162 matches
-
toți eroii Iliadei, este înzestrat cu această forță de expresie, aici și pretutindeni. Iar restul de trei comparații nu sunt cu nimic mai puțin surprinzătoare dacă ne gândim cine le rostește. În toate trei apar ființe neajutorate sau plăpânde: un copilandru porcar, luat de apele unui puhoi pe care vrea să-l treacă într-o zi de furtună (Ahile este el însuși gata să se înece în apele, încrâncenate împotriva lui, ale Scamandrului); niște pui de păsări încă fără aripi, cărora
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
iubire din cuprinsul Iliadei. Și cea mai desprinsă de orice alte determinări, pentru că nu vine nici din sânge, nici din eros, nici din vreun interes oarecare. Nici măcar din vechea lor familiaritate de copii care au crescut împreună. Patrocles era un copilandru de pripas, un străin, un venetic rămas în Ftia din bunătatea lui Peleu. Ar fi putut să nu-l accepte sau, deși era mai mare, să-l trateze ca pe un inferior (îi era scutier), dominându-l. Dar n-a
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
sepală, Dar a lăsat o.... Morală: De-s niște ,,foști" și s ușori, Își dau greutate-n gâlceavă, Și azi se mai cred seniori! Când de fapt sunt...o pleavă! FABULA BERBECULUI Într-un târg sărac, undeva spre Vaslui, Un copilandru fiul...nuș'cui, Oacheș, murdar, pirpiriu, chiar... slăbuț, Oferea spre vânzare uitându-se șui, Un cățel ?, o...pisică?... era un mieluț Sărman ca...stăpânul lui, Și era...berbecuț; Un cioban din acel sat, De băutură...din milă, Cumpără făptura umilă
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Da, trăia. Dar era ultimul rival legitim al lui Tiberius. Iar Tiberius, îndată ce a pus mâna pe putere, a trimis un centurion să-l ucidă. L-au atacat prin surprindere, el s-a apărat - dar erau trei bărbați împotriva unui copilandru. Cuvintele acelea însângerate s-au întipărit în mintea lui Gajus. Silius nu știa în câte nopți visele lui de adolescent aveau să fie întrerupte de o tresărire înspăimântată. Spuse: — Când a ajuns vestea aici, nimeni n-a mai văzut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
materne ale Liviei, să vadă neamul obraznic al Pisonilor străbătând Roma cu seninătatea nevinovăției regăsite. Din încăperile îndepărtate, Gajus îi auzea glasul neliniștit, înăbușit de perne, printre implorările prietenelor ei, și se învârtea de colo-colo în tăcere. Era abia un copilandru, dar la un moment dat se opri și-și promise că va veni ziua în care nu va ierta pe nimeni din familia aceea. „Să supraviețuiești“, spusese odată Germanicus. Să reziști până în ziua când soarta are să ia puterea dușmanilor, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Macro își aduse aminte că, pentru a-l distruge pe Sejanus, Tiberius îl pusese să-l înștiințeze pe acesta despre iluzoria numire în funcția de tribunus consularis. Simți un fior rece pe șira spinării, însă tânărul Împărat surâdea. „E un copilandru“, gândi Macro, orbit de dorința de a pune mâna pe acea putere imensă. Împăratul îl anunță că voia să transfere comanda cohortelor la doi tribuni. În lipsa ta, spuse el îngrijorat, cred că e prea riscant să încredințez o asemenea responsabilitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
-se cu troienele Înalte de doi metri. Se luptă ce se luptă și se duc. Liniștea apăsătoare În Înserările de peste oraș. Lumina de cânepă a acestor Înserări. Fumul ridicându-se drept În sus, ca o ață, din coșurile caselor. Tu, copilandru, răvășit de bucurie, prin tunelele acestei lumi de gheață. Bântui fericit de la un acoperiș la altul peste toate casele mahalalei. Ciorapii aspri de lână nu te mai Înțeapă, mâinile și obrajii Îți ard, iar pâinea prăjită, frecată cu usturoi, Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
doar că ne jucam de-a bărbatul și nevasta. — Bătrâne! — Nu, nu fi prea răutăcios. Eram și încă suntem prea tineri ca să fim perverși. Dar lucrul la care ne gândeam cel mai puțin era să întemeiem un cămin. Eram doi copilandri care trăiau împreună ducând ceea ce se numește viață conjugală. A trecut însă anul și, văzând că nu apărea fructul, am început să punem buza, să ne privim cam strâmb, să ne acuzăm reciproc pe tăcute. Eu nu mă împăcam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de jăratic. Când ajunse în ziua aceea în piața liniștită și se așeză pe bancă, nu înainte de a-i fi curățat șederea de foile uscate ce-o acopereau - căci era toamnă -, acolo, prin apropiere, se jucau ca de-obicei niște copilandri. Și unul din ei, punându-l pe altul lângă trunchiul unuia dintre castanii sălbatici, lipit cu tot trupșorul de el, îi spunea: „Tu erai prizonier, te prindeau niște hoți...“ „Da’ ce, eu...“, începu îmbufnat celălalt, iar primul replică: „Nu, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
trecutului meu. Tata a murit când abia împlinisem șase ani și chipul lui mi s-a șters total din memorie, fiind substituit - șters poate - de imaginile artistice sau artificiale, cele din portrete; printre altele, un dagherotip de pe când era un copilandru, nu mai mult decât fiu el însuși la rându-i. Deși nu mi s-a șters orice imagine cu el, ci, confuz, într-o ceață oceanică, fără trăsături distincte, încă îl străvăd într-un moment în care mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
o lăsai ca o zdreanță fără preț pe locul josniciei mele. Rămâi să-ți spun tot adevărul. Când Egon a înțeles că nu mă vrei, te-a împins în brațele mele numai ca să-l copleșească suferința. Acum el pictează capul copilandrului. Îi plămădește chipul din chinurile geloziei, cu cuțitul pe care i l-ai înfipt în inimă fără să-ți dai seama. Ai fost un instrument, de care el s-a servit pentru ca din durerile iubirii noastre să conceapă chipul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cărțile sale Întru carele scrie chiar pentru Chir Împărat, ce fiindu monarh al Persilor și Împărat a mai toată lumea pe vremea ceia, au stăpânit după mărturia hronicarilor În anul dela zidirea lumii 4441. Elam se Înțălege după tălmăcirea jidovască: tânăr, copilandru, crescut În ani; den ce socotesc că și azi Persii, cum scrie Stricovschie că au auzit cu urechile sale În anul dela Hristos 1574, strigă la rugile sale: Halaha, elam, sau Hala huhali, adecă Elam, patriiarhul nostru. Ci, nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bine în sinea ei cine este „cavalerul sărman“ desemnat de această expresie (probabil de mult stabilită). Dar cel mai mult o scotea din sărite că și prințul Lev Nikolaevici se fâstâcise și, în cele din urmă, se rușinase ca un copilandru de zece ani. Nu mai terminați odată cu prostia asta? Nu-mi zice nimeni ce-i cu „cavalerul sărman“? O fi vreun secret atât de grozav, încât nici nu mă pot apropia de el? Însă toți continuau să râdă. — Pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lider intelectual al Chinei moderne, și a aranjat o Întâlnire cu el pe când lucra la Universitatea din Beijing. Când a ajuns la locuința doctorului Hu, sinologul american a fost condus imediat Într-un salon de către un bărbat frumos, arătând a copilandru, care l-a invitat să ia loc. După ce au terminat cu schimbul de politețuri, profesorul american a spus: „Am venit să stau de vorbă cu conducătorul dumneavoastră, dr. Hu Shi. Aș putea să-l văd acum?”. Interlocutorul a răspuns: „Sigur
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
IX-a Aprofil filologie. A participat la olimpiade și concursuri literare: "Hai despre copilărie să vorbim!'', "Eminescuceas aniversar ". Are ca pasiune lectura și visează să devină învățătoare. Este membră a Cercului de creație literară „Creanga de Aur". Copilărie ... Copilaș...copilărie...copilandru...cuvinte al căror sens le înțelegi cu greu când ești numai de-o șchioapă. Parcă ieri mi-a căzut lumina-n pleoape prima oară, văzând mirată cocorii ce parcă au căzut peste ape și am cules fire subțiri dențeles. Iar
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
marfă! din una curge pe piatră un pîrîiaș de zăr, leagă-le pe toate cu o sfoară, gară de băieți fără somn, recuperarea limbajelor marginale, să scrii mîinilor încrucișate tehnică de supraviețuire, violențele verbale rutinate altă tehnică de supraviețuire, de la copilandri care am cumpărat și bere, răceala spre dimineață puști fără casă, am băut bine mai înainte, am fumat, cîți bani ai strîns de la călători? cățeaua mai jos, amușinăm de aseară la zeama scursă din cașuri, spinarea arcuită de mangustă vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
niște teci, sub un înveliș verde. Trunchiul este ca de lemn uscat toacă pînă la zona verde spre vîrf. Învelișul se usucă, pocnește și cade. Apare teaca, e cam de 60-70 cm lungime și groasă cam cît un picior de copilandru. Teaca se usucă și ea și deodată explodează. Din ea iese o inflorescență și o mulțime de flori (ca cele de soc) care se împrăștie peste tot. Florile se transformă într-un fel de cireșe care sînt căutate de păsări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
datorez numai și numai înțelepciunii mele, ci atâtor și atâtor mii de lucruri și de persoane care mi-au oferit materialul necesar. Am avut de-a face cu oameni deștepți și cu alții mărginiți; am avut de-a face cu copilandri, cu tineri și cu oameni în vârstă; toți mi-au spus ceea ce simt, ceea ce gândesc, cum trăiesc, cum lucrează și ce au învățat din viață. Și eu n-am avut altceva de făcut decât să întind mâna și să culeg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
târziu, probabil că am să gândesc: „Da, a fost o perioadă foarte frumoasă, foarte frumoasă“. Dar eu doresc să-mi câștig singur existența și să-mi duc propria viață și aș vrea să mă realizez în teatru. Nu sunt un copilandru nătâng, furat de mirajul teatrului, nu-mi imaginez că am să ajung o vedetă, nici nu știu măcar dacă o să fiu în stare să joc, dar vreau să lucrez cu oamenii de teatru, cred că asta-i ambianța care mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
intrarea lui, la nivelul propriului flectiv, în opoziții categoriale - dezvoltarea sensurilor gramaticale fundamentale predicației: • de timp-mod: „Tu din tânăr precum ești Tot mereu întinerești.” (M. Eminescu) „Ce-ți lipsește să fii înger - aripi lungi și constelate.” (M. Eminescu) „Eram un copilandru. Din codri vechi de brad Flămânzii ochi rotindu-i, eu mistuiam pământul.” (M. Eminescu) „O oră să fi fost amici Să ne iubim cu dor.” (M. Eminescu) „Ci eu voi fi pământ În singurătate-mi.” (M. Eminescu) „Te-or întrece
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sufixului -escu cu sufixul adjectival -ist; * cuvântul a vernisa este derivat regresiv, prin eliminarea, din cuvântul de bază vernisaj (împrumutat), a particulei -aj, asimilate unui sufix. Se disting, astfel, în limba română, diferite tipuri de derivare: * derivare cu sufix: copilaș, copilandru, copilărie, copilărește, cojocar, lupoaică etc.; * derivare cu prefix: inegal, deziluzie, neatent, amoral etc.; * derivare parasintetică (cu prefix și cu sufix): imoralitate, nedreptate, comesean, intrajudețean etc.; * derivare cu sufixoid 59: francofon, americanofil, claustrofob, organigramă, filolog etc.; * derivare cu prefixoid: aeromodel, macromoleculă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la acesta implicare afectivă/ alint, ironie/ caracter peiorativ etc.): măsuță, scăunel, ineluș, floricică, floricea, frunzuliță, copilaș, puișor, mămică, tătic, inimioară, copiliță, profesoraș, repejor, aolică, mătăluță etc.; * sufixe augmentative (plus semantic = ideea de mărire sau perceperea exagerată a caracteristicilor unui element): copilandru, băiețoi, băietan, căsoaie; * sufixe colective (plus semantic = perceperea ideii de mulțime, raportare la referent ca la unul colectiv): frunziș, brădet, porumbiște, apărie, apăraie, stufăriș, studențime, tineret etc.; * sufixe de agent (plus semantic = indicarea autorului unei acțiuni, sufixe ale profesiilor): cizmar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
coborât în curte, legat cu frânghia, dat pe fereastră și încet, încet lăsat să alunece până jos la cișmea unde, cu perii mari, era spălat de vopsele apoi din nou ridicat, tras cu frânghia la loc în sală. Pentru un copilandru de 14 ani, singur, treabă mai mult decât grea. Am pictat acolo tot felul de interioare, de castele, de tavane, de închisori. Tot felul de copaci și frunzărie, de ceruri mai așa și mai altfel, când cu nori, când cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
-mi, numit membru la tribunalul din Suceava. Pe atunci era mare lipsă de oameni și tinerii, ceva, ceva curăței erau foarte căutați. Ieșise Grigore Ghika din scaunul Domniei și în locu-i Poarta Otomană numise Caimacan pe Theodor Balș. Eram un copilandru cu musteața abia răsărită, așa că n-am îndrăznit să mă duc la Iași spre a mă prezenta ministrului dreptăței, Costin Catargiu, de frică să nu-mi rupă decretul când m-a vedea. Numirea mea chiar a stârnit oarecare scandal în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
care se numește amoriul a fost [cea] care întăi și întăi m-a împins pe câmpul literilor unde mi-am rătăcit pașii tinereții și unde am întâlnit mulți spini și puțini trandafiri. Iată povestea încuscrirei mele cu arta. Eram un copilandru de 16 ani și viitoarele musteți întârziau de a răsări, în ciuda nerăbdărei mele. Peste drum de casa noastră părintească din Folticeni locuia un medic, Ion Diaconovici, bucovinean de origină, care, neavând copii, înfiasă o nepoată a sa din Cernăuți. Ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]