256 matches
-
să fugă mereu pănă ce va scăpa de el; însă Dumnezeu e pretutindenea, fiindcă pretutindenea, în tot locul și în toate timpurile soarta omului atârnă de întâmplări ale căror tainică legătură el cu mintea lui mărginită nu poate să o coprindă. În ea i se revelează conștiința unei autorități constituite de o realitate superioară de care trebuie să țină seama. Nu poate face orice, pentru că simte opreliștea din partea unui for căruia are să-i dea socoteală. De fapt, în frica de a
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
măsură și la propriu. Personajul trece de la ideea sinuciderii la o distorsionare cognitivă asociată cu pierderea individualității. Studiile de specialitate vorbesc de fapt de o formă mascată de depresie nervoasă asociată de fiecare dată sinuciderii 81. O hotărâre aspră îi coprinse mintea: Unul cîte unul zise el (n.a. Lică) ridicându-și mâna dreaptă în sus unul câte unul, om cu om, toți trebuie să moară, toți care mă pot vinde, viață cu viață trebuie să se stângă, căci dacă nu-i
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și culturare din epocă.Ordinea articolelor, semnate de personalități de prestigiu ale culturii nostre,a fost stabilită în funcție de cronologia apariției publicațiilor. Diversele dublete lexicale oscilante,dovadă a evoluției,dar și a instabilității limbii,au fost transcrise ca atare: articol-articul,cuprinde coprinde,român-rumân,sînt- sunt,societatesoțietate etc.Punct de onoare în programul cultural al literaturii române, îl constitue momentul apariției revistei literare “Dacia literară”, pus în discuție în lucrarea de față. I. INTRODUCERE Referindu-se,în anul 1866,la evoluția jurnalisticii românești
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de îmbilșugătoarele sale roduri. Nu este nici o treaptă; nu este nici o vîrstă care să nu afle plăcere și folos într-această aflare vrednică și cuviincioasă cuvîntării omului, adică în Gazetă. Pentru aceasta dar făgăduim că acest „Curier al Bucureștilor”, va coprinde în sine: 1. O culegere de cele mai folositoare și interesante lucruri din gazeturile Evropii; 2. Însemnări pentru creșterea și sporirea literaturii românești; 3. înștiințări pentru cele mai folositoare articole ale negoțului; 4. Cele dinlăuntru și slobode săvîrșiri ale statului
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
a înceta dar această lipsă, și pentru a împlini dorința obștească, s-a format acum o soțietate spre a urma cu publicarea aceștii Gazete, avînd drept scop folosul obștesc; prin urmare această Gazetă, cunoscută sub numele de Curierul rumânesc, va coprinde: 1- iu. Articole politice și comerciale, și va ieși de două ori pe săptămînă, lunea și vinerea. 2- lea. Pe lîngă Curierul rumânesc se adaogă și altă Gazetă sub titlu de Muzeul Național; aceasta va coprinde articole literare și industriale
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de Curierul rumânesc, va coprinde: 1- iu. Articole politice și comerciale, și va ieși de două ori pe săptămînă, lunea și vinerea. 2- lea. Pe lîngă Curierul rumânesc se adaogă și altă Gazetă sub titlu de Muzeul Național; aceasta va coprinde articole literare și industriale și va ieși o dată pe săptămînă, în toate miercurile. Prețul abonamentului pentru Curierul rumânesc era mai înainte patru galbeni pe an; și cu toate că cheltuielile aceștii publicații s-au făcut cu mult mai grele, pe d-o
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
sîmbătă la 26 oct., prin jurnal încheiat în seanță extraordinară subt titlu de Gazeta Teatrului Național, care să iasă o dată pe fieștecare lună subt formatul ce se vede cu prețu cîte o jumătate de galben pe an. Această foaie va coprinde lucrările Comitetului filarmonic din seanțe1e sale spre știrea tutulor soților; Daniile ce se vor face din partea soților și a particularilor spre înaintarea Soțietății; Producțiile literare ce vor ieși spre îmbogățirea repertoriului Teatrului Național și critica asupra lor întru a ceea ce
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
a particularilor spre înaintarea Soțietății; Producțiile literare ce vor ieși spre îmbogățirea repertoriului Teatrului Național și critica asupra lor întru a ceea ce privește spre păzirea regulelor scrisului, a gustului și în scopul cel moral aplicat după obiceiurile pămîntului nostru; va coprinde încă bucățile dramatice ce se vor reprezenta în teatrul național cît și în cel strein; Critica actorilor rumâni în rolele lor. Afară de aceasta, cînd articulele mai sus arătate nu vor fi îndestule a umplea colonele aceștii foi; atunci se vor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
instituțiunea juraților"1223. Deși "regulamentul administrativ din noiembrie 1878 prevedea ca fiecare sat să formeze o comună 1224, organisarea comunală (...) a trebuitu să fie modificată"1225. Astfel, conform legii de organizare a Dobrogei din martie 1880 "fiecare comună trebuie să coprindă un număr de cel puțin 100 familii"1226. Având în vedere aceste prevederi, în județul Constanța existau în anul 1880 "un număr de 79 de comune (...) împărțite pe cele cinci plăși"1227. Din totalul celor 79 de localități ale județului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
satul Docuzaci a rămas, într-adevăr, puțin timp neocupat (...) de administrațiunea română. Administratorul plășii Mangalia nu-l putea considera ca făcând parte din plasa sa, pentru că nu făcuse parte din vechia caza Mangalia. Administratorul plășii Silistra Nouă nu-l putea coprinde între satele plășii sale, pentru că Docuzaci nu făcuse parte din vechia caza a Silistrei"1349. După numirea domnului Remus Opreanu în funcția de prefect al județului Constanța, "în prima inspecțiune ce a făcut comunelor și cătunelor de pe linia frontierii, a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mică cetate la poalele Alpilor, I, pref. trad., București, 1837; Cervantes, Don Chișot de la Mancha, I-II, București, 1840; Felice Romani, Norma, București, 1843; Al. Dumas, Din Corricolo, I-II, București, 1846-1847, Speronare, I-III, București, 1847-1848; Biblia sacră ce coprinde Vechiul și Noul Testament, fasc. I-V, Paris, București, 1858, 1860; Eugène Sue, Crucea de argint, București, 1858; Victor Hugo, Hernani, București, 1863; [Dante, Ariosto, Tasso], în Curs de poezie generală, III, partea II, București, 1870, IV, București, 1880; [Traduceri], în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
cer clienții. Iar Welles i-a scris purgativul „citrat de magneziu“ cu sirop de lămâie. Când farmaciștii au văzut că d-rul Drasch a început să scrie citrat de magneziu, s-au minunat. Tot atâta surprindere au pricinuit și rețetele care coprindeau medica mente cu vaselină. Drasch nu întrebuințase până atunci decât untură; numai după povața lui Welles s-a hotărât să renunțe la această grăsime. 180 bucureștii de altădată Într-o zi, stând pe gânduri, a spus acestuia: — Dacă te cunoșteam
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la comentarii, presa serbă scrie articole entuziaste și în aer începe să miroase a iarbă de pușcă. „revista“ la teatrul național La Teatrul Național criză. Sala n-a mai fost acordată lui M. Pascaly, ci unei Societăți de actori care coprinde pe cei mai meritoși artiști ai epocii: Matei Millo, Demetriadi, Ștefan Vellescu, Frosa Popescu etc. etc. Adevărul era că genul melodramatic inferior al lui Pascaly nu mai plăcea oame nilor cu gust și pricepere cari cereau o schimbare a direcției
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o mai reproduc, dar titlul spune destul. Tot din Ghimpele: ieri și azi Dedicațiune unei statuie Când fuseși adusă-n țară Totul părea primăvară Ș-auzeai voci românești: — Să trăiești! — Să trăiești! Dar vântul pe cer se-ntinse Negura țara coprinse Ș-o cobe jelește azi: O să cazi! — O să cazi! Ieri când era sita nouă Vedeai că pe cap îți plouă Binecuvântări cerești: — Să trăiești! — Să trăiești! Dar... o secetă turbată Lăsă țara leșinată Și poporu-ți strigă azi: — O să cazi! — O să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o cameră naltă, spațioasă și goală. În colțurile tavanului, paia[n]jenii își esersau pacifica și tăcuta lor industrie, într-un colț al casei, la pământ, dormeau una peste alta vro câteva sute de cărți, visând fiecare din ele ceea ce coprindea, [...] și-nainte[a] patului o masă murdară, cu suprafața ilustrată de litere mari latine și gotice ieșite de sub bricegelul vreunui ștrengar de copil. Pe masă, hârtii, versuri, ziare rupte și întregi, broșuri efemere ce se împart gratis, în fine, totul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
rar vizitatori. Ușile casei lui Dionis erau mereu deschise poate pentru că abia mai rezistau în decrepitudinea verde și umedă. Acasă la Dionis, multe din cărți erau "grecești, pline de învățătură bizantină". Tomurile geniului pustiu "dormeau [...], visând fiecare din ele ceea ce coprindea". Pe masa din "lemn grunzuros de vechime" a lui Dionis, erau "ziare rupte", printre altele. La Toma Nour, "ziare rupte și întregi". Un obiect întreg, mai ales unul tipografic, chiar pierdut într-o imagine-colaj, induce oarecare liniște. Finalul secvențelor intertextuale
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ticsit de cărți specific eroilor eminescieni și, probabil, sugestiv pentru un model biografic mai mult sau mai puțin apropiat: "într-un colț al casei, la pământ, dormeau una peste alta vro câteva sute de cărți, visând fiecare din ele ceea ce coprindea, în alt colț al casei un pat de lemn c-o saltea de paie, c-o plapumă roșie și-nainte[a] patului o masă murdară..." (Eminescu: 2011, II, 101). În termenii criticii genetice, am recurge la imaginea camerei închiriate la
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mânele lui "tata-moșu". "Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările? Fincă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. Poi, rațele n-au aripi? de ce nu zboară? Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrânul coprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat. O, voinicii moșului!... Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină și binecuvântare. Tată-moșule, da' cocorii un' se duc când se duc
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
de către alte neamuri venite în acest spațiu, primul dicționar academic exclude din limba română tot ce nu aparține în mod evident latinei. În acest scop autorii execută două operații. Ei publică, paralel cu Dicționariulu, un volum aparte intitulat Glossariu care coprinde vorbele d’in limb’a romana straine prin originea sau form’a loru, cumu si celle de origine indouiosa, introducând în articolele din glosar și derivatele cuvântului respectiv „nelatin”, ceea ce anulează complet viața limbii române: „Vorbele de origine neromanica, ca
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și drumul se-nchidea,/ Că-n deșert se obosea/ Și căldura-i năbușea,/ Calu-n drum că mi-și oprea/ Și din gură că-mi vorbea,/ Frățiorilor grăia:/Dalei, neică, frățiori,/ D-alei, neică, vânători,/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mi-a-ncins!/ Mai rău setea-l coprindea/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mia-ncins,/ Limba-n gură mi-a aprins,/ Buzele că mi le-a fript./ (...) Sete mare că-i silea,/ Sete mare-i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
căldura-i năbușea,/ Calu-n drum că mi-și oprea/ Și din gură că-mi vorbea,/ Frățiorilor grăia:/Dalei, neică, frățiori,/ D-alei, neică, vânători,/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mi-a-ncins!/ Mai rău setea-l coprindea/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mia-ncins,/ Limba-n gură mi-a aprins,/ Buzele că mi le-a fript./ (...) Sete mare că-i silea,/ Sete mare-i încingea”. Repetiția hiperbolizează senzația fiziologică și o transformă într-un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că mi-și oprea/ Și din gură că-mi vorbea,/ Frățiorilor grăia:/Dalei, neică, frățiori,/ D-alei, neică, vânători,/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mi-a-ncins!/ Mai rău setea-l coprindea/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mia-ncins,/ Limba-n gură mi-a aprins,/ Buzele că mi le-a fript./ (...) Sete mare că-i silea,/ Sete mare-i încingea”. Repetiția hiperbolizează senzația fiziologică și o transformă într-un chin care cuprinde întreaga ființă prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
polițiști. Dar la atâta depărtare de timp întotdeauna se pot strecura greșeli. (Id., ibid., foiletonul XLV, AD., nr. 11876, 28 noiembrie 1922, p. 1.) Pagina 68 Urmează: Imediat ca fulgerul se răspândește în tot orașul zgomotul atentatului. O agitație grozavă coprinde toate cercurile politice, presa guvernului atacă opoziția cu furie, ziarul Epoca este acuzat, în special, că a înarmat brațul asasinului. (Id., ibid., foiletonul XLVI, AD., nr. 11 890, 10 decembrie 1922, p. 2.) Pagina 69 Urmează: ...lipit cu otelul Athénée
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
o epocă de o jumătate de secol, într-o epocă groaznică și neagră pentru * noi, privirea poporului bulgar a fost pururea țintită asupra malului stâng al Dunării. Tot ce e onest și notabil, tot ce avea vro inițiativă și fu coprins de ideea d-a salva patria sa nenorocită, tot ce n-a putut trăi și respira în Bulgaria robită lucra și trăia în sfânta Românie. Mi-aduc aminte precum și-aduc aminte toți amicii mei că cuvintele: România, București, Giurgiu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Locuia într-o cameră naltă, spațioasă și goală. În colțurile tavanului paianjenii își esersau pacifica și tăcuta lor industrie, într-un colț al casei, la pământ, dormeau una peste alta vro câteva sute de cărți, visând fiecare din ele ceea ce coprindea, în alt colț al casei un pat de lemn c-o saltea de paie, c-o plapumă roșie și-naintea patului o masă murdară, cu suprafața ilustrată de litere mari latine și gotice ieșite de sub bricegelul vreunui ștrengar de copil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]