167 matches
-
dughenile din jur. --Mai domol, streche, că scoli și morții! Asta nu știu dacă am rostit-o, dar știu că am gândit-o. Ca un adevărat călăreț de Țarigrad, a sărit din șa și a aruncat dârlogii în mâna unui copilandru apărut ca din pământ... --La porunca măriei tale - s-a prefăcut a se ploconi gândul de veghe, stârnindu-mi râsul. --Ei? Ce ai aflat nou? --Aflat-am că la 6 februarie 1756 (7264) unul Gligoraș Moarte... --Ce nume! Brrr! --Spune: “dimpreună
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-a la Carmen-Sylva! Găseam că sîntem foarte potriviți, că eu eram într-a V-a, doar! Bineînțeles că mai târziu aveam să mă însor cu ea, să fim fericiți, să facem doi-trei copii, și așa mai departe, cum visează orice copilandru în împrejurări asemănătoare. Toate ar fi mers bine, dacă ar fi fost de părerea noastră și "Turcu", adică unchiul Costică, cum era poreclit tatăl respectivei Juliete. El, însă, nu prea vedea cu ochi buni desele mele vizite pe la "verișoare", cu toate că
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
dacă o face, se întâmplă să fie sumară, trunchiată, să rupă firul între receptori. Notează, domnule rezident! Ce belești ochii în tavan? De la mine înveți carte într-o zi cât într-o lună de facultate! se adresa terapeutul spre un copilandru uscățiv și plin de pistrui. Petru cel biologic era precum un labirint deschis: observare, percepție, interpretare, prelucrarea imaginilor toate funcționau într-un tonus al conștientului asumat; mai adânc însă, acolo unde nu se înțeleg ochii între ei, acolo unde inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
doar că ne jucam de-a bărbatul și nevasta. — Bătrâne! — Nu, nu fi prea răutăcios. Eram și încă suntem prea tineri ca să fim perverși. Dar lucrul la care ne gândeam cel mai puțin era să întemeiem un cămin. Eram doi copilandri care trăiau împreună ducând ceea ce se numește viață conjugală. A trecut însă anul și, văzând că nu apărea fructul, am început să punem buza, să ne privim cam strâmb, să ne acuzăm reciproc pe tăcute. Eu nu mă împăcam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de jăratic. Când ajunse în ziua aceea în piața liniștită și se așeză pe bancă, nu înainte de a-i fi curățat șederea de foile uscate ce-o acopereau - căci era toamnă -, acolo, prin apropiere, se jucau ca de-obicei niște copilandri. Și unul din ei, punându-l pe altul lângă trunchiul unuia dintre castanii sălbatici, lipit cu tot trupșorul de el, îi spunea: „Tu erai prizonier, te prindeau niște hoți...“ „Da’ ce, eu...“, începu îmbufnat celălalt, iar primul replică: „Nu, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
trecutului meu. Tata a murit când abia împlinisem șase ani și chipul lui mi s-a șters total din memorie, fiind substituit - șters poate - de imaginile artistice sau artificiale, cele din portrete; printre altele, un dagherotip de pe când era un copilandru, nu mai mult decât fiu el însuși la rându-i. Deși nu mi s-a șters orice imagine cu el, ci, confuz, într-o ceață oceanică, fără trăsături distincte, încă îl străvăd într-un moment în care mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Am trăit în castelul lui Matiaș Corvin verile, când o făceam pe ghizii puiandri ai clasei muncitoare în curs de culturalizare. Este o vreme pe care tu nu ai prins-o. Eu eram puberă și apoi adolescentă, tu copil, apoi copilandru. Cred că nu trebuie să ne lăsam atât de conduși de deconstructivism, încât să nu recunoaștem, de pildă, că într-o anumită etapă căutarea în trecut a avut un rol pozitiv-identitar. Era perioada ’66-’71 când, cu excepția decretului antiavort, Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
sandale și o sabie pe care la șaisprezece ani le-am luat, urnind stîncă, și am plecat În căutarea părintelui meu. De atunci nu m-am Întors niciodată la stînca aceea. Nu am ce găsi sub ea decît amintirea unui copilandru. Destinul meu e să ridic o singură dată fiecare stîncă. În clipa cînd am lăsat-o să cadă, a Închis ca Într-un mormînt o parte din mine. Mormîntul meu nu va fi unul singur, ci În toate Întîmplările pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
a cetățeanului care apără cu pieptul său noul regim de libertate și progres adus de comunism. Socialismul, învățase asta foarte bine, încă din primii ani de avânt revoluționar de după război și, mai ales, după proclamarea republicii, când mai era un copilandru care roșea când vedea un laminor de muiere și nu prea știa cum se deosebește un dușman periculos de un cetățean devotat al regimului, îți oferea și posibilitatea nelimitată de a regula legal, în afara nevestei, ca un supliment de periculozitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
problema tinerilor. Avem tineret căcălău. Toți adjuncții dumneavoastră or să fie numai tineri. Comitetul de inițiativă care reface partidul e numai din tineri. Adică e tineri, dar nu e mucea-fucea, să nu mă înțelegeți cumva greșit. Nu e din tinerii, copilandrii ăia, de-a ieșit la început, acolo, la hăuleală și pușcoace. Entuziasmul și frenezia tinereții i-a mânat la luptă și eroism, cum am fost și noi la anii lor, pe vremea noastră. Și n-ați văzut ce eroic a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Arald, mândrul rege, Scânteie desperarea în ochi-i crunți de sânge, Și încîlcit e părul lui negru... gura-și strânge; El ar răcni ca leii dar vai! nu poate plânge. De zile trei, își spune povestea vieți-ntrege: Eram un copilandru. Din codri vechi de brad Flămânzii ochi rotindu-i, eu mistuiam pământul, Eu răsvrăteam imperii, popoarele cu gândul... Visând că toată lumea îmi asculta cuvântul, În valurile Volgăi cercam cu spada vad. {EminescuOpI 89} {EminescuOpI 90} {EminescuOpI 91} Domnind semeț și
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
sepală, Dar a lăsat o.... Morală: De-s niște ,,foști" și s ușori, Își dau greutate-n gâlceavă, Și azi se mai cred seniori! Când de fapt sunt...o pleavă! FABULA BERBECULUI Într-un târg sărac, undeva spre Vaslui, Un copilandru fiul...nuș'cui, Oacheș, murdar, pirpiriu, chiar... slăbuț, Oferea spre vânzare uitându-se șui, Un cățel ?, o...pisică?... era un mieluț Sărman ca...stăpânul lui, Și era...berbecuț; Un cioban din acel sat, De băutură...din milă, Cumpără făptura umilă
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
a declarat-o de la Început și mi-a crescut Încrederea În el, pentru că este un lucru neobișnuit Într-o asemenea țară. Pe el nu-l interesează decât mâncarea, băutura și prietenii, asta o spune și o repetă. Îl lăsasem un copilandru. Acum era un munte de om, cu fața roșie, cărnoasă, o figură rabelaisiană. Veșnic avea ceva de făcut, veșnic era cu o glumă pe buze și cu paharul În mână! De la Început, el mi-a spus pe șleau: „Dragă, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
câte-un bou la fiecare subsuoară. Care e cea mai veche amintire pe care o ai despre el? John Joe s-a gândit îndelung, holbându-se înapoi, în trecut. Am fost foarte surprinsă când a început să vorbească. Eram un copilandru de vreo trei-patru ani, a zis el. Trebuie să fi fost luna septembrie, pentru că fânul fusese adunat și stătea pe câmp în căpițe mici, iar în aer plutea mirosul recoltei. Mă jucam la pietrele de hotar, aruncând cu bățul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Îi priveam prin crăpătura paravanului și nu respiram, inima nu ne bătea. Erau trei, al treilea, aproape un copil. Aruncătorul de mine îl trăgea ca pe un animal sălbatic în lesă. Îți scoatem noi dintele veninos - a continuat el către copilandru - nu-i așa? — Îhî. L-au apucat pe Benjamin și l-au legat cu mâinile de mașina de cusut. Apoi i-au îndesat o grenadă în gură, au luat o sfoară din cutia de lemn, unul din capete l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
mauri de modestă obârșie, au dat o pildo de dragoste și devotament, rară în istoria omenirii. Cloridan și Medor îl urmaseră pe prințul Darninel în războiul contra Franței. Cloridan, vânător îndrăzneț, era puternic și intreprinzător. Medor nu era decât un copilandru cu obrajii albi și fragezi ca de floare, cu părul auriu și niște ochi negri scânteietori, frumos și plin de grație ca nici un alt sarazin. Cei doi prieteni stăteau de pază la redută. Se scursese jumătate din noapte și ei
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
declarând :”Am venit la dumneavoastră ca să vă asigurăm de fraternitatea noastră”. “Vom lupta alături de dumneavoastră”, dovedind că ne cunoșteau detaliat nevoile, durerea națională, degringolada din armata rusă (Iunie 1917),etc., etc. Părintele lui Savel i-a fixat în minte fostului copilandru, momentul sublim al trecerii în revistă a trupelor pe colina Copoului ieșean, când generalul Berthelot a decorat ofițeri și unități militare și când, într- un entuziasm și unitate istorice, Castaldi a dirijat corul care interpreta creația sa: Imnul La arme
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Da, trăia. Dar era ultimul rival legitim al lui Tiberius. Iar Tiberius, îndată ce a pus mâna pe putere, a trimis un centurion să-l ucidă. L-au atacat prin surprindere, el s-a apărat - dar erau trei bărbați împotriva unui copilandru. Cuvintele acelea însângerate s-au întipărit în mintea lui Gajus. Silius nu știa în câte nopți visele lui de adolescent aveau să fie întrerupte de o tresărire înspăimântată. Spuse: — Când a ajuns vestea aici, nimeni n-a mai văzut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
materne ale Liviei, să vadă neamul obraznic al Pisonilor străbătând Roma cu seninătatea nevinovăției regăsite. Din încăperile îndepărtate, Gajus îi auzea glasul neliniștit, înăbușit de perne, printre implorările prietenelor ei, și se învârtea de colo-colo în tăcere. Era abia un copilandru, dar la un moment dat se opri și-și promise că va veni ziua în care nu va ierta pe nimeni din familia aceea. „Să supraviețuiești“, spusese odată Germanicus. Să reziști până în ziua când soarta are să ia puterea dușmanilor, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Macro își aduse aminte că, pentru a-l distruge pe Sejanus, Tiberius îl pusese să-l înștiințeze pe acesta despre iluzoria numire în funcția de tribunus consularis. Simți un fior rece pe șira spinării, însă tânărul Împărat surâdea. „E un copilandru“, gândi Macro, orbit de dorința de a pune mâna pe acea putere imensă. Împăratul îl anunță că voia să transfere comanda cohortelor la doi tribuni. În lipsa ta, spuse el îngrijorat, cred că e prea riscant să încredințez o asemenea responsabilitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
aveau la căpătâiul patului cartea Principele lui Machiavelli și nu cred că ajunsese acolo, doar din pură întâmplare. Despre cartea mea de suflet, la care țin foarte mult și care se numește Mein Kampf, auzisem încă de când eram doar un copilandru. Făcusem rost de niște reviste Europa, publicate prin 1941, în care erau date doar citate din carte. Prin anii ’70, am împrumutat aceste reviste unui prieten, care le a dus pachet la Securitate. Norocul meu a fost, că prin acei
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Se uită lung, însă nu pricepu. Ca și altă dată, iarăși îl cuprinse îndoiala că acești străini ar fi cu adevărat oameni, cum se laudă, și nu vrăjitori nemaipomeniți sau chiar zei. Văzîndu-i fața răscolită, bătrânul străin cu chip de copilandru încercă să-l aducă spre înțelegerea unui fapt care lui i se părea dintre cele mai obișnuite: Ai văzut cum cade o pietricică? spuse el. Când se lovește de pământ, dacă e ușoară sare înapoi. Văpaia pe care ai văzut
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mir de tine, Mai-Baka. De Puarem nu te-ai speriat, de oastea atlantă nu ți-a fost frică, pe Muntele de Foc stai ca la tine acasă printre fum și scântei, și de niște străini pașnici care sunt ca niște copilandri te înspăimînți. Sau n-ai încredere în mine, mă crezi vânzător de prieteni? Spune-mi curat, și atunci mă duc și nu mă mai întorc. Eu m-am folosit de prilej, ca să te pot vedea. Marelui Preot nu-i puteam
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
le ține ascunse Marele Preot. Unele le cunosc și eu, dar eu am avut un noroc deosebit... - Plătit cu robia! spuse străinul cel bătrân. - Dacă altfel nu s-a putut... zise Auta rușinat. - Știi, Auta, spuse bătrânul cu fața de copilandru, de când am aflat toate acestea de la tine, mă tot gândesc mereu. De mult de tot, când eram cum e cârmaciul nostru, am avut patima lucrurilor vechi. Am citit atunci niște cărți pe care de mii de ani nu le mai
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
soldați alături, pentru că îl văzu foarte voinic, nu-l ucise ci îl aduse în casa robilor, pentru muncă. De la el află Mpunzi despre răscoala călăuzită din cer de marele zeu al oamenilor negri care putea să ia oricând înfățișare de copilandru, de rob, de om sau de pasăre de argint. Mpunzi mai află de la acel sclav și că Mai-Baka, după alungarea soldaților de către zeu, socoti să nu mai înainteze spre Marele Oraș; el deslușise acest îndemn în seninul plecării păsării de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]