1,503 matches
-
După cum se știe, condiția de apariție a porozității permanente la sinteza acestor copolimeri este ca la un moment dat sistemul să se separe în două faze: o fază care conține diluantul, monomerii nereacționați și oligomeri și o fază bogată în copolimer umflat în amestecul de monomeri și diluant. Gradul de dispersie a copolimerului, care se realizează prin separarea fazelor depinde de cantitatea de reticulant din amestecul inițial de monomeri precum și de afinitatea termodinamică între copolimer și diluant. În cazul copolimerilor stiren-DVB
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
copolimeri este ca la un moment dat sistemul să se separe în două faze: o fază care conține diluantul, monomerii nereacționați și oligomeri și o fază bogată în copolimer umflat în amestecul de monomeri și diluant. Gradul de dispersie a copolimerului, care se realizează prin separarea fazelor depinde de cantitatea de reticulant din amestecul inițial de monomeri precum și de afinitatea termodinamică între copolimer și diluant. În cazul copolimerilor stiren-DVB, cu cât amestecul de monomeri conține mai mult DVB și există mai
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
oligomeri și o fază bogată în copolimer umflat în amestecul de monomeri și diluant. Gradul de dispersie a copolimerului, care se realizează prin separarea fazelor depinde de cantitatea de reticulant din amestecul inițial de monomeri precum și de afinitatea termodinamică între copolimer și diluant. În cazul copolimerilor stiren-DVB, cu cât amestecul de monomeri conține mai mult DVB și există mai puține afinități între copolimer și solvent, cu atât este mai redusă fracția de diluant necesar apariției structurii disperse. Mărirea cantității de DVB
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
în copolimer umflat în amestecul de monomeri și diluant. Gradul de dispersie a copolimerului, care se realizează prin separarea fazelor depinde de cantitatea de reticulant din amestecul inițial de monomeri precum și de afinitatea termodinamică între copolimer și diluant. În cazul copolimerilor stiren-DVB, cu cât amestecul de monomeri conține mai mult DVB și există mai puține afinități între copolimer și solvent, cu atât este mai redusă fracția de diluant necesar apariției structurii disperse. Mărirea cantității de DVB duce la creșterea numărului de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
prin separarea fazelor depinde de cantitatea de reticulant din amestecul inițial de monomeri precum și de afinitatea termodinamică între copolimer și diluant. În cazul copolimerilor stiren-DVB, cu cât amestecul de monomeri conține mai mult DVB și există mai puține afinități între copolimer și solvent, cu atât este mai redusă fracția de diluant necesar apariției structurii disperse. Mărirea cantității de DVB duce la creșterea numărului de germeni formați în prima fază a copolimerizării reticulante și, ca urmare, la creșterea continuă a dispersității sistemului
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
cantității de DVB duce la creșterea numărului de germeni formați în prima fază a copolimerizării reticulante și, ca urmare, la creșterea continuă a dispersității sistemului. Prin mărirea gradului de dispersie se realizează de fapt o creștere a suprafeței specifice a copolimerului /27-30/. Dacă se compară copolimerii sintetizați în prezență de diferiți diluanți, se constată că, pentru același conținut de DVB și de diluant, o suprafață specifică mai mare se realizează prin diluarea amestecului de monomeri cu un precipitant mai slab /31
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
creșterea numărului de germeni formați în prima fază a copolimerizării reticulante și, ca urmare, la creșterea continuă a dispersității sistemului. Prin mărirea gradului de dispersie se realizează de fapt o creștere a suprafeței specifice a copolimerului /27-30/. Dacă se compară copolimerii sintetizați în prezență de diferiți diluanți, se constată că, pentru același conținut de DVB și de diluant, o suprafață specifică mai mare se realizează prin diluarea amestecului de monomeri cu un precipitant mai slab /31,32/. Sherrington și colab. /19
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Autorii au obținut valori pentru suprafața specifică BET cuprinse între 300600 m2/g, în funcție de compoziția amestecului de reacție. Date similare pentru suprafața specifică BET au fost publicate și de Flodin și colaboratori /33,34/. Coutinho și colab. /22/ au obținut copolimeri St-DVB în prezența acidului di(2-etilhexil fosfonic) (EHEHPA) sau a amestecului său cu izooctan, heptan sau toluen. Prezentând câteva caracteristici ale copolimerilor obținuți autorul observă că suprafața specifică BET variază în funcție de cantitatea de diluant și natura acestuia, cât și de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
specifică BET au fost publicate și de Flodin și colaboratori /33,34/. Coutinho și colab. /22/ au obținut copolimeri St-DVB în prezența acidului di(2-etilhexil fosfonic) (EHEHPA) sau a amestecului său cu izooctan, heptan sau toluen. Prezentând câteva caracteristici ale copolimerilor obținuți autorul observă că suprafața specifică BET variază în funcție de cantitatea de diluant și natura acestuia, cât și de compoziția amestecului de plecare. Bortel și colab. au constatat că prin transformare chimică este posibil să se creeze o suprafață specifică măsurabilă
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
că suprafața specifică BET variază în funcție de cantitatea de diluant și natura acestuia, cât și de compoziția amestecului de plecare. Bortel și colab. au constatat că prin transformare chimică este posibil să se creeze o suprafață specifică măsurabilă în cazul când copolimerii de plecare aveau conținuturi mici de reticulant și nu posedau suprafață specifică /35/. Acesta este cazul copolimerilor cu 5 % DVB, respectiv 10 % DVB și alcool ndecilic, drept porogen. Schimbătorii de cationi corespunzători aveau o suprafață specifică BET de 8.2
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de plecare. Bortel și colab. au constatat că prin transformare chimică este posibil să se creeze o suprafață specifică măsurabilă în cazul când copolimerii de plecare aveau conținuturi mici de reticulant și nu posedau suprafață specifică /35/. Acesta este cazul copolimerilor cu 5 % DVB, respectiv 10 % DVB și alcool ndecilic, drept porogen. Schimbătorii de cationi corespunzători aveau o suprafață specifică BET de 8.2 și respectiv 8 m2/g. Explicarea acestei comportări se găsește în rigidizarea suplimentară a rețelei care se
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
drept porogen. Schimbătorii de cationi corespunzători aveau o suprafață specifică BET de 8.2 și respectiv 8 m2/g. Explicarea acestei comportări se găsește în rigidizarea suplimentară a rețelei care se realizează prin respingerile electrostatice între grupările sulfonice. În cazul copolimerilor care posedă o suprafață specifică dezvoltată, sulfonarea determină o scădere evidentă a acesteia. Micșorarea suprafeței specifice ca urmare a transformării chimice a fost pusă în evidență și de Kolarz și colab. /17,36/. Kolarz și colab. /17/ au determinat distribuția
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
a transformării chimice a fost pusă în evidență și de Kolarz și colab. /17,36/. Kolarz și colab. /17/ au determinat distribuția porilor, raza medie a porilor cât și suprafața specifică în stare uscată și umflată, pentru o serie de copolimeri macroporoși pe bază de metacrilonitril (MAN) și AN, folosind drept reticulanți DVB sau trimetilolpropanul (TMPA). Pentru determinarea distribuției porilor, razei medii a porilor și suprafeței specifice a copolimerilor în stare uscată, autorii au folosit un aparat de tip Sorptomatic 1800
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
și suprafața specifică în stare uscată și umflată, pentru o serie de copolimeri macroporoși pe bază de metacrilonitril (MAN) și AN, folosind drept reticulanți DVB sau trimetilolpropanul (TMPA). Pentru determinarea distribuției porilor, razei medii a porilor și suprafeței specifice a copolimerilor în stare uscată, autorii au folosit un aparat de tip Sorptomatic 1800. Porozitățile copolimerilor în starea umflată au fost determinate prin cromatografia inversă (“inverse steric exclusion chromagraphy) (ISEC) utilizând dextrani cu mase moleculare 1.5—2000 × 103 Da. S-a
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
pe bază de metacrilonitril (MAN) și AN, folosind drept reticulanți DVB sau trimetilolpropanul (TMPA). Pentru determinarea distribuției porilor, razei medii a porilor și suprafeței specifice a copolimerilor în stare uscată, autorii au folosit un aparat de tip Sorptomatic 1800. Porozitățile copolimerilor în starea umflată au fost determinate prin cromatografia inversă (“inverse steric exclusion chromagraphy) (ISEC) utilizând dextrani cu mase moleculare 1.5—2000 × 103 Da. S-a observat că umflarea copolimerilor reticulați atât cu DVB cât și cu TMPA produce micșorarea
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
autorii au folosit un aparat de tip Sorptomatic 1800. Porozitățile copolimerilor în starea umflată au fost determinate prin cromatografia inversă (“inverse steric exclusion chromagraphy) (ISEC) utilizând dextrani cu mase moleculare 1.5—2000 × 103 Da. S-a observat că umflarea copolimerilor reticulați atât cu DVB cât și cu TMPA produce micșorarea dimensiunilor medii ale Reținerile de solvent s-au făcut prin metoda Pepper /37/, prin centrifugare la 500 g a perlelor , după scufundarea acestora în lichidul ales, timp de 50 ore
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
fiind fracția molară a unităților reticulate, a fost calculată utilizând relația: (38) unde: M0 este masa moleculară a unității polimere. Astfel de calcule au fost aplicate și altor sisteme reticulate: viniltoluen-divinilbenzen (VT-DVB) /56/, polimerilor pe bază de esteri dialilmaleici /57/, copolimerilor reticulați ai acrilamidei și schimbătorilor de ioni corespunzători /49/. În aceasta din urmă, Masa moleculară medie între două reticulări, Mc cât și o masa moleculară medie teoretică între două reticulări, Mct a fost calculată folosind un raport nominal de reticulare
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
și o masa moleculară medie teoretică între două reticulări, Mct a fost calculată folosind un raport nominal de reticulare între fracția molară a reticulantului și fracția molară a celorlalți comonomeri (X): (39) Între valorile obținute pentru Mc și Mct ale copolimerilor reticulați ai acrilamidei inițiali sunt diferențe mari, deoarece apa (agentul de umflare) nu este un bun solvent pentru toate segmentele acestor copolimeri. Aceste studii au permis obținerea de informații asupra densității de reticulare după transformările chimice (degradare Hofmann, hidroliză). Rezultatele
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
a reticulantului și fracția molară a celorlalți comonomeri (X): (39) Între valorile obținute pentru Mc și Mct ale copolimerilor reticulați ai acrilamidei inițiali sunt diferențe mari, deoarece apa (agentul de umflare) nu este un bun solvent pentru toate segmentele acestor copolimeri. Aceste studii au permis obținerea de informații asupra densității de reticulare după transformările chimice (degradare Hofmann, hidroliză). Rezultatele arată că sunt mici diferențe între valorile Mc înainte și după transformările chimice ceea ce înseamnă că acestea au loc fără o modificare
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Rezultatele arată că sunt mici diferențe între valorile Mc înainte și după transformările chimice ceea ce înseamnă că acestea au loc fără o modificare semnificativă a gradului de reticulare. O influență semnificativă asupra densității de reticulare o are natura reticulantului, astfel copolimerii reticulați cu N,N’-metilen bisacrilamidă (MBAA) au Mc mai mari decât copolimerii reticulați cu divinilbenzen (DVB). Alți autori /59,61-63/ folosesc pentru calcularea Mc ecuația (34), cu precizarea că pentru evaluarea parametrului de interacțiune χ1 folosesc relația: (40) unde
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
chimice ceea ce înseamnă că acestea au loc fără o modificare semnificativă a gradului de reticulare. O influență semnificativă asupra densității de reticulare o are natura reticulantului, astfel copolimerii reticulați cu N,N’-metilen bisacrilamidă (MBAA) au Mc mai mari decât copolimerii reticulați cu divinilbenzen (DVB). Alți autori /59,61-63/ folosesc pentru calcularea Mc ecuația (34), cu precizarea că pentru evaluarea parametrului de interacțiune χ1 folosesc relația: (40) unde φp este fracția de volum și este dată de relația: (41) unde Vs
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Vp reprezintă volumul molar al solventului respectiv al polimerului. Dušek și colaboratorii /27-30,32,53/, în continuarea preocupărilor de studiere a condițiilor de apariție a macroporozității în cazul copolimerizării reticulante, au urmărit o caracterizare mai detaliată a fazei gel din copolimerii macroporoși. Autorii au efectuat un studiu de umflare la echilibru în diverși solvenți, pentru a putea determina parametrii structurali ai rețelelor macroporoase. Pentru studiu au ales copolimeri StDVB obținuți în prezența polistirenului sau a diclormetanului drept medii inerte și cu
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
cazul copolimerizării reticulante, au urmărit o caracterizare mai detaliată a fazei gel din copolimerii macroporoși. Autorii au efectuat un studiu de umflare la echilibru în diverși solvenți, pentru a putea determina parametrii structurali ai rețelelor macroporoase. Pentru studiu au ales copolimeri StDVB obținuți în prezența polistirenului sau a diclormetanului drept medii inerte și cu grade de reticulare de 4,10 și 25 % DVB. Ca referință, s-au considerat copolimerii gel omogeni, cu aceleași grade de reticulare. Pentru rețelele omogene, echilibrul între
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
a putea determina parametrii structurali ai rețelelor macroporoase. Pentru studiu au ales copolimeri StDVB obținuți în prezența polistirenului sau a diclormetanului drept medii inerte și cu grade de reticulare de 4,10 și 25 % DVB. Ca referință, s-au considerat copolimerii gel omogeni, cu aceleași grade de reticulare. Pentru rețelele omogene, echilibrul între rețeaua umflată și solventul pur se stabilește conform relației: (42) în care: χ parametrul de interacțiune polimer-solvent FloryHuggins; ν* concentrația unităților reticulate într-o unitate de volum de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
gel omogeni, cu aceleași grade de reticulare. Pentru rețelele omogene, echilibrul între rețeaua umflată și solventul pur se stabilește conform relației: (42) în care: χ parametrul de interacțiune polimer-solvent FloryHuggins; ν* concentrația unităților reticulate într-o unitate de volum de copolimer uscat; ϕ2 fracția volumică a copolimerului în copolimerul umflat; V1 volumul molar parțial al solventului; <α2>0 factorul de dilatare izotropică, care este egal cu raportul între diferența medie pătratică între capetele lanțului în stare uscată și aceeași cantitate în
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]