169 matches
-
și mesajele COREU/WEUCOM. Au fost stabilite metode practice de schimb sistematic pe subiecte de interes general între cele două organizații. 2.1. Materiale care fac obiectul acestui schimb Schimbul de materiale scrise include atât documentele relevante cât și mesajele COREU/WEUCOM. Fără să aducă atingere situațiilor speciale care nu sunt tratate de grupurile stabilite mai jos și pentru care vor trebui stabilite măsuri speciale, schimbul sistematic de materiale scrise are loc în conformitate cu listele de la pct. 2.1.1. și 2
jrc3978as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89141_a_89928]
-
a utilizării procedurii scrise. (3) Secretariatul general elaborează lunar o sinteză a actelor adoptate prin procedura scrisă. (4) La inițiativa președintelui, Consiliul poate de asemenea să acționeze în sensul aplicării politicii externe și de securitate comune prin procedura scrisă simplificată (COREU). În acest caz propunerea se consideră adoptată la sfârșitul perioadei stabilite de președinție, în funcție de urgența problemei, cu excepția cazului în care un membru al Consiliului obiectează 8. (5) Secretariatul general constată finalizarea procedurilor scrise. Articolul 13 Procese verbale (1) Pentru fiecare
jrc5542as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90712_a_91499]
-
de procedură a opțiunii de a utiliza o procedură scrisă simplificată, când Consiliul acționează în temeiul titlului VI din Tratatul privind Uniunea Europeană." 8 Vezi declarația (e) menționată în continuare: (e) Re art. 12 alin. (4) " Consiliul subliniază faptul că rețeaua COREU trebuie utilizată în conformitate cu concluziile Consiliului din 12 iunie 1995 privind metodele de lucru ale Consiliului." 9 Vezi declarația (f) enunțată în continuare: (f) Re art. 16 din anexa III "Consiliul convine că dispozițiile art. 16 și dispozițiile din anexa III
jrc5542as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90712_a_91499]
-
doilea război chino-japonez pot fi depistate în urmările primului război dintre cele două națiuni (1894-1895). În acest conflict, China, aflat atunci sub Dinastia Qing, a fost învinsă de Japonia și a fost forțată să cedeze Taiwanul și să recunoască independența Coreii prin Tratatul de la Shimonoseki. Dinastia Qing a fost pe punctul de a se prăbuși de pe urma revoltelor interne și a înfrângerii de plan extern, iar Japonia a devenit o mare putere datorită măsurilor de modernizare luate în acea perioadă. Republica China
Al Doilea Război Chino-Japonez () [Corola-website/Science/308023_a_309352]
-
Asia Răsăriteană. Cei mai mulți coreeni locuiesc în Peninsula Coreea și vorbesc limba coreeană. Nord coreenii se autonumesc "Chosŏn-in" (|조선인 sau 朝鮮人) ori "Chosŏn saram" (조선 사람), în timp ce sud coreenii își spun "Hangugin" (한국인 sau 韓國人) ori "Hanguk saram" (한국 사람). Populația Coreii are un înalt grad de omogenitate atât din punct de vedere etnic cât și din punct de vedere lingvistic, în rândul lor trăind numai câteva minorități reduse ca număr precum ar fi chinezii și japonezii. Cele două Corei au o
Coreeni () [Corola-website/Science/302952_a_304281]
-
사람). Populația Coreii are un înalt grad de omogenitate atât din punct de vedere etnic cât și din punct de vedere lingvistic, în rândul lor trăind numai câteva minorități reduse ca număr precum ar fi chinezii și japonezii. Cele două Corei au o moștenire culturală comună, dar împărțirea politică apărută după anul 1945 au dus la anumite diferențe în dezvoltarea culturală a celor două țări. Limba poporului coreean este limba coreeană, care folosește hangul ca sistem de scriere. Sunt între 71
Coreeni () [Corola-website/Science/302952_a_304281]
-
descendenții muncitorilor emigrați în Hawai veniți aici la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul celui de-al XX-lea. Un număr semnificativ îl reprezintă orfanii din timpul războiului din Coreea, în timpul căruia SUA a fost aliatul principal al Coreii de Sud. Mai multe mii au fost adoptați de familii de albi în anii care au urmat războiului. Cea mai mare parte a coreenilor americani sunt însă emiganți sau sunt descendenții acestor emigranți. Cea mai mare comunitate de coreeni este
Coreeni () [Corola-website/Science/302952_a_304281]
-
ocupat de guvernul naționalist al Taiwanului și a boicotat ședințele acestui organ internațional. URSS-ul avea să regrete amarnic această poziție atunci când a izbucnit războiul din Coreea. ONU a votat o rezoluție prin care Coreea de Nord era condamnată pentru agresiunea împotriva Coreii de Sud și acorda sprijin militar acesteia din urmă. Dacă URSS ar fi fost prezentă la ședințe, ea ar fi putut bloca orice rezoluție folosindu-și dreptul de veto. După acest eșec, Uniunea Sovietică nu a mai fost niciodată absentă
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
cu respectiva caracterizare. De multe ori, un regim proclamat marionetă capătă această caracterizare din partea unui alt regim rival, care încearcă să se proclame legitim, în comparație cu primul, "marioneta", care ar fi astfel lipsit de legitimitate. De exemplu, fiecare dintre cele două Corei folosesc o retorică prin care se proclamă singurul reprezentant legitim al populației peninsulei, fiecare dintre cele două guverne proclamându-l pe celălalt marioneta unei supraputeri: Statele Unite, respectiv Uniunea Sovietică. Un stat vasal poate fi instituit ca urmare a unei înfrângeri
Stat marionetă () [Corola-website/Science/304600_a_305929]
-
Coreea de Nord că a fost statul marionetă a SUA. În același timp, SUA și aliații lor afirmau că nord-coreenii sunt marionetele sovieticilor. Sfârșitul războiului și anii care au trecut nu au dus și la încetarea acuzațiilor reciproce, Coreea de Nord reiterând acuzațiile la adresa Coreii de Sud, citând legea carea plasează armata sud-coreeană sub comanda americană pe timp de război. Războiul din Vietnam a fost văzut de multă lume ca un război prin delegație, cu acuzații din partea superputerilor că părțile beligerante ar fi de fapt
Stat marionetă () [Corola-website/Science/304600_a_305929]
-
Războiul ruso-japonez (1904-1905) a fost un conflict generat de ambițiile imperialiste ale Imperiului Rus și ale Imperiului Japonez în privința Manciuriei și Coreii. Principalele teatre de război au fost Port Arthur și Peninsula Liaodong, împreună cu calea ferată care lega Port Arthur de Harbin. Rușii căutau de multă vreme un port ale cărui ape să nu înghețe în timpul iernii. Japonezii au intrat în război
Războiul Ruso-Japonez () [Corola-website/Science/304047_a_305376]
-
tradițional Chinei. La început, guvernul japonez a dorit să despartă Coreea de China, să transforme peninsula într-o țară independentă. Aceastâ schimbare nu era posibilă, de vreme ce China nu dădea niciun semn că ar fi dispusă să renunțe la suzeranitatea asupra Coreii. Între China și Japonia au izbucnit mai multe conflicte, care s-au transformat în cele din urmă în războiul chino-japonez. Victoria Japoniei în acest război a dus la semnarea tratatului de la Shimonoseki (17 aprilie 1895), prin care China renunța la
Războiul Ruso-Japonez () [Corola-website/Science/304047_a_305376]
-
și Japonia au izbucnit mai multe conflicte, care s-au transformat în cele din urmă în războiul chino-japonez. Victoria Japoniei în acest război a dus la semnarea tratatului de la Shimonoseki (17 aprilie 1895), prin care China renunța la suzeranitatea asupra Coreii și ceda Taiwanul și Lüshunkou (cunoscut și ca Port Arthur) Japoniei. Totuși, alte trei mari puteri (Imperiul Rus, Imperiul German și A treia Republică Franceză, prin tripla intervenție din 23 aprilie 1895, au făcut presiuni asupra Japoniei să renunțe la
Războiul Ruso-Japonez () [Corola-website/Science/304047_a_305376]
-
să renunțe la Port Arthur. Rusia a negociat mai apoi, în 1898, un contract de închiriere pe 25 de ani a bazei navale chinezești și a trimis soldați să o ocupe. La rândul lor, japonezii încercau să preia controlul asupra Coreii, a cărei integritate era protejată de Rusia printr-un pact. Ca urmare, Rusia a ocupat cea mai mare parte a Coreii, printr-o mișcare mai rapidă decât a japonezilor. Ito Hirobumi a început să negocieze cu Rusia schimbul între teritoriile
Războiul Ruso-Japonez () [Corola-website/Science/304047_a_305376]
-
bazei navale chinezești și a trimis soldați să o ocupe. La rândul lor, japonezii încercau să preia controlul asupra Coreii, a cărei integritate era protejată de Rusia printr-un pact. Ca urmare, Rusia a ocupat cea mai mare parte a Coreii, printr-o mișcare mai rapidă decât a japonezilor. Ito Hirobumi a început să negocieze cu Rusia schimbul între teritoriile Manciuriei și Coreii. El era conștient că Japonia nu era suficient de puternică ca să înfrunte Rusia, așa că spera că, dacă niponii
Războiul Ruso-Japonez () [Corola-website/Science/304047_a_305376]
-
integritate era protejată de Rusia printr-un pact. Ca urmare, Rusia a ocupat cea mai mare parte a Coreii, printr-o mișcare mai rapidă decât a japonezilor. Ito Hirobumi a început să negocieze cu Rusia schimbul între teritoriile Manciuriei și Coreii. El era conștient că Japonia nu era suficient de puternică ca să înfrunte Rusia, așa că spera că, dacă niponii acceptau controlul Petersburgului asupra Manciuriei, Japonia putea păstra Coreea. Din 1902 însă, Japonia și Anglia aveau o alianță, iar englezii nu doreau
Războiul Ruso-Japonez () [Corola-website/Science/304047_a_305376]
-
Osipovici Makarov de pe 13 aprilie contribuind la luarea acestei decizii. Însă atacurile asupra flotei ruse au asigurat acoperirea necesară debarcării infanteriei japoneze de la Incheon din Coreea. În scurtă vreme, japonezii au ocupat orașul Seul și cea mai mare parte a Coreii. Până la sfârșitul lunii aprilie, armata niponă condusă de Kuroki Itei era gata să forțeze râul Yalu pentru a intra în Manciuria ocupată de ruși. Față de strategia japoneză de cucerire a unor victorii rapide care să-i asigure controlul Manciuriei, strategia
Războiul Ruso-Japonez () [Corola-website/Science/304047_a_305376]
-
țării. În timpul guvernării Meiji, economia s-a întărit, iar structurile militare au fost occidentalizate, iar pe plan extern a fost adoptată politica expansiunii teritoriale. Înfrângerile Chinei (1894 - 1895) și ale Imperiului Rus (1904 - 1905) au asigurat ocuparea de către niponi a Coreii, Liaodongului și Formosei. Din 1920, Japonia a fost propulsată de dezvoltarea economico-militară în rândul marilor puteri. Armata japoneză avea două ramuri principale: Armata Imperială Japoneză (forțele terestre) și Marina Imperială Japoneză. Cele două ramuri militare au reușit să câștige treptat
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
fost dezvoltate în ritm rapid transporturile și comunicațiile. Mai înainte de participarea la primul război mondial, Imperiul Japonez a fost implicat în două războaie semnificative. Primul război chino-japonez (1894 - 1895) a fost un conflict care a avut ca miză controlul asupra Coreii, aflată în acele vremuri sub controlul Dinastiei Joseon. O răscoală țărănească a făcut ca guvernul coreean să ceară ajutorul Chinei pentru trimiterea de trupe care să stabilizeze situația. Imperiul Japonez a reacționat prin trimiterea propriilor forțe în peninsulă și instalarea
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
părți a Manciuriei și a Insulei Formosa. După acest război, China a încetat să mai fie puterea dominantă în regiune, acest rol fiind preluat de Japonia. Războiul ruso-japonez (1904 - 1905) a fost un conflict izbucnit pentru controlul asupra Manciuriei și Coreii, între Imperiul Rus și Imperiul Japonez. Acest război a fost important ca fiind primul război în care o putere asiatică a învins o putere europeană. Victoria japoneză a crescut mult rolul țării pe arena politică internațională. Victoria în acest război
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
Acest război a fost important ca fiind primul război în care o putere asiatică a învins o putere europeană. Victoria japoneză a crescut mult rolul țării pe arena politică internațională. Victoria în acest război a privat Rusia de controlul asupra Coreii, Manciuriei și a Peninsulei Liadong controlate de orașul Port Arthur. La început, prin prevederile tratatului de la Shimonoseki, orașul Port Arthur era cedat Japoniei. Această parte a tratatului a fost respinsă de puterile occidentale, care au considerat că portul trebuie cedat
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
Theodore Roosevelt. Ca urmare, Rusia a pierdut sudul insulei Sahalin, la sud de paralela 50, (care avea să devină Prefectura Karafuto), ca și drepturile pentru exploatarea minelor din Manciuria. În plus, înfrângerea Rusiei a lăsat japonezilor calea liberă pentru anexarea Coreii din 1910. Japonia a intrat în primul război mondial în 1914, exploatând momentul în care Imperiul German era prea preocupat cu luptele din Europa și lăsase cale liberă intervenției nipone în China. Japonia a declarat război Germaniei pe 23 august
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
în octombrie 1945 sau chiar în primăvara anului 1946. Au fost făcute noi planuri în vara anului 1945, care presupuneau schimbarea centrului de greutate al apărării de la granițe spre colțul de sud-estic al regiunii continentale ocupate de japonezi, adică a Coreii, dar aceste planuri nu au fost puse în practică până în momentul în care sovieticii și-au lansat atacul. Operațiunea sovietică a fost o manevră clasică de dublă învăluire executată pe o suprafață de dimensiunile Europei Occidentale. Pe aripa de vest
Operațiunea Furtună de august () [Corola-website/Science/308915_a_310244]
-
același timp, Mengjiangul a fost invadat de forțele sovieto-mongole. Împăratul statului Manciukuo (și fostul împărat al Chinei), Puyi, a fost capturat de soldații sovietici. Pe 18 august au fost declanșate 5 debarcări amfibii mult în fața forțelor terestre: trei în nordul Coreii, una în Sahalin și una în Insule Kurile. Astfel, în Coreea, trupele deja debarcate își întăreau pozițiile în așteptarea principalelor forțe terestre sovietice, iar în Sahalin și Kurile Uniunea Sovietică își impunea fără drept de apel suveranitatea. Înaintarea terestră a
Operațiunea Furtună de august () [Corola-website/Science/308915_a_310244]
-
50-60,000 de ani, în paleolitic. Erau popoare paleoasiatice și tunguse. Descendenții acestor băștinași încă locuiesc în această regiune, anume poporațiile de nanai, evenci și udegi. Între 698 și 936, regiunea a aparținut regatului feudat Balhea, care includea și nordul Coreii și părți din Manciuria. Între 1115 și 1234 zona a fost stăpînită de Imperiul Jurchen, condus de un popor tungus. Acest imperiu s-a prăbușit în urma invaziei mongole condusă de Ginghis Han. Mongolii au distrus toate orașele Imperiuli Jurchen și
Ținutul Primorie () [Corola-website/Science/304768_a_306097]