247 matches
-
spân></spân></spân></p> Prima casă de care îmi amintesc - e vorba de anul 1920 și ceva. Casă avea o curte lungă, 40-50 de metri, cu un gard de lemn în față. În fundul curții era o mică grădină cu pomi, corcoduși erau pe-atunci. Locuiam în curtea aceea șase chiriași. Trei pe stânga și trei pe dreapta. Proprietăreasa și cinci chiriași. Amănunt: doi chiriași creștini, proprietăreasa și doamna Victoria, și patru evrei. Evreii vorbeau idiș acolo, dar doam</spân></spân><spân
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
avea două porți. Una simplă pentru persoane, cealaltă dublă care se deschidea numai toamnă, pe unde intrau căruțele și necesarele pentru a încălzi camerele pe timp rece. În curte aveam mulți pomi. Un tei, peri care făceau pere bergamote, un corcoduș cu o coroană foarte stufoasa și patru pruni, din care culegeam prune gustoase în sezonul de vară spre toamnă. Mama făcea magiun de prune într-un cazan mare de rufe pe care-l spoia anual un specialist, un țigan. Îl
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
care Sașa lipsește, Matei se ocupă cu treburile moșiei; el are tot mai puțină încredere în soții Eftimiu și este părăsit de omul său de încredere, baciul Micu, care fuge în lume de supărare că cineva l-a otrăvit pe Corcoduș, câinele său ciobănesc. Matei își vinde bonurile de împroprietărire rămase de la tatăl său și îl ajută astfel pe boierul Dinu Murgiuleț să-și plătească datoria față de Tănase Scatiu. În ziua întoarcerii Sașei de la Paris, reprezentanții tribunalului Călărași descind pe moșia
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
intrat prima dată prim simțurile mele atente."" Pe lângă acțiunea principală, una din părțile fermecătoare ale romanului sunt descrierile diferitelor personaje episodice cu care eroul principal intră în contact. Multe dintre aceste personaje au denumiri rocambolești, precum Belphegor, Kerkowen sau Caracudis, Corcoduș, Mânzu, Castron și Trandafiro când este vorba despre români. Este probabil că unele din aceste personaje nu sunt inventate de scriitor, ci sunt persoane reale cu care s-a întălnit. Astfel, Michael Göring este ușor de identificat ca fiind profesorului
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Trăiesc aici specii de copaci și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte, de deal și podiș dar și de câmpie și lunca, de baltă și apă. Fauna dezvoltată în
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
nufărul alb ("Nymphaea alba"). Zona extravilană se remarcă prin absența copacilor de mari dimensiuni, existând un singur pâlc de salcâmi ("Robini pseudacacia") la intrarea în oraș. Altfel, în oraș se pot întâlni sălcii ("Salix babylonica"), plopi, frasini ("Fraxinus excelsior") și corcoduși ("Prunus cerasifera"), pomii fructiferi consacrați fiind mai rari. La capitolul legendar există afirmarea că Sulina ar fi existat încă din secolele VI - VII î.Hr., ca „meleag al vestiților traci cimerieni”. La capitolul istoriei verosimile, se știe că Grecii și Romanii
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
zice ăla, anchetatoru’: „Ce, mă, ești și tu obosit?”. Că eram tare obosit, terorizat așa... „Bă, obosit sunt eu, că toată noaptea am fost și-am regulat pe mă-ta”... „Pe cine, domne?” „Pe mă-ta, mă, pe Cola, sub corcodușul ăla de la scară.” Mama era Nicolița, și ăstea erau niște detalii pe care nu le putea da decât nenorocitul ăsta de vecin. Și zic: „Domne, dacă ai cunoaște-o mata pe mama, ai muri de rușine... Vezi de treabă, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se simt jigniți și ofensați; dar fură și ei tot ce le pică sub ochi. Ciulino, ia ridică-te În picioare și recunoaște aici, de față cu toată lumea, că tu și cu ciurda de alde frate-tău mi-ați cules corcodușul din curte. Hai, zi, că nu-ți fac nimic! Nu vrei, nu? Știu eu că tac-tu și mă-ta au și tras beții cu cântări după țuica de corcodușe furate de la mine. Stai jos și să știi că pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de-un litru de vin În ea. Soldatul, cățărat În remorcă, o dezgăța și arunca peste gard un sac bine legat. Pe mulți dintre cei cu care făceau comerț nici măcar nu-i cunoșteau; le știau numai gardurile, prunii, zarzării și corcodușii de la drum. Pe băutură și țigări dădeau și benzină furată din rezervoare și din cisterne ori camere de aer peticite, care nu mai puteau fi folosite la roțile mașinilor. Copiii - dar și unii oameni În toată firea - le umflau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ciupearcă pe-o ciupearcioaică / de la micro- la macrociupercioaie / pâră la a cea de-a opta zi / kâr toate goalele plezneau”. Nu lipsesc rimele interioare hazlii: „pe-un mărar de armăsar pe un ciot de svântă tot / pe-un arcuș de corcoduș pe-o găoace de rădace / de trei ori moartă / odată la poartă odată la toartă și mai odată / la nunta spartă”. Cel mai întins poem al lui S., Imperiul (1981), revărsat pe paginile unui întreg volum, e un discurs religios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
să înțelegem că omul singur traversează iadul, iar omul social, omul în mijlocul oamenilor, trăiește altfel, mult mai bine347. Povestea asta cu politicienii cei răi care ne distrug viața, are și o nuanță pronunțată de joc imbecil de-a ,,alergata în jurul corcodușului". Este adevărată numai că o folosim prea des și nu este singura cauză pentru care trăim rău. Războiul tuturor împotriva tuturor continuă. Când îl oprim? Când începem să ne purtăm ca niște vecini? Încercăm? De mâine? Sau mai bine de
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
menționăm aici doar câteva localități vasluiene (pe teritoriul cărora au fost găsite minim două puncte): Albești (punctele Cantonul Silvic și Moșeni), Bleșca-Ivănești (punctele Marginea nord-vestică a satului și Școala Generală), Brodoc-Vaslui (punctele Vadul Bârladului și Nord-Est de sat), Chircești-Miclești (punctele Corcoduș, Fântâna lui Vasile Alecu, Dumbravă și Velniță), Coroieștii de Sus-Coroiești (punctele Pereschivul Mic și Marginea de nord a satului), Costești (punctele Vatra satului, Biserica Veche, Ferma de bovine, Ghilahoi, Grădina lui Cărare și Grădina lui Popică), Crasna-Albești (punctele Crăciunești și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolele V-VI. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1968. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Florescu M., Căpitanu 1969, p. 268 (fig. 35/4, 5); Teodor 1997c, p. 62. 30. Chircești (comuna Miclești), județul Vaslui a) Corcoduș: în marginea sud-vestică a satului, pe un promontoriu, se aflau fragmente ceramice din veacurile V-VI și IX-X. Cercetare: Gh. Coman, C. Buzdugan și I. Bauman, 1977. Materialul se găsește în posesia Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
țară (2,37%). Suprafața livezilor era de 15 ha la fosta C.A.P. Pomicultura s-a dezvoltat mai cu seamă în vatra satului, în grădinile din jurul caselor și în siliștile intravilane. Se cultivau pruni, nuci, meri, gutui, cireși, zarzări, avrami, corcoduși, pruni. Pentru plantare, se foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii cad, an de an, victime brumei. Merii dețin o pondere de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de ceapă, diversele nuanțe de galben din alior, frunze de agud, zarzăr, brândușă, coajă de arin, albastrul din flori de viorele, verdele din urzici, roșul din șofran, cimbrișor, iar negrul din fructe coapte de boz, coajă de arin, coajă de corcoduș. Primul ou se vopsește roșu închis și se numește „merișor” sau „norocul copiilor”. Instrumentul cu care se încondeiază ouăle se numește chișiță. Se pot obține ouă colorate cu cinci sau șapte culori, care nu se pot mânca, ci sunt numai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o steace primitoare e azi răcoarea ierbii Zvon Un alt poem surprinde printr-o opoziție un mod interesant de a atenua impactul cu locul străin și de a Înlesni integrarea Într-o lume nouă. oraș necunoscutîn stația de autobuz un corcoduș copt Cristina Monica Moldoveanu Corcodușul copt Îl Întîmpină pe noul venit și face oficiile de a-l introduce În urbea aparent ostilă (poate cel ce a coborît din autobuz pune prima oară piciorul Într-un oraș). Întîmpinîndu-l plin de roade
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
răcoarea ierbii Zvon Un alt poem surprinde printr-o opoziție un mod interesant de a atenua impactul cu locul străin și de a Înlesni integrarea Într-o lume nouă. oraș necunoscutîn stația de autobuz un corcoduș copt Cristina Monica Moldoveanu Corcodușul copt Îl Întîmpină pe noul venit și face oficiile de a-l introduce În urbea aparent ostilă (poate cel ce a coborît din autobuz pune prima oară piciorul Într-un oraș). Întîmpinîndu-l plin de roade, corcodușul Îl familiarizează cu ospitalitatea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
copt Cristina Monica Moldoveanu Corcodușul copt Îl Întîmpină pe noul venit și face oficiile de a-l introduce În urbea aparent ostilă (poate cel ce a coborît din autobuz pune prima oară piciorul Într-un oraș). Întîmpinîndu-l plin de roade, corcodușul Îl familiarizează cu ospitalitatea locului, pe care o știe de-acasă sau, oarecum, dintotdeauna, din relația firească a oricărui om cu pomul doldora de roade. Merită să observăm că În toate cele trei poeme avem de a face cu personificări
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
locului, pe care o știe de-acasă sau, oarecum, dintotdeauna, din relația firească a oricărui om cu pomul doldora de roade. Merită să observăm că În toate cele trei poeme avem de a face cu personificări ale toamnei, ierbii și corcodușului. Și că acestea dau valoare poemelor. Fac ca simțămintele nerostite ale omului să se obiectiveze În gesturi ale lucrurilor. Rochia de in rochia de in parcă ghicindu-mi gândul vântul șugubăț Cornel Beldiman SÎnt evocate două lucruri: rochia și vîntul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
constată în condițiile de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul stromelor de Polystigma rubrum. cât și în interiorul picnidiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea filamentului ascogonal, a ascelor și ascosporilor. Patogenul mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Prevenire și combatere. În livezile de prun se recomandă executarea arăturilor adânci de toamnă; prin această operație se îngroapă adânc și frunzele căzute, limitându-se mult sursa de infecție prin ascospori. Agentul patogen se înmulțește asexuat prin
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rafinament, de subtilitate artistică" (G. Călinescu). Această poezie se înscrie în estetica urâtului, păstrează rima împerecheată, din poezia populară, are o sonoritate deosebită prin repetarea vocalelor e și i, o structură sintactică simplă, cu propoziții eliptice, termeni regionali, arhaici (subsoară, corcoduși). Morgenstimmung Această poezie cu influențe romantice, eminesciene, are ca temă dragostea și un titlu cu sonorități germane care semnifică dispoziția aurorală. Într-o după-amiază, pe neașteptate, "au sărit zăvoarele" și Cântecul, muzica sferelor mișcate de iubire, a intrat în eul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
rugăciunea de mulțumire lui Dumnezeu, pentru că ne-a scăpat de furia vrăjmașilor văzuți și nevăzuți și am cântat Hristos a înviat. Prin geamul ferestrei cu văruiala decojită într-un colț se vedeau peste oblon, pe malul șanțului de apărare, câțiva corcoduși, măceși și porumbari, care înmuguriseră și înfloriseră mai devreme. Câteva floricele ca niște scântei de lumină râdeau în soare. Adăpostul și căldura din șanț le favorizaseră intrarea în vegetație. Sufletul meu, văzând în aceasta mâna lui Dumnezeu, Care pe toate
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pentru cinstirea Învierii și l-am și recitat cu emoție. Înviere! Închisoarea Jilava - 1950; - Fraților mei care au murit, dar sunt vii Duh drept, Duh sfânt, Atotstăpânitor domnește peste mine întru aceste Înalte și Sfinte și Tăcute zile, în care corcodușii, măceșii, porumbarii și-au pus pe frunte albul, parfumul și dulceața împodobind mormântul comun în care viața s-a îngropat de vie ca Viața lui Iisus. Străjerii, făcând pază în Noaptea minunată, au așteptat ca ucenicii, furându-L, să mintă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Învierea-Vieții dăduse Moartea morții!... Mărire lui Iisus și Învierii Lui! În Dimineața-Înaltă și Caldă a Primăverii nici piatra, nici pecetea, nici paznicii, nici Moartea n-au biruit Viața!... Mărturiseau tăcute Miresmele Luminii, împodobind mormântul... și Îngerul de pază!... De-aceea, corcodușii, măceșii, porumbarii și-au pus pe frunte albul, parfumul și dulceața... Vestind că-n moartea noastră este ascunsă Viața! Și florile... nu mint! Stare de mare tensiune După Sfintele Paști au început plecări masive la tribunale, pentru judecări și rejudecări
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
zice ăla, anchetatoru’: Ce, mă, ești și tu obosit? Că eram tare obosit, terorizat așa... Bă, obosit sunt eu, că toată noaptea am fost și-am regulat pe mă-ta... Pe cine domne’? Pe mă-ta, mă, pe Cola, sub corcodușul ăla de la scară. Mama era Nicolița, și ăstea erau niște detalii pe care nu le putea da decât nenorocitul ăsta de vecin. Și zic: Domne’, dacă ai cunoaște-o mata pe mama, ai muri de rușine... Vezi de treabă, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]