190 matches
-
spiritul stilului empire, particularitatea arcului din Chișinău rezidă în soluționarea trecerii în patru direcții, obținând patru fațade identice, cu patru piloni. În plan este pătrată, cu pilonii de la colțuri împodobiți pe două fațade exterioare cu câte o pereche de coloane corintice. Partea superioară este un atic, care se sprijină pe acești patru piloni, care corespunde camerei clopotelor, unde atârnă clopotul greu de 400 puduri.
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
care umple străzile, magazinele, restaurantele, și să respir parfumul îmbietor al trandafirilor catifelați din parcuri în sunetul unui vals nemuritor. Primul obiectiv pe lângă care trec este Parlamentul, situat într-o monumentală clădire din secolul al XIX-lea, dominată de coloane corintice și de o scară impunătoare. În fața edificiului se află o celebră fântână arteziană, reprezentând pe Pallas Athena și zeitățile apelor: Dunărea, Inn, Elba, Moldau. Îmi amintesc că Austria este un stat federal, format din nouă provincii, cu Parlament bicameral (Consiliul
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
ilustrează victoria lui Napoleon Bonaparte la Austerlitz (2 decembrie 1805). L’Opera Garnièr, edificiu maiestuos neoclasic (1861) și-a deschis stagiunea în anul 1875. Intrarea fastuoasă (zece trepte de marmură, șapte arcade) duce la holul principal, împodobit cu opt coloane corintice. Interiorul se remarcă prin eleganța mobilierului, a lojelor, a decorațiilor aurite, dar mai ales prin cupola cu imagini mitologice. Scena deosebit de largă (1200 m2), cu toate dotările necesare, permite performanța a 450 de artiști. O adevărată rivală a operei vieneze
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
literare sau pot deprinde abilități în domenii ca informatică, desenul, coregrafie, dans, folclor, orchestră și altele. Palatul a fost ridicat din cărămidă și zid, dezvoltat pe un subsol parțial și un parter. El iese în evidență prin bogatele decorațiuni: capiteluri corintice, metope din ceramică smălțuită de culoare albastru deschis și altele, specific stilului eclectic, stil la mare căutare în acele vremuri. Pot fi văzute și elemente care aparțin Renașterii italiene, acestea caracterizându-se prin fierul forjat. Accesul se făcea printr-un
Casa Mavrocordat () [Corola-website/Science/311582_a_312911]
-
treptele). Solul pe care se întinde fundația are o parte vizibilă, numită "euthynerie". Treapta superioară se numește "stylobat" și reprezintă fundamentul pe care stau coloanele. Fusul coloanei este asemănător cu cel ionic, dar ceva mai zvelt. Ceea ce oferă particularitate coloanei corintice este capitelul. Acesta prezintă ornamentul numit acantă, preluat ulterior și de capitelurile compozite. este cel mai nou dintre cele trei ordine de arhitectură ale antichității grecești. Evoluția sa începe în jurul anului 400 î.Hr. dar abia peste trei secole ajunge la
Ordinul corintic () [Corola-website/Science/311963_a_313292]
-
și de capitelurile compozite. este cel mai nou dintre cele trei ordine de arhitectură ale antichității grecești. Evoluția sa începe în jurul anului 400 î.Hr. dar abia peste trei secole ajunge la forma sa canonică. Cel mai vechi edificiu cu capiteluri corintice este Templul lui Apollo din Bassai (c. 400 î.Hr.). Alte edificii construite ulterior conțin fie elemente corintice în arhitectura interioară (Tholos din Delphi, Tholos din Epidauros, Templul Atenei din Tegea), fie doar detalii ornamentale (Monumentul lui Lysicrate, Ptolemaion din Samotrace
Ordinul corintic () [Corola-website/Science/311963_a_313292]
-
Evoluția sa începe în jurul anului 400 î.Hr. dar abia peste trei secole ajunge la forma sa canonică. Cel mai vechi edificiu cu capiteluri corintice este Templul lui Apollo din Bassai (c. 400 î.Hr.). Alte edificii construite ulterior conțin fie elemente corintice în arhitectura interioară (Tholos din Delphi, Tholos din Epidauros, Templul Atenei din Tegea), fie doar detalii ornamentale (Monumentul lui Lysicrate, Ptolemaion din Samotrace, Mausoleul din Belevi). Începând din secolul al III-lea î.Hr. capitelul corintic este tot mai prezent în
Ordinul corintic () [Corola-website/Science/311963_a_313292]
-
construite ulterior conțin fie elemente corintice în arhitectura interioară (Tholos din Delphi, Tholos din Epidauros, Templul Atenei din Tegea), fie doar detalii ornamentale (Monumentul lui Lysicrate, Ptolemaion din Samotrace, Mausoleul din Belevi). Începând din secolul al III-lea î.Hr. capitelul corintic este tot mai prezent în arhitectura monumentală a templelor. Un exemplu elocvent îl constituie "Olympieion"-ul din Atena (174 - 164 î.Hr.).
Ordinul corintic () [Corola-website/Science/311963_a_313292]
-
și modul cum sunt dispuse coloanele în ansamblul clădirii(mai ales în construcția templelor). Ordinul exprimă așezarea într-un raport armonios a platformei, coloanei, antablamentului și frontonului, raportându-se în permanență la dimensiunile omului. Sunt trei ordine: "doricul","ionicul", și "corinticul". Aceste ordine au apărut în perioade diferite, în locuri diferite și au trăsături diferite. Ordinul doric a apărut în perioada arhaică și s-a dezvoltat în Peloponez și în sudul Italiei(Sicilia). Acesta exprimă robustețete, prin forme puternice, profile și
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
de acand(1-2 șiruri) și volute răsucite(inspirate după coarnele de berbec. Antablamentul este format din arhitravă(cu profile așezate în retrageri succesive), friză continuă(simplă sau decorată cu basoreliefuri) și cornișă. Frontonul nu se deosebește fundamental de cel doric. Corinticul are un singur element diferit față de ionicul cu care se aseamănă, capitelul ce este format din trei șiruri suprapuse de frunze de acant și volute(obținute prin răsucirea frunzelor de la colțuri sub forma volutelor). În antichitate, grecii au realizat construcții
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
apariția podiumului din piatră foarte înalt și amplasarea coloanelor, dar și preluarea arcului și a unor sisteme de boltire. Influența greacă se regăsește în arta romană prin ideea de piață publică în centrul orașului, ordinele de arhitectură doric, ionic și corintic ,unele tipuri de plan pentru templele de cult, structura și componența teatrelor, ideea trofeelor ca monumente comemorative, folosirea picturilor și mozaicurilor pentru decorarea caselor și palatelor. În arhitectura romană materialele și tehnicile utilizate în realizarea diverselor edificii este foarte importantă
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
a zidului exterior al fațadei monumentale se compune din trei niveluri de arcade suprapuse, având deasupra o platformă pe care se înalță un atic foarte înalt, prevăzut cu ferestre la intervale regulate. Arcadele sunt încadrate de semicoloane dorice, ionice și corintice, în timp ce aticul este împodobit cu pilaștri corintici. Fiecare arc de la al doilea și al treilea etaj era ornat cu statui, probabil reprezentând divinități și alte personaje ale mitologiei greco-romane. În jurul părții de sus a aticului se aflau 240 de catarge
Colosseum () [Corola-website/Science/305641_a_306970]
-
compune din trei niveluri de arcade suprapuse, având deasupra o platformă pe care se înalță un atic foarte înalt, prevăzut cu ferestre la intervale regulate. Arcadele sunt încadrate de semicoloane dorice, ionice și corintice, în timp ce aticul este împodobit cu pilaștri corintici. Fiecare arc de la al doilea și al treilea etaj era ornat cu statui, probabil reprezentând divinități și alte personaje ale mitologiei greco-romane. În jurul părții de sus a aticului se aflau 240 de catarge dispuse în corbel. Acestea susțineau un acoperiș
Colosseum () [Corola-website/Science/305641_a_306970]
-
de Ekklesia. Constituția lui Clistene înlătura rămășițele orânduirii gentilice și încheie, în linii mari, procesul de cristalizare a democrației ateniene. În ultimii ani de viață (moare în 506), Clistene se consacră apărării reformelor sale împotriva intervenții externe spartane, beoțiene și corintice. În anii 487 - 486 continuă democratizarea constituției ateniene: reprezentanții celei de-a doua clase cenzitare, cavalerii, sunt admiși la arhontat, funcție ocupată prin tragere la sorți; crește rolul celor 10 strategi desemnați de phylii (triburi) în dauna arhonților. Temistocle domină
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
Bactria), 200 care de luptă scite și 15 elefanți de război. Hans Delbrück estimează numărul călăreților perși la 12.000. Alexandru a condus în această bătălie o armată formată din soldați proveniți din Regatul Macedoniei, aliații din Tracia și Liga Corintică, această forță având conform lui Arrian, cel mai de încredere istoric, care a scris despre Alexandru, armata acestuia se ridica la 7.000 de călăreți și 40.000 de pedestrași. Conform lui Arrian, armata lui Darius avea 40.000 de
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
î.Ch. Mai târziu, se revine în parte la tendințe clasiciste, cu mai multă sobrietate. Arhitectura elenistică, în comparație cu cea clasică, are un caracter pronunțat eclectic, care se manifestă încă de la început prin tendința la suprapunere a stilurilor doric, ionic și corintic, corespunzătoare efectelor scenografice cu efecte decorative. Conform exigențelor curților domnitoare, apar edificii cu aspecte noi, gimnazii ("gymnasion"), palestre și teatre, se experimentează inovații stilistice la construcția galeriilor cu porticuri (arcade) și peristiluri (curți interioare), a străzilor prevăzute cu coloane, ca
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
făcuse în Renaștere, arhitecții uzau de cele 3 sau 4 ordine la aceeași clădire: la primul etaj - coloane dorice, la al 2-lea etaj - coloane toscane, la al 3-lea etaj - coloane ionice, iar la al 4-lea etaj- coloane corintice. Aceasta bogăție de ornamente începe să dispară, apropiindu-se de simplitate, de categorii de coloane care ofereau mai puține podoabe, adică cele ionice și chiar cele dorice. Mai târziu coloanele dorice dispar, chiar și canelurile și ornamentele de la bază, ajungându
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
și greco-romană antică, până la crearea unor stiluri de decorație generând solemnitate, delicatețe sau fastuozitate; - preluarea unor elemente arhitecturale din perioada antică; Este prezentă tendința către orizontalism, iar centrul unui monument clasic este marcat prin câțiva pilaștri de un colosal ordin corintic în piatră, încruntați de un fronton triunghiular cornișa terminându-se printr-un acoperiș în formă de pavilion. Clădirea clasică poate fi din cărămizi și numai pilaștri cu colțuri de piatră (de ex. Mauritshuis din Haga, fig4), cu un sistem sobru
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
o lungime de 60 metri și o înălțime de 50 metri. Ea este construită în stil neobizantin cu elemente de arhitectură bisericească moldovenească. Ea are trei nave, având un culoar principal străjuit de colonade cilindrice ce se termină cu capiteluri corintice lucrate măiestrit. Între naos și pronaos se află două arce dublouri mari. Deasupra ușii de la intrare se află un balcon spațios. Biserica are 131 ferestre rotunde de mărimi diferite prin care pătrunde lumina în interior. Acoperișul bisericii este alcătuit dintr-
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
actuală se distinge prin naosul aproape rotund și foarte generos și prin pronaosul redus în dimensiune, ceea ce dă posibilitatea credincioșilor să se apropie foarte mult de Sfântul Altar. Catapeteasma, lucrată din lemn de stejar și tei, cu pilaștri și capiteluri corintice, a fost poleită în totalitate cu foiță de aur și de argint. Pictura murală a fost realizată, așa cum rezultă din textul scris pe arcada de deasupra catapetesmei, în anul 1859, pe cheltuiala doamnei Ana Tăutu, de către Ioan Rodovan - zugrav. Lucrări
Biserica Buna Vestire din Iași () [Corola-website/Science/317952_a_319281]
-
de dinaintea erei noastre, și anume: „Libanul de est, Valea Bekaa. Aici, se găsesc ruinele templului de la Heliopolis, cosntruit în secolul al IV -lea ( al patrulea) înainte Erei noastre, de către Alexandru cel mare ca să îl onoreze pe Zeus. Dar sub coloanele corintice a celor 2 temple (unul grecesc și unul roman) există un altul cu mult, mult mai vechi. După aproximările arheologilor, el este de aproape 9.000 de ani. Anticul oraș Baalbek, era la început închinat unei zeități din Canaan, și
Baalbek () [Corola-website/Science/322883_a_324212]
-
teritoriul inclus în cetatea medievală îl depășește pe cel al cetății române de altădată, care ocupă numai partea de est a orașului contemporan. Piazza del Museo marchează forumul, iar muzeul aflat în partea de nord se încheie printr-un templu corintic cu trei cellae, atribuit de către unii lui Hercules, dar aparținând mult mai probabil Capitoliumului orașului, ridicat de către Vespasian în anul 73 (dacă inscripția care a fost descoperită în 1823 aparține într-adevăr acestei clădiri). Muzeul adăpostește printre alte exponate și
Brescia () [Corola-website/Science/297310_a_298639]
-
importante, ca într-un final să înfrângă Atena și flota sa experimentată. La sfârșitul secolului al V-lea î.Hr., odată cu supunerea Ligii de la Delos și a Atenei, Sparta a devenit cea mai mare putere a Greciei și Mării Egee. În timpul războiului Corintic, Sparta a trebuit să facă față unei alianțe dintre Teba, Atena, Corint și Argos. Alianța a fost sprijinită inițial de Imperiul Persan, ce dorea să își recupereze teritoriile ioniene ocupate de spartani și să stopeze expansionismul acesteia. Sparta a obținut
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
în axul principal al palatului, cu deschidere printr-o logie amplă către Piața Constituției și Bulevardul Unirii. Sala, cu un fond de culoare roz, are o arhitectură eclectică având ca element principal de compoziție coloana angajată cu capitel în stil corintic și cu fusul coloanei prelucrat cu motive ornamentale tradiționale arhitecturii stilului Brâncovenesc. Coloanele sunt din marmură albă de Rușchița. Alte elemente ce participă la arhitectura interioară a sălii sunt ușile monumentale sculptate cu motive decorative, încadrate în rame de marmură
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
și două nave laterale (6x42m), despărțite între ele prin două colonade. Nava principală are înălțimea medie de 15m, iar cele două laterale de 12,50m cu plafoanele rezolvate cu intersecții de cilindri. Coloanele au caneluri în stil românesc, cu capitel corintic și sunt din marmură albă de Rușchița. Pereții au oglinzi de ipsos cu ancadramente din marmură albă de Rușchița bogat ornamentate. Fundalurile sunt tratate aproape identic cu un arc puternic foarte ornamentat și câmpul din marmură albă. Tavanul este din
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]