249 matches
-
biserică. Spovedania nu poate fi înlocuită cu un schimb de email-uri. Fără îndoială, există cazuri speciale. Eu primesc mail-uri de la o tânără care e în Egipt, căsătorită cu un musulman. Acolo există o biserică coptă, dar ea nu vorbește copta, ei nu vorbesc engleză, e complet ruptă. În România oricine poate merge la biserică sau poate căuta la mănăstiri mari părinți duhovnicești să stea de vorbă cu ei. Dar sunt oameni în lumea asta care n-au acces nici la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
ceea ce amintește că atelierele de scribi făceau parte din temple; mai tîrziu a venit demotica, scriere și mai simplificată; în sfîrșit, greaca a fost folosită frecvent în timpul perioadelor elenistice și romane și, în secolul al III-lea e.n., a apărut copta, adaptînd caracterele grecești limbii egiptene. Cele mai vechi papirusuri datează de la mijlocul mileniului al III-lea, dar anumite hieroglife ne fac să credem că erau folosite cu mult înainte. Papirusul a rămas suportul esențial al cărții în Egipt și s-
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
erau acoperite cu plăci de fildeș sculptate, executate ocazional sau reproduse în altă parte. Legătura uzuală răspundea unei griji pentru trăinicia și protecția volumelor pe care raritatea le făcea prețioase în sine. Cele mai vechi legături în piele cunoscute sînt copte și arabe; între secolele al VIII-lea și al XI-lea le găsim și în Occident, influențate de Orient. În legătura monastică obișnuită, părțile late erau făcute din scînduri de lemn, pentru a susține cărțile adesea voluminoase și a căror
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
încă limba lor liturgică; de asemenea, cartea egipteană conține mai ales texte religioase. De o frumusețe aspră și savuroasă, decorarea sa evocă vechile fonduri pictografice egiptene. Grafismul și înlănțuirile o fac să semene în mod curios cu miniatura irlandeză. Legătura coptă, în piele incizată și modelată, este cea mai veche cunoscută; ea a influențat legătura arabă și pe cea occidentală. Creștinismul a pătruns și în Etiopia, a cărei literatură veche este și ea majoritar religioasă. Nu se cunosc manuscrise anterioare secolului
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
mai veche cunoscută; ea a influențat legătura arabă și pe cea occidentală. Creștinismul a pătruns și în Etiopia, a cărei literatură veche este și ea majoritar religioasă. Nu se cunosc manuscrise anterioare secolului al XIII-lea; ilustrația derivă din exemplele copte și siriene și are un caracter popular. APARIȚIA TIPARULUI I. Xilografii Cu toate că nevoia de texte a rămas multă vreme limitată, copierea manuscriselor unul cîte unul nu era satisfăcătoare și s-au căutat foarte curînd mijloace de accelerare și de multiplicare
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
religia care folosește cele mai multe limbi liturgice: latină ecleziastica a romano-catolicilor a fost înlocuită tot mai mult cu limbi vernaculare, mai ales după 1965; greacă medievală (medie) e folosită de ortodocșii greci, armeana clasică e limba liturgica a bisericii apostolice armene; copta, continuatoarea limbii egiptene antice, e folosită, desi din ce in ce mai putin, de creștinii ortodocși de riț copt din Egipt, iar gheza de creștinii ortodocși din Etiopia; slavona bisericească e utilizată de ortodocșii slavi (ruși, bulgari, sîrbi), dar a fost folosită și în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
povară, hamal" etc.266 - trei cazuri: nominativ, genitiv și absolutiv/acuzativ. - două genuri, femininul fiind marcat prin sunetul ț sufixat și/sau prefixat. - tipologie sintactica VSO cu tendința spre SVO. Exemplificam 267 prin evoluția rădăcinii afro-asiatice *mwt: EGIPTEANĂ egipteană mwt copta muu SEMITICA akkadiana maat ugaritică mt feniciana mt ebraica mwt arameica mwt, myt arabă mwt mehri mwt socotri mii(ț) gheză (etiopiana veche) mwt tigré (hasa) mwt BERBERA shilha mta kabyl əmmət tuarega əmmət zenaga ēmmwi, ēmmi CUȘITICĂ rendille a-
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mixtă) este singura limba semitica oficială din Europa (Malta). 6.3.2. Familia egipteană - Egipt. Egipteană antică este o limbă moartă vorbită din mileniul III i.C. pînă în primul mileniu d.C. și scrisă cu ajutorul hieroglifelor. Stă la originea limbii copte, atestata din secolul ÎI d.C. și vorbită pînă prin secolul al XVII-lea (a dispărut complet în secolul al XIX-lea). Dialectul bohairic al limbii copte a supraviețuit pînă astăzi că limba liturgica a bisericii creștine de riț copt. 6
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
C. pînă în primul mileniu d.C. și scrisă cu ajutorul hieroglifelor. Stă la originea limbii copte, atestata din secolul ÎI d.C. și vorbită pînă prin secolul al XVII-lea (a dispărut complet în secolul al XIX-lea). Dialectul bohairic al limbii copte a supraviețuit pînă astăzi că limba liturgica a bisericii creștine de riț copt. 6.3.3. Familia berbera - Africa de Nord și Sahara: Maroc (cu Melilla, aparținînd Spaniei), Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Burkina Faso. Denumirea originară a berberei este tamazight
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
negro-africană311. În măsura în care civilizația egipteano-nubiană reprezintă cea mai veche etapă a culturii africane, egipteană veche și meroitica ar trebui să reprezinte pentru africani ceea ce reprezintă latină și greacă pentru europeni. Teoria negro-egipteană a lui Théophile Obenga susține originea comună a limbilor copta, egipteană veche și a unor limbi negro-africane, ceea ce nega implicit existența unei macrofamilii afro-asiatice312. Negro-egipteana (sau egipteană neagră) ar fi "strămoșul comun predialectal" al limbilor negro-africane, vechi sau actuale 313. În opinia lui Théophile Obenga, în Africa există doar trei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
neagră) ar fi "strămoșul comun predialectal" al limbilor negro-africane, vechi sau actuale 313. În opinia lui Théophile Obenga, în Africa există doar trei mari familii de limbi: negro-egipteană, berbera și khoisan. Familia negro-egipteană cuprinde cinci ramuri: egipteană (egipteană veche și copta), ciadică, cușitică, nilo-sahariană și nigero-kordofaniană. Afrocentrismul lingvistic are la bază opiniile formulate majoritar de o serie de lingviști africani, opinii care rămîn minoritare în lingvistică actuala a clasificării limbilor. Problemă existenței unei familii aficane subsahariene este extrem de controversata, ea fiind
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbile negrilor propriu-ziși. Examinînd repartiția articolelor în cele două volume, lingvistul african Jean-Claude Mboli pare a sesiza o anume ierarhizare a limbilor în raport cu populațiile care le vorbesc: "1) semitica: limbi ale marilor civilizații vorbite de albi 2) egipteană (antică și copta): limba a Egiptul Antic, vorbită de o populatie care se auto-denumea neagră, dar pe care occidentalii preferă s-o califice drept "arămie" sau chiar albă. 3) berbera: limbi vorbite de albii din Africa de Nord. 4) cușitică: limbi ale hamiticilor lui Meinhof
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Origine des langues africaines. Essai d'applications de la méthode comparative aux langues africaines anciennes et modernes, L'Harmattan, Paris, 2010. Obenga, Théophile, Leș Bantu, Langues, Peuples, Civilisations, Présence Africaine, Paris, 1985. Obenga, Théophile, Origine commune de l'égyptien ancien, du copte et des langues négro-africaines moderns. Introduction à la linguistique historique africaine, L'Harmattan, Paris, 1993. Perrot, Jean; Manessy, Gabriel; Valdman, Albert (editori) Leș Langues dans le monde ancien et moderne, vol. 1: Leș langues de l'Afrique subsaharienne; Pidgins et
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
altaice care a supraviețuit; diferențiere puternică față de limbile turcice; posibilă poziție intermediară între limbile turcice și limbile mongole familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; aglutinanta; accent final; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. runica; arabă; chirilica cu patru litere suplimentare 77. copta N Egipt (limba liturgica a creștinilor copți); descendentă a limbii egiptene antice; sec. I - sec. XVII; a supraviețuit că limba liturgica a bisericii creștine de riț copt; dintre dialecte: sahidic (theban), akhmimic, bohairic familia afro-asiatică, ramura egipteană; provine din egipteană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
liturgica a creștinilor copți); descendentă a limbii egiptene antice; sec. I - sec. XVII; a supraviețuit că limba liturgica a bisericii creștine de riț copt; dintre dialecte: sahidic (theban), akhmimic, bohairic familia afro-asiatică, ramura egipteană; provine din egipteană antică; SVO + VSO copta, derivată din scrierea grecească cu majuscule, completată cu șapte caractere demotice 78. coreeană O Coreea, RPD Coreeană / N Chină, Rusia; nouă dialecte; la baza limbii literare stau dialectul din Seul, în Coreea de Sud, și cel din Phenian, în Coreea de Nord; una dintre
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
I d.C. în Egiptul antic; etape: arhaica (înainte de 2600 i.C.), antică (2600 i.C.-2000 i.C.), medie (2000 i.C.-1300 i.C.), tîrzie (1300 i.C.-700 i.C.), demotica (sec. VII i.C.-sec. V d.C.), copta (sec. ÎI d.C.-sec. XVII d.C. - astăzi doar ca limbă liturgica a bisericii creștine de riț copt) familia afro-asiatică, ramura semito-hamitică; flexionara, VSO hieroglifica; hieroglifele erau folosite în texte că logograme, ideograme și fonograme 99. elamita LM Imperiul Elamit (Orientul Mijlociu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
scandinav; flexionara; SVO; adj. -subst. runica nouă (din sec. VIII); latină (din sec. XI) 273. nubiană N Egipt, Sudan; în vechea nubiană (pînă în sec. XV) s-au păstrat manuscrise creștine familia nilo-sahariană, ramura sudaneza orientala, grupul nubian; tonala; SOV copta modificată (vechea nubiană); proprie, cu caractere arabe și semitice 274. occidentală (interlingue) limba artificială construită de Edgar de Wahl în 1922; nu trebuie confundată cu interlingua (v.); gramatică foarte simplă; limba artificială cea mai apropiată de limbile naturale structura indo-europeană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
247, 302, nucleu ~ 87 consonantism 138, 141 contact lingvistic 12, 19, 20, 51, 112, 113, 115, 117, 124, 132, 163, 164, 176, 182-183, 199, 209, 223, 228, 229, 239, 253, 271, 279, 297, 359, 360, 361, 363 control 99, 231 copta 111, 168, 170, 209, 214, 217, 252, 256, 260, 266, 288 corectitudine 28, 34 coreeană 119, 122, 177, 178, 180, 184, 195, 226, 252, 272, 321, 339 cornică 161, 252, 317, 331 corsicana (corsū) 252, 323 creativitate 33, 34, 35
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
272, 294, 347, ~ biblică 111, 255, 256, 347, ~ medievală 256, 347, ~ mishniacă (rabinica) 256, 347, neo~ (~ modernă, ivrit) 170, 239, 256, 326, 330, 347, proto-~ 255, 260 egipteană 167, 168, 170, 252, 256, ~ antică 170, 214, 252, 256, ~ clasică 109, ~ copta 214, 256, ~ domotică 256, ~ faraonica 208, ~ medie 256, ~ neagră (negro-~) 209, ~ tîrzie 256, ~ veche 167, 208, 209, 256, ~o-nubiană 209, teoria negro-~ 209 elamita 97, 119, 226, 256 elamo-dravidiană 123, 226 enérgeia 25, 28, 33, 67, 128 enet 180, 256
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
245, 246, 247, 248, 249, 251, 255, 256, 259, 260, 264, 266, 269, 270, 272, 273, 274, 275, 277, 278, 279, 280, 282, 284, 286, 287, 290, 292, 296, 298, 299, 301, 303, 306, 307, 308, 310, 311, 312, 315, ~ copta 252, 260, 266, 288, ~ coreeană 252, ~ cree 252, ~ cuneiforma 148, 169, 238, 241, 243, 256, 268, 281, 292, 306, ~ de tip mixt 292, ~ cuneiforma elamita 256, ~ cuneiforma sumero-akkadiană 243, 256, ~ dactilologica 280, ~ deodhai 246, ~ devanagari 242, 243, 245, 246, 248
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
traces indiscutables, d'un genre désinentiel, démontrent la faillite des théories antérieures relatives aux critères absolus de classification". Cf. J. Grunberg, The Languages of Africa, Indiană University, Bloomington, 1963, p. 4. 312 Cf. Origine commune de l'égyptien ancien, du copte et des langues négro-africaines modernes - Introduction à la linguistique historique africaine, L'Harmattan, Paris, 1993. 313 Ibidem. 314 V. Lionel M. Bender, The Nilo-Saharan languages: a comparative essay, Lincom Europa, München, 1996. 315 V., printre altele, Grundzüge einer vergleichenden Grammatik
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a științei, ea era obiectul aproape exlusiv al descrierii lingvistice și în general al interesului științific și filozofic. În zonele neromanice însă, au început să se facă traduceri ale Bibliei în limbile locale: în secolul al III-lea, în limba coptă (din Egipt), în secolul al IV-lea în gotică, în secolul al V-lea în armeană, în secolul al VII-lea în irlandeză și în vechea engleză, iar, în secolul al IX-lea, în vechea slavă (slavonă). În acest proces
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Fără îndoială, Eliade se gândea exact la eponimul ultimei dinastii iraniene, Sassan, fără să poată avea știință, la acea dată, de existența a numeroase sigilii de factură magică purtând inscripționat numele de S³s³n, cu reprezentări iconografice similare celor de pe amuletele copte și greco-orientale pe care le citează, figurând variațiuni ale motivului cavalerului războinic. Recente cercetări asupra glipticii sasanide au pus în evidență contextul magic al utilizării acestor sigilii 2 (neexistând însă elemente suficiente pentru reconstituirea unei mentalități magice iraniene, în absența
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
liturghiile Orientului constituie cel mai bun exemplu: ele servesc ca refugiu al timpului imobil acolo unde, în viața civilă, timpul stagnează deja, fără început și fără sfârșit, unde nimeni nu e grăbit, unde nonșalanța este o marcă a distincției. Psalmodierile copte ne fac să auzim muzica oficianților zeiței Isis, iar călugării siriaci care intonează imnuri arameene, intonațiile nazale ale contemporanilor lui Hristos. Pentru noi, care suntem incapabili de a surprinde aceste îndelungi încremeniri, aceste sughițuri ale legendei veacurilor, demnitarii acestei lumi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fond, nimic nu s-a schimbat de pe vremea lui Flaubert, chiar dacă sultanii au mai făcut un pic ordine în acest caravanserai. "Aglomerarea tuturor afuriseniilor posibile. Într-un spațiu incredibil de mic, avem o biserică armenească, una grecească, una latină, una coptă. Și toate acestea înjuriindu-se, blestemându-se din adâncul sufletului una pe alta, acuzându-și vecinul de uzurpare a dreptului de a se folosi de sfeșnic, de covoare și de icoane, ce scene!... Ipocrizie, cupiditate, falsificare și nerușinare da, dar nicio
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]