată de voioșia copilărească, însă ea atinge o intensitate insuportabilă cu această fată pe care veștmîntul stacojiu o scoate în evidență ca și privirea de o enigmatică forță a personajelor de tragedie. Ghobadi a ales pentru filmul său în majoritate actori neprofesioniști care trec
Cînd broaștele țestoase zboară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8173_a_9498]
-
și a plecat cu gesturi ce păreau de scuză dar care puteau să Însemne orice. Știa ce s-a ales de ea, se dezvoltase foarte frumos, umbla numai cu șmecheri bruneți și Îi zâmbea mereu când se Întâlneau. Erau experiențe copilărești, cine nu a avut? Deodată, În universul său afectiv scăpără o amintire care Îl Înfioră și-l făcu să se cutemure ușor În fotoliul avionului și să se Întrebe: chiar și după mai bine de două decenii?! Era electrician de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Al zecelea om Al zecelea omtc "Al zecelea om" Partea Itc "Partea I" 1 Cei mai mulți ghiceau ora, cu aproximație, după ritmul meselor, care era lipsit de regularitate și de punctualitate. Își umpleau ziua cu jocuri distractive copilărești și, când se lăsa întunericul, adormeau printro înțelegere tacită, fără să aștepte o anumită oră a serii, căci nu aveau nici un mijloc de a ști cât e ceasul cu exactitate; de fapt, fiecare prizonier avea propria sa oră. La începutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
cum crește între ea și cei din familie o barieră nevăzută, un zid ce o izolează de ei. Nu înțelege cum și de ce, dar se simte tot mai singură de când află cum trăiesc alți copii în mijlocul familiilor lor. Toată supărarea copilărească ar trece ușor dacă i s-ar da puțină atenție și ar vorbi cu ea clar. Tu trebuie să te pregătești pentru examenul de admitere la școala din București! Nu ai vreme de pierdut cu pregătirea piesei! Are atâtea calități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
păsări speriate. Nu se legau firesc, ca altă dată. „Ce frumos era când ne întâlneam la nașul” gândea Costăchel. După ce atmosfera s-a mai încălzit, agronomul s-a adresat lui Costăchel: Dragule, te rog să mă ierți, dar o curiozitate copilărească - aș putea spune - mă îmbie a te ruga să ne povestești prin ce ai trecut... Iată - slavă Domnului - suntem din nou împreună. Apoi, domnule inginer, a fi tare greu să le înșir așa, bob numărat. Eu zic să le luăm
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
lecturile sale scientiste atent făcute, iată că, în decursul ultimilor câțiva ani, acesta ajunsese să se debaraseze de mai toate dogmele sfinte ale creștinismului, lumea religioasă preschimbându-i-se aproape de tot într-o amintire „cu totul stinsă acum și foarte copilărească”, precum zicea el. Ce-i drept, încă mai păstra obiceiul de a merge regulat, în fiecare zi de duminică, la biserică, însă nu era nicidecum un obicei pornit din dorința sinceră și înflăcărată a sufletului său, ci numai din îndemnul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
înceapă în curând. Doamna profesoară avea totul deja pregătit pentru a începe activitatea, doar aștepta să se facă auzit sunetul clopoțelului și copiii să se adune toți. Iubea mult copiii. Îi plăcea foarte mult suflețelele lor curate și sinceritatea lor copilărească. Ei simțeau aceasta și se adunau în jurul ei ca albinele la flori. Unii din ei se apropiau de masă și lăsau ceva; fie un măr, fie o pară, fie niște prăjituri, și fugeau repede pentru ca să nu reușească doamna profesoară să
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de lângă pat, pe care se află cuțitul cu lama tăioasă, de care m-am agățat ca să-mi sprijin verticalitatea gândirii. O rană adâncă mi se adăpostește acum În palmă. Îmi vine să râd. Râd. Râd cu toată ființa. Un râs copilăresc la Început, care capătă tot mai pronunțat accente stridente. Un râs care-mi transformă Întreg trupul În lungi convulsii spasmodice. Aerul devine purpuriu. Îmi străbate memoria o vulpe uriașă, cu coada enormă, roșcată, care mă izbește sufocant peste față. Râsul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
vrie, o întrebă îngrijorat: - Care? Spune Ina, spune draga mea, acum când încă nu am mers în fața altarului, și nu am semnat actele la ofițerul stării civile. - S-ar putea să râzi, să consideri cerința mea ca pe o naivitate copilărească, dar eu port această povară de ani și ani. Când voi deveni soția ta, nu vei avea prilejul să-mi reproșezi niciodată ceva care să te lezeze, te voi ocroti, te voi iubi, îți voi îndeplini toate voile, dar te
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
pătrate ce însemnaseră asfaltul ca două stigmate. În zilele ce urmară ai început să cauți printre călători, poate că din moment în moment s-ar fi oprit niște pantofi cu tocuri înalte în smoala de lângă ghișeu. Apoi ai renunțat, era copilăresc să mai crezi în prostii cu happy-ending. Viața ta avea un tipar în care intrai perfect, iar urmele din asfalt nu erau decât niște găuri prin care respira betonul. Asta până când urmele au prins conturul unor pantofi roșii ce plecau
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
-i fruntea și tâmplele. Privi în jur, dar nu era decât aceeași tăcere, suavă și infinită, la fel ca singurătatea sau ca iubirea. Stătea pe canapea și nu voia să gândească mai departe, dar, de vreme ce și-a amintit deja, era copilăresc gestul său de-a se ascunde în prezent, negând tot ce a fost ieri, sperând că așa va uita sau cel puțin va amâna amintirea câtorva ore ce i-au umplut sfârșitul zilei de ieri. Ce ciudat pare totul acum
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
sau de concertele în aer liber cu formații încă necunoscute, dar atât de talentate, sfârșind cu rugămintea de a-i face rost de un poster cu Antonio Banderas. Niciodată nu luase în serios această dorință a ei, i se păruse copilărească, poate că ar fi trebuit să încerce măcar... Tardiv. — Nu vrei și tu pâine? Măcar puțin; uite, n-ai luat nici o felie. — Deja am terminat. Își privi ceasul: ora trei și jumătate; ieri pe vremea asta mai era fericit, însă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
poveste? Poveștile sunt o cale de retragere, deschisă bietelor dorințe pe care fiecare narator le-a conceput în îngustimea mentalității sale ereditare și pe care nu le-a putut satisface. Ah! Să dorm în pace ca în vremea inocenței mele copilărești! Somn liniștit, pe care nimic nu l-ar putea tulbura. Când mă trezeam, aveam obrajii stacojii, asemenea cărnii de pe tejgheaua măcelarului. Corpul îmi ardea, tușeam, și ce tuse profundă și teribilă! O tuse ieșită din nu știu ce cavitate pierdută a trupului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
spunea că le lăsase goale și acu' era pline amândouă." "Tii, fir-ar al dracu'!", izbucni portarul-instalator. "Bă, ce nasulia naibii! Curat ghinion, să moară mă-sa." "Mă-sa cui?", se interesă Anton cu niște ochi aprinși de o curiozitate copilărească. "Eee, mă-sa lu' nimeni, era așa o vorbă", deveni mai precaut Petrică. Încercă să schimbe subiectul: "Ăștia cu dezinsecția a venit?". "A venit. S-a dus deja să dea la gândaci cu soluție d-aia..." "Și? Probleme, ceva?" "Ce
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
se mai liniștea și atunci gustam și eu copilăria. Aveam un corp deosebit de sensibil, dar aveam o voință interioară extraordinară de a merge înainte și de a face lucrurile pe care orice copil și le dorea. Nu renunțam la plăcerile copilărești și mă refer la jocuri, școală, sport ...etc. Greșeala care o făceam mereu, era aceea că mă jucam violent, dur și periculos. Așa eram eu în copilărie: bolnavă, nervoasă, agitată și cu o dorință ciudată de a fi în centrul
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
era să devin polițistă, tare mult mi am dorit acest lucru și până la 20 de ani visul meu s-a menținut viu, apoi a murit. Amintiri din copilărie! Ale mele sunt destul de triste și eclipsează cumva micile sau marile bucurii copilărești pe care acum la 44 de ani încerc să le caut prin arhivele inconștientului să le recunosc și să încerc să mă bucur că au existat totuși în viața mea, făcând o revizie conștientă a trecutului meu acceptat. Acum, că
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
canto), revărsat în difuzoare de înaltă fidelitate: vocile ilustre. Nimic nu este în el banal. Când e cazul are o cruzime în fraza replică la un dialog care îl scoate din fire (regizorii care învârtesc totul!). Compensat de o bunăvoință copilărească, de cel mai simplu mod de a se arăta un om ca toți ceilalți. El, care este o vedetă. Atâta zvârcolire, atâta geamăt, atâta tulburare pe scenă, când de fapt este felul lui vesel, zburdalnic, hâtru, contagios în bună dispoziție
La despărțirea de un mare artist by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/9170_a_10495]
-
în timp impresionantă prin concentrarea de evenimente care au marcat viața acestui bărbat ajuns la 92 de ani. O voce profundă, cu accente de comandă, aduce de fiecare dată auditorul la niște realități trăite de acest veteran când, cu candoare copilărească sau adolescentină, când cu vigoarea și responsabilitatea maturității. În zilele când realizam înregistrările, rămânea uneori îngândurat, spunândumi, gata, ajunge pentru astăzi, încercând să-și ascundă lacrimile ivite. Redăm, o parte din gândurile împărtășite de domnul colonel Petrescu Lucian. În numărul
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
forța asupra unui coleg. Îl lovise pe fratele meu. L-am dărâmat dintr-un pumn și de atunci mi-a mers vestea. Nu am avut alte conflicte și în general ne înțelegeam bine trăind din plin copilăria. Însă micile conflicte copilărești au continuat. Era un bulgar care se lega de marea majoritate a colegilor nebulgari. Aveam un coleg turc, Mustafa, care i-a spus bulgarului că se va lupta cu el în varianta turcească. Zis și făcut. Și-au legat mijlocul
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
declarat campion. Eh, copii! De această zonă mă leagă și amintiri frumoase. În sfârșit, după 12 ani de pătimire, tata a fost avansat la gradul de maior. I-am spus, parcă erai mai frumos căpitan! A zâmbit la remarca mea copilărească. Aici, la Balcic am avut ,,ocazia” s-o cunosc pe regina Maria, într-un fel (domnul colonel Petrescu zâmbește, mijindu-și privirea, realizând o față de om ghiduș). Tata asigura și paza castelului reginei de la Balcic, un loc foarte apreciat și
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
două, l-ar fi avansat Într-o funcție importantă. Din păcate, În acel moment șeful departamentului era cu totul altcineva. Iar la o judecată mai riguroasă, propria sa demisie Îi păru maiorului Smith prezumțioasă și ridicolă, Într-adevăr, un gest copilăresc. Frămîntat de felurite gînduri, umbla de-a lungul și de-a latul biroului, nu agitat, ci mai degrabă nehotărît, În sensul că era hotărît să-și schimbe Într-un fel viața, numai că nu știa deocamdată cum, cînd deodată, un
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ceva care era al meu, chiar de sus de la amvon, citeam ce aveam eu pe hîrtiile mele, dar nu te aș fi scăpat pentru nimic în lume de sub observație, îți simțeam inima bătînd, venele pulsînd, mă omori cu sinceritatea ta copilărească, Părințele, din păcate eu n-am de făcut asemenea confesiuni. — Despre ce vorbești? îl întrerupe Roja nedumerit, bagă la cap, eu n-am venit să despicăm firul în patru, se uită la pereții văruiți ai confesionalului. — Prea tîrziu, m-ai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
e crăpată de frig . Din crăpături țâșnesc bobițe de sânge care, Închegat, seamănă cu un rug de mure. O fetiță de vreo zece-doisprezece ani, Îi pune cerșetorului, un bănuț În palmă, zâmbindu-i compătimitor și privindu-l cu multă curiozitate copilărească. Bunica o cheamă cu o voce tandră. Antoniu mulțumește, vârând bănuțul În buzunarul paltonului. Trec minute bune, până când simțurile exersate vor pipăi iarăși metalul aruncat de un trecător grăbit. -Lasă că vine Uniunea Europeană și vă mătură cerșetori nenorociți, se aude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-Și ce se Întâmplă? Întreabă Plăcințica studiindu-și degetele mâinilor, cu pielea Încrețită de la spălat. -Nu cred că se Întâmplă mare lucru. -Am auzit că nu ne mai trebuie pașaport pentru multe țări din Europa, spune fata cu un entuziasm copilăresc. Eu m-aș duce În Africa, dar e prea departe și ai nevoie de pașaport. Mă mulțumesc și cu țări din Europa, dar am auzit că vagabondajul e interzis prin lege În multe din ele. M-ar Închide și mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]