195 matches
-
Chițcan de munte) - Neomys anomalus (Chițcan de apă) CHIROPTERA Vespertilionidae - Vespertilo murinus (Liliacul bicolor) RODENTIA Spalacidae - Spalax leucodon (Orbetele mic) - Spalax graecus (Orbetele mare) ARTIODACTYLA Cervidae - Alces alces (Elanul) CETATCEA - Delphinus delphis (Delfin) PĂSĂRI PODICIPEDIFORMES Podicipedidae - Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic, Corcodel pitic) FALCONIFORMES Falconidae - Falco tinnunculus (Vânturel roșu, vinderel) - Falco subbuteo (Șoimul rândunelelor) GRUIFORMES Gruidae - Grus grus (Cocor) - Anthropoides virgo (Cocor mic) CHARADRIIFORMES Scolopacidae - Limicola falcinellus (Fugaci de mlaștină, Prundăraș de nămol) - Actitis hypoleucos (Fluierar de munte) - Arenaria interpres (Pietruș) ANSERIFORMES
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
Sorex alpinus (Chițcan de munte) - Neomys anomalus (Chițcan de apă) CHIROPTERA Vespertilionidae - Vespertilo murinus (Liliacul bicolor) RODENTIA Spalacidae - Spalax leucodon (Orbetele mic) - Spalax graecus (Orbetele mare) ARTIODACTYLA Cervidae - Alces alces (Elanul) CETATCEA - Delphinus delphis (Delfin) PĂSĂRI PODICIPEDIFORMES Podicipedidae - Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic, Corcodel pitic) FALCONIFORMES Falconidae - Falco tinnunculus (Vânturel roșu, vinderel) - Falco subbuteo (Șoimul rândunelelor) GRUIFORMES Gruidae - Grus grus (Cocor) - Anthropoides virgo (Cocor mic) CHARADRIIFORMES Scolopacidae - Limicola falcinellus (Fugaci de mlaștină, Prundăraș de nămol) - Actitis hypoleucos (Fluierar de munte) - Arenaria interpres
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Chițcan de munte) - Neomys anomalus (Chițcan de apă) CHIROPTERA Vespertilionidae - Vespertilo murinus (Liliacul bicolor) RODENTIA Spalacidae - Spalax leucodon (Orbetele mic) - Spalax graecus (Orbetele mare) ARTIODACTYLA Cervidae - Alces alces (Elanul) CETATCEA - Delphinus delphis (Delfin) PĂSĂRI PODICIPEDIFORMES Podicipedidae - Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic, Corcodel pitic) FALCONIFORMES Falconidae - Falco tinnunculus (Vânturel roșu, vinderel) - Falco subbuteo (Șoimul rândunelelor) GRUIFORMES Gruidae - Grus grus (Cocor) - Anthropoides virgo (Cocor mic) CHARADRIIFORMES Scolopacidae - Limicola falcinellus (Fugaci de mlaștină, Prundăraș de nămol) - Actitis hypoleucos (Fluierar de munte) - Arenaria interpres (Pietruș) ANSERIFORMES
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Kaakkuri Smålom Cufundarul cu gușa roșie (cu ciocul mic) (2) Plongeon arctique Strolaga mezzana Parelduiker Mobêlha-árctica Kuikka Storlom Cufundarul polar (3) Plongeon imbrin Strolaga maggiore IJsduiker Mobélha-grande Amerikanjääkuikka Islom Fundacul mare (4) Grèbe esclavon Svasso cornuto Kuifduiker Mergulhăo-de-pescoço-cas-tanho Mustakurkkuuikku Svarthakedopping Corcodelul urechiat (Corcodelul de iarnă) (5) Diablotin de Madère Berta di Madera Madeirastormvogel Freira da Madeira Madeiranviistäjä Smalnäbbad sammetspe Petrelul de Madeira (6) Diablotin du Cap-Vert Berta del Capo Verde Gon-gonstormvogel Freira do Bugio Kapverdenviistäjä Tjocknäbbad sammetspe Petrelul Capului Verde (7) Pétrel
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
Cufundarul cu gușa roșie (cu ciocul mic) (2) Plongeon arctique Strolaga mezzana Parelduiker Mobêlha-árctica Kuikka Storlom Cufundarul polar (3) Plongeon imbrin Strolaga maggiore IJsduiker Mobélha-grande Amerikanjääkuikka Islom Fundacul mare (4) Grèbe esclavon Svasso cornuto Kuifduiker Mergulhăo-de-pescoço-cas-tanho Mustakurkkuuikku Svarthakedopping Corcodelul urechiat (Corcodelul de iarnă) (5) Diablotin de Madère Berta di Madera Madeirastormvogel Freira da Madeira Madeiranviistäjä Smalnäbbad sammetspe Petrelul de Madeira (6) Diablotin du Cap-Vert Berta del Capo Verde Gon-gonstormvogel Freira do Bugio Kapverdenviistäjä Tjocknäbbad sammetspe Petrelul Capului Verde (7) Pétrel de Bulwer
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
scops"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), presură de iarnă ("Plectrophenax nivalis"), cojoaică de grădină ("Certhia brachydactyla"), stârc de cireadă ("Bubulcus ibis"), prigoare ("Merops apiaster"), grangur ("Oriolus oriolus"), corcodelul mare ("Podiceps cristatus"). Rizeafcă ("Alosa tanaica"), avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica"), fusar ("Zingel streber, Zingel zingel"), petroc ("Gobio kessleri
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
au regăsit astfel în zona Lacului Amara: 10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
Grajduri (în trecut, Valea Satului) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Cărbunari, Corcodel, Grajduri (reședința), Lunca, Pădureni, Poiana cu Cetate și Valea Satului. Comuna se află în marginea de sud a județului, la limita cu județul Vaslui. Este străbătută de șoseaua județeană DJ248, care o leagă spre nord de Ciurea și Iași (unde
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
Vasile D. Berciu (sfârșitul secolului al XIX-lea) și Veronica Bedoiu (începutul secolului al XX-lea) din Bodești; ansamblul rural (a doua jumătate a secolului al XIX-lea- începutul secolului al XX-lea), casele Elena Porcică (1901), Ilie Stoica (1918), Nicolae Corcodel (1910), Ion Grigore (mijlocul secolului al XIX-lea), Gheorghe Cioc (începutul secolului al XX-lea), Toma Tănăsescu (sfârșitul secolului al XIX-lea) și Rodica Spătaru (sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea) din Nucșoara de Jos; casa cu prăvălie
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
varietatea de păsări de apă a crescut treptat. În Pădurea Rădvani se găsește o colonie de păsări acvatice (Ardeidae) care este o rezervație ornitologică, iar pe lacurile și bălțile din Pescăria Cefa se întâlnesc lișițe, rațe sălbatice, cormorani, stârci, egrete, corcodel, diferite specii de broască, broasca țestoasă de baltă. Solurile câmpiei joase sunt cele aluviale de luncă. Microdepresiunile cu exces de umiditate favorizează formarea lacoviștilor și semilacoviștilor în timp ce porțiunile mai ridicate, cu drenaj mai bun, unde umiditatea este mai mică (grinduri
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
sunt adevărate, reprezintă lectura naivă; Erudițian, care recunoaște împrumuturile de la alți scriitori, este lectura savantă. Stilul. G. Călinescu a remarcat geniul verbal al autorului, care atenuează lipsa talentului descriptiv. Invenția verbală începe de la numele țiganilor, „un grotesc de sonuri” (Aordel, Corcodel, Cucavel, Parpangel, Găvan, Giolban, Goleman, Ciormoi, Dîrboi etc.), trece prin invenții onomatopeice unele atît de firești încît „trebuie un studiu deosebit pentru a vedea dacă ele nu circulă” și ajunge la modelarea lor în scopuri prozodice, schimbîndu-le genul și terminația
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]
-
Pântelim de Bașău și Berecheș de Comânești". De asemenea, la 14 august 1654 la o vînzare în Comănești către Pătrașcu Berchetu sînt chemați ca martori "popa Pantelei de Bașău și gheconul Dumitru de Bașău și Vasile Oilce de Behoreni și Corcodel de Hudești” . În Dicționarul Topografic și Statistic al României din anul 1872 se menționează că satul Bașeu de pe moșia Hudești era în compunerea comunei Hudeștii Mari, împreună cu satele Alba și Lupeni. Nicolae Filipescu-Dubău, preciza în Dicționarul geografic al județului Dorohoi
Bașeu, Botoșani () [Corola-website/Science/310335_a_311664]
-
au regăsit astfel în zona Lacului Amara: 10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila de câmp, vulturul șerpar. Fauna de baltă cuprinde: lupul de stuf, vidra, nurca, câinele enot, broasca țestoasă de apă, pescărușul, cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul, egreta, rața, gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul, lișița, cocorul ș.a. În fluviul Dunărea și bălțile lăturalnice trăiesc diverse specii de pești: statornici (somn, mreană, șalău, biban, lin, țipar, crap, roșioară, babușcă, avat, ghibor, bibanul soare, guvidil, săbiuța, știuca) sau călători (scrumbia, rizeafca, nisetrul, morunul, păstruga
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
de asemenea, o hrană importantă; în Scoția concurează direct cu acvila de munte ("Aquila chrysaetos") pentru hoituri. Se hrănește cu pești vii de apă dulce sau de mare, mai ales cu cei găsiți lângă suprafață. Prada aviară include cufundarii ("Gavia"), corcodeii ("Podicipedidae"), rațele ("Anatidae"), lișițele ("Fulica"), pinguinii nordici ("Alcidae"), pescărușii ("Laridae") și alte pasări cu o mărime până la dimensiunea gâștelor și lebedelor adulte. Mamiferele care servesc ca pradă includ un spectru larg de la șoareci și lagomorfe (iepuri) până la animale de dimensiunea
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), presura de munte ("Emberiza cia"), pietrar ("Oenanthes oenanthes"), pietrarul cu creastă albă ("Oenanthe leucopyga"), pițigoi mare ("Parus major"), aușel cu cap galben ("Regulus regulus"), țiclean ("Sitta europaea"), codobatură ("Motacilla alba"), corcodel ("Podiceps auritus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), huhurez mare ("Strix uralensis"), ciocârlie ("Lullula arborea"); Reptile, amfibieni, batracieni și pești: triton cu creastă ("Triturus cristatus"), triton carpatic ("Triturus montadoni"), năpârcă ("Anguis fragilis"), salamandră ("Ambzstoma maculatum"), broasca cu burta galbenă ("Bombina veriegata"), zglăvoacă ("Cottus
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
favorabil pentru găzduire (iernat), hrană și cuibărit pentru mai multe specii de păsări migratoare de apă ale culoarului est-carpatic. Se întâlnesc aici rațe (mare, sunătoare, roșie), lebădă de iarnă, populații de pescăruș argintiu, dar și exemplare de lebede de vară, corcodel mic, rațe sulițar sau cu cap castaniu, mătăsar, cufundar polar, ferăstraș mic. Migrația lebedelor pe lacurile din zonă începe în octombrie și se termină la sfîrșitul lui februarie sau, uneori, în martie. În anotimpul hibernal, păsările se hrănesc deseori la
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
găzduire (iernat), hrană și cuibărit pentru mai multe specii de păsări migratoare de apă ale culoarului est-carpatic. Se întâlnesc aici rațe (mare, sunătoare, moțată), lebădă de iarnă, lișite și populații de pescăruș argintiu, dar și exemplare de lebede de vară, corcodel mic, rațe sulițar sau cu cap castaniu, mătăsar, cufundar polar, egretă. Migrația lebedelor pe lacurile din zonă începe în octombrie și se termină la sfîrșitul lui februarie sau, uneori, în martie. Ihtiofauna ariei naturale este constituită din mai multe specii
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
România, în prezent sunt în evidență 384 de specii. Gaviiformes este un ordin de păsări acvatice care cuprinde 5 specii, din care 3 în România: <br> Este cea mai complet adaptată la viața de apă dintre toate păsările din România. Corcodeii (Podicipediformes) sunt un ordin de păsări, cunoscut sub denumirea comună de corcodel, cu sinonimele bodârlău, cufundar, scufundaci, scufundar sau furidac. Sunt înotători și scufundători excelenți, având degetele lobate. Picioarele sunt poziționate foarte în spate, ceea ce îi face neîndemânatici pe uscat
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
ordin de păsări acvatice care cuprinde 5 specii, din care 3 în România: <br> Este cea mai complet adaptată la viața de apă dintre toate păsările din România. Corcodeii (Podicipediformes) sunt un ordin de păsări, cunoscut sub denumirea comună de corcodel, cu sinonimele bodârlău, cufundar, scufundaci, scufundar sau furidac. Sunt înotători și scufundători excelenți, având degetele lobate. Picioarele sunt poziționate foarte în spate, ceea ce îi face neîndemânatici pe uscat. În total în lume sunt 20 specii de corcodei, dintre care în
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
denumirea comună de corcodel, cu sinonimele bodârlău, cufundar, scufundaci, scufundar sau furidac. Sunt înotători și scufundători excelenți, având degetele lobate. Picioarele sunt poziționate foarte în spate, ceea ce îi face neîndemânatici pe uscat. În total în lume sunt 20 specii de corcodei, dintre care în România 5 specii. Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună transpaleartic. Trăiește pe lângă lacuri și bălți mari de apă dulce. Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună european. Sosește în aprilie și pleacă spre sud
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
aparținând tipului de faună european. Sosește în aprilie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții, care iernează în România. Preferă locurile foarte liniștite, biotopul de clocit îl constituie lacurile de apă dulce sau lagunele litorale cu vegetație. Corcodelul cu gât negru Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună european. Sosește în martie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții. A fost observat în apele interioare, pe cursurile părăsite (moarte) ale Oltului și Siretului, cu
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
Ixobrychus minutus"), gârliță mare ("Anser albifrons"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pescăruși, (din familiile "Laridae" și "Sterna"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), barză neagră ("Ciconia niogra"), cristel de câmp ("Crex crex"), călifar ("Todorna todorna"), lișiță ("Fulica atra"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), pițigoi de stuf ("Panurus biarmicus"), lăcar ("Acrocephalus arundinaceus"), sfrâncioc (din specia "Lanius collurio") sau rață roșie ("Aythya nyroca"). În vecinătatea rezervației se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"),mărăcinar ("Saxicola rubetra"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), mierlă (Turdus merula) sau nagâț (Vanellus vanellus). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
ferestraș mic ("Mergus albellus"), ferestraș mare ("Mergus merganser"), ferestraș moțat ("Mergus serrator"), prigoare ("Merops apiaster"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), viespar ("Pernis apivorus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), corcodelul cu gât roșu ("Podiceps grisegena"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"). În vecinătatea sitului se află mai câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]