223 matches
-
fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; ... e) având un conținut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcodușe (Prunus domestica L. subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumării (Prunus domestica L.), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L.), cu excepția perelor Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), zmeură (Rubus idaeus L.), mure (Rubus fruticosus auct. aggr.), caise (Prunus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; ... e) având un conținut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcodușe (Prunus domestica L. subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumării (Prunus domestica L.), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L.), cu excepția perelor Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), zmeură (Rubus idaeus L.), mure (Rubus fruticosus auct. aggr.), caise (Prunus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
către el. Pe ce tăiș de proveniențe se sprijină spița bufoneriei "cu prăbușire în noroi", a lui Pirgu? El, mereu iscat să se mențină într-o vâltoare ofensatoare de memorii ori de rostuiri prezente. Cum de și-a pierdut Pena Corcodușa mințile din iubire? Ea, care nu cunoscuse până la întâlnirea dintre "floarea de maidan" cu "Făt frumosul" în ființa căruia s-au îmbinat "strălucirile a două cununi împărătești", decât istoriile de amor ale lumii ei, în care mișună derbedei, femei pierdute
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
înghițit și eu o gură, duhnea frumos, a prune fierte, adevărate. Am simțit cum mă încălzesc pe loc, parcă îmi turnase cineva aburi în stomac. „Bună, ai?“, a rânjit Mihnea. „Marfă de munte, nu poșircă apoasă, făcută de localnici cu corcodușe de Tulcea. A lor nici nu se poate bea, zici c-au scăpat o scrumbie înăuntru. Rețeta lui bunică-meu, învățată de la taică-su. 60 de grade, dublu distilată, prune de Câmpulung, întărite cu pietriș și puțin găinaț. Prune-adevărate, culese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Acolo e copilul pe care l-am pierdut, embrionul cărnos desprins cu racleta de corpul femeii tăcute, tăcere mai apoi devenită groază, silă, ură. Acolo sunt eu, puștiul cu breton și-o mașinuță Matchbox îndesată-n buzunarele cu nuci și corcodușe.. „Poet, omul nostru...“, l-a apărat Mihnea. „Și savant. Stele, hyper-spațiu, avorturi. Mereu mi-am dorit să scriu despre moarte.“ „Ți-au luat-o alții înainte. Vezi că scrisoarea asta nici măcar nu-i semnată.“ „Și, culmea, n-are nici observațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și cu ciurda de alde frate-tău mi-ați cules corcodușul din curte. Hai, zi, că nu-ți fac nimic! Nu vrei, nu? Știu eu că tac-tu și mă-ta au și tras beții cu cântări după țuica de corcodușe furate de la mine. Stai jos și să știi că pun Poliția pe voi. De data asta m-am hotărât: nu vă mai iert. Rudarul, când s-a Întors de la câmp, a rămas ca un bou cu gura căscată, văzând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de materialitate, văzută cu o prospețime și o acuitate a notației senzoriale care fac din relieful și vibrația picturală a detaliilor „metafora” unei bucurii a concretului, așa cum se oferă ea unei inocențe a simțurilor. Domnișoara Hus, ca o altă Pena Corcodușa, din alt „veac”, este, pe linii încercate până la un punct și în Cântec de rușine și Răsturnica, o ipostază a omenescului căreia tocmai deformarea expresivă în sensul grotescului și al hiperbolei îi subliniază un tâlc universal, legat de pasionalitate, timp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
de G. Călinescu. „Fetele fragede” - Niceta din Iluzii pierdute de Mihail Kogălniceanu, Florica din Zburătorul lui I. Heliade- Rădulescu și, un veac mai târziu, Adela lui G. Ibrăileanu - se află în violent contrast cu personajele negative, printre care și Pena Corcodușa (Mateiu I. Caragiale) sau Domnișoara Hus (Ion Barbu). Erotica veșmintelor, onomastica, metaforele vegetale individualizează încă o dată vârstele și adâncesc psihologia diverselor tipuri feminine. P. se arată un critic subtil, decriptează sensuri noi și ajunge la concluzii originale, cum sunt acelea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
mâine. Gustul pâinii cred că îl uitaseră mulți și erau copii care încă nu-l aflaseră. Printre produsele de bază, mămăliga, în cel mai fericit caz, pâinea și mămăliga din făină de orz, ovăz, turtoi, terci, bostani copți, ciorba de corcodușe (primăvara) se aflau pe mesele multor locuitori ai satelor. În majoritatea caselor cu copii mulți erau condiții reduse: paturi de scânduri cu picioare de lemn bătute în pământ, așternuturi de cârpe și rogojini pe jos, în cui o lampă cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dezvoltat, primește forma de gen a termenului lexico-gramatical prin care se realizează subiectul sau o formă corespunzând genului natural al „obiectului” din realitatea extralingvistică spre care trimite subiectul gramatical la persoanele I și a II-a: „Dar, la vederea noastră, Corcodușa fu cuprinsă de o furie oarbă.” (M. Caragiale), „Frica trebuie nu numai compătimită ci și acuzată...” (O. Paler), „Aș vrea să deviu consilierul și informatorul fiecărui ministru din orice guvern și să fiu luat în serios și răsplătit ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este simultaneitatea actului percepției cu obiectul percepției.” (T. Vianu, 72) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu: se realizează prin: • substantive: „Necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu înlătură caracterul penal al faptei.” (C.P.) • pronume (adjective pronominale): „Dar la vederea noastră Corcodușa fu cuprinsă de o furie oarbă.” (M. Caragiale, 88), „D. Popescu nu văzuse niciodată camionul trecând, fiindcă, terorizat de urmărirea lui, se ascundea în casă.” (G. Călinescu, C.O., 26) • forme verbal-nominale (infinitiv): A eșuat din nou în încercarea de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
încărcată de poezie, o operă a unui artist împătimit de mirajele expresiei artistice. Grație lor, acestor podoabe ce biruie veacurile, romanul lui Mateiu I. Caragiale se situează printre capodoperele epicei noastre contemporane”. În desfăcutul suflet al Bucureștiului nocturn, umbra Penei Corcodușa și depărtata lumină a imaterialei Ilinca sunt zone de vibrație joasă și înaltă, polii între care strălucesc culorile celor trei Crai de Curte: Pașadia, «Eu» și Pantazi. Toți brăzdați de dungile negre ale duhului impus: principiul de pierzare care e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
tot istorice: „Deducem din elogiul naratorului că Pașadia era un memorialist în marea tradiție clasică, tăioasă și neiertătoare.““ El ocupă, mai mult, un rol central în carte în momentul în care îi „fixează“ acesteia titlul, în momentul apariției personajului Pena Corcodușa. Episodul are sensul unei numiri adamice a lumii celor trei eroi ai romanului, desenându-le parcă traseul încâlcit și certificându-le originea tensionată: o descendență nobilă, petrecută însă în mit și însoțită de semnele prezente ale facerii de rău și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
țineți minte, vă dădeam numai apă, dar în meniu era trecut compot. Și au venit mai mulți și au întrebat: Dom'le, unde-i compotul?" Le-am zis: "Păi, fructele le-au mâncat, le dăm apă acuma". S. B.: Erau corcodușele alea din lizieră. M. M.: Acuma trebuia să ne facem și planul. Tot felul de minuni din ăstea, care fac viața frumoasă acolo, dar grea. S. B.: Tot în urma celebrei vizite a șefului de la Divizie din vara lui '89, am
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
am descoperit cât de rău poate să mă doară absența lui, cât puteam suferi pentru două lucruri foarte diferite ca importanță. Ba pentru corcoduș chiar mai mult decât pentru casă. O parte dintre convingerile mele privind virtuțile de neegalat ale corcodușelor - despre care credeam că, la o adică, pot suplini sărăcia de brânză, ouă, carne și pâine din cartier și pot compensa până și anii cu pagubă la pruni -s-au subțiat în primăvara în care, parcă presimțind sfârșitul supremației sale, bătrânul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
țineți minte, vă dădeam numai apă, dar în meniu era trecut compot. Și au venit mai mulți și au întrebat: Dom'le, unde-i compotul?" Le-am zis: "Păi, fructele le-au mâncat, le dăm apă acuma". S. B.: Erau corcodușele alea din lizieră. M. M.: Acuma trebuia să ne facem și planul. Tot felul de minuni din ăstea, care fac viața frumoasă acolo, dar grea. S. B.: Tot în urma celebrei vizite a șefului de la Divizie din vara lui '89, am
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
țucără dreasă cu smântână și cu bucățele mici de slănină, așa cum mâncam la neamurile mele din Ardeal, adusă cu oala la muncile câmpu lui; ciorba țărănească de pui, cu o grădină Întreagă de legume proaspete și acrită cu aguridă, cu corcodușe sau cu pătlăgele roșii. După care urmau la rând mâncărurile gătite nu cu apă, ca mai târziu, ci numai cu supă tare din carne (bulion), pregătită de ciorbarul ajutor al bucătarului șef, precum, ca să Începem Într-un fel oarecare: piftiile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În schimb îi plăceau poeziile. Le copiam și cine putea le memora. Doca lui Gherman era o vecină bătrână și văduvă. Neavând copii, locuia singură. Când mă vedea prin livadă, mă chema la ea și-mi cerea mere, prune sau corcodușe. Eu îi dădeam totdeauna, căci dânsa nu avea pomi. Grădina ei era pre mică. Verona Moloci era căsătorită cu Ion, un gospodar de frunte al comunei. Avea la ochi o umflătură mare, nevindecabilă (ereditară). Nu-l deranja la vedere. Țineau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
zile și apoi le dam la rece, în cămară. Noi făceam ghiveci în fiecare toamnă și iarna ne prindea foarte bine. Mai făceam marmeladă de mere și de prune (decojite) și gemuri din mai multe fructe (prune, mere, pere). Din corcodușe făceam compot. La noi acasă, legumele le mai păstram și prin uscare (așa cum ne-a învățat mătușa Saveta, sora tatei). Frunzele de pătrunjel, mărar, leuștean, țelină și lobodă le spălam bine în curte cu apă de la fântână și le lăsam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
produce și în registrul comic, dar în cel de anvergură : Mița Baston de pildă, „republicana”.) Matei Caragiale nu a izbutit acest lucru decât de două ori, în treacăt, mai mult sau mai puțin în plan secund, dar puternic, cu Pena Corcodușa și cu încă una (căci nu se pot numi femei în sensul la care mă gândesc nici Rașelica Nachmanson, nici mama lui Pantazi, nici mătușa lui, marea boieroaică Smaranda, nici Wanda poloneza, nici Ilinca Arnoteanu, nici surorile și mama ei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de undiță care cunoaște o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de undiță care cunoaște o baltă de apă dulce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Pirgu își arată declasarea preferând vinului bun câte o poșircă infamă, acră și trezită, de prin cârciumi periferice. Când Povestitorul întârzie puțin, îi găsește pe amici la a doua a treia țuică. Memorabila vorbă „Crai de Curtea-veche” îi iese Penei Corcodușa tot într-un acces etilic care o preface într-o „fiară”, cu limbaj ce-l stupefiază până și pe Pirgu. În schimb, la Marin Preda, la beție, un personaj din secta „streliților” aude voci. Bere bea Vitoria Lipan, dar la
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
uscau în cuptor, iar boabele erau date la râșniță; făina nouă era spornică și avea gust bun. Mămăliga se mânca cu lapte, cu brânză cu o fiertură din zarzavaturi acrită cu borș de putină sau cu zeamă de fructe acre (corcodușe și boabe de struguri, necoapte), mai rar cu carne. O parte din alimentația zilnică era dată de fructe și bureți (ciuperci). Să ne amintim că primii bucovineni veniți în 1784, ca vornicul Furcaru, au stat o iarnă în Fruntești și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luni, de când murise femeia pe care o iubea, ci de la începutul vieții lui, căci se născuse cu creastă și coarne. Nu era ceva chiar de neascuns, dar nici viață comodă nu putea să ducă. Deasupra frunții avea două umflături cât corcodușa, un fel de cornițe, așezate simetric, dar pe care le putea camufla cu părul. În fiecare dimineață își fixa cu agrafe două fâșii de păr peste coarne, apoi așeza restul părului, umflat bine între cele două cocoloașe, dat cu briantină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]