699 matches
-
de Psihiatrie. Arhitectura bisericii este tradițională, cu unele particularități. Astfel, planul este în formă de cruce (treflat), dar absidele au la exterior formă trapezoidală. Construcția este din piatră și cărămidă, iar învelitoarea este din tablă. Are două cupole, conturate la cornișă ca și pridvorul și absidele cu linii duble. Pereții au la partea superioară două șiruri de ocnițe din zidărie și unul realizat din tencuială. Și turlele, poligoanele, au ocnițe duble. Absida altarului are la exterior formă pentagonală și este prevăzută
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Altieri. Numai icoanele mari din registrul de jos au altă factură și au inscripții în limba bulgară. Stranele, așezate pe pereții laterali, sunt frumos sculptate cu motive florale. În exterior, pereții clădirii nu au ornamentații arhitecturale, în afară de liniatura profilelor de la cornișă și unele ieșituri din câmpul fațadei, formând panouri. Deasupra ușii de la intrare se află icoana în ulei a hramului (sfântul Ștefan) amplasată într-o ni șă. Absida altarului este sprijinită la exterior de un contrafort masiv, care pe o plăcuță
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
aurit sunt și candelabrele care, în ornamentație au ouă de struț. După Gh. Balș (Bisericile moldovenești din veacurile XVII-XVIII București, 1933), modificările mai importante constau în: coborârea bolților pridvorului, modificarea ferestrelor turlelor, modificarea arhivoltei de deasupra ferestrelor dinspre miazănoapte, dispariția cornișelor din naos, modificarea arcurilor naosului, iar în interior unele modificări la contraforturi, la profilele de la soclu și cornișe, și altele. Pentru vizitatorul obișnuit, toate acestea nu șochează, întrucât nu strică armonia în anbsamblu. Pe timpul celui de-al doilea război mondial
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
XVII-XVIII București, 1933), modificările mai importante constau în: coborârea bolților pridvorului, modificarea ferestrelor turlelor, modificarea arhivoltei de deasupra ferestrelor dinspre miazănoapte, dispariția cornișelor din naos, modificarea arcurilor naosului, iar în interior unele modificări la contraforturi, la profilele de la soclu și cornișe, și altele. Pentru vizitatorul obișnuit, toate acestea nu șochează, întrucât nu strică armonia în anbsamblu. Pe timpul celui de-al doilea război mondial, întreaga fațadă a bisericii a fost protejată, de jur împrejur, cu saci de nisip susținuți de niște panouri
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
zona de cueste a văilor Buhalnița, Scobinți, Bariș, Pietrăriei etc. La contactul dintre platourile structurale și versanții “Coastei de tranziție”, apar suprafețe cu înclinare accentuată uneori chiar până la 900. Aceste suprafețe au în general areale restrânse și sunt reprezentate de cornișele de alunecare, așa cum apar în zona Pârcovaci, Cătălina, Poiana Mărului, Basaraba, Dealul Pietrăriei etc. 3. TIPURI GENETICE DE RELIEF În funcție de rolul determinant al factorilor morfogenetici Și tectonici (tectonica pasivă) sau denudaționali (externi), la crearea morfologiei de ansamblu și de detaliu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de platouri structurale (uneori au fost numite și suprafețe structurale). Cele mai reprezentative platouri structurale din zona cercetată sunt întâlnite în perimetrul Dealului Mare-Hârlău. Ele au suprafețe sur prinzător de netede și întinse (adevărate câmpii înalte cvasi orizontale) mărginite de cornișe puternice și de versanți abrupți, afectați de intense procese geomorfologice actuale (V. Băcăuanu, 1980). “Platformele structurale” din cuprinsul Dealului Mare-Hîrlău semnalate de V. Mihăilescu (1930) și analizate pe larg de V. Tufescu (1937), sunt de o netezime care îți creează
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și 480 m altitudine în sud, ca o câmpie plană, numită Platforma Aliciurilor. Racordul dintre treapta înaltă, reprezentată de Dealul Tudora (587 m) și Platoul Aliciurilor, apare bine exprimat în relief. Spre valea Bahluiului se poate observa o puternică ruptură (cornișă) de 10 14 m înălțime, în care stratele de roci dure prezintă o aplecare generală spre sud-est. La sud-est de cota maximă (Dealul Tudora, 587 m), în zona Berezlogi se desfășoară o suprafață structurală mai mare, larg vălurită, la altitudinea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
platou, aparțin microruditelor de Dealul Mare, de vârstă basarabiană. Aceste strate prezintă o aplecare spre sud-est de aproximativ 40 m, pe o distanță de 4 km. (Petru Șt., 1989). Spre sud-est, marginile platoului sunt bine exprimate în relief, printr-o cornișă cu o lungime de 2-3 km, vizibilă de la mare distanță, mai ales în zona alunecărilor de teren de la Pârcovaci, Scobinți, Zagavia. Aici cornișele au înălțimi de peste 10 m și chiar de 25 m, la Pârcovaci. Profilele naturale deschise de aceste
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de 4 km. (Petru Șt., 1989). Spre sud-est, marginile platoului sunt bine exprimate în relief, printr-o cornișă cu o lungime de 2-3 km, vizibilă de la mare distanță, mai ales în zona alunecărilor de teren de la Pârcovaci, Scobinți, Zagavia. Aici cornișele au înălțimi de peste 10 m și chiar de 25 m, la Pârcovaci. Profilele naturale deschise de aceste cornișe permit cercetarea “la zi” a nisipurilor de Sirețel-Bahlui, a oolitului de Hârlău și microruditelor de Dealul Mare, exploatate în diverse puncte (cariere
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu o lungime de 2-3 km, vizibilă de la mare distanță, mai ales în zona alunecărilor de teren de la Pârcovaci, Scobinți, Zagavia. Aici cornișele au înălțimi de peste 10 m și chiar de 25 m, la Pârcovaci. Profilele naturale deschise de aceste cornișe permit cercetarea “la zi” a nisipurilor de Sirețel-Bahlui, a oolitului de Hârlău și microruditelor de Dealul Mare, exploatate în diverse puncte (cariere) de locuitorii satelor învecinate (Petru Șt., 1989). La sud de pârâul Buhalnița se dezvoltă platoul structural “La Stâncă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Sârcu,1971). Energia acestor “coaste” depășește 200 și chiar 300 m, având pante cu înclinări de 150 200, iar la partea superioară , în cazul când sunt protejate de plăci dure de gresii și calcare oolitice (Coasta Cătălina, Basaraba, Sângeap), formează cornișe cu înălțimi de peste 10 m. “Coasta de tranziție” CotnariHârlău a apărut ca urmare a puternicelor procese geomorfologice care au scos în evidență particularitățile structurale și litologice ale zonei de contact. Originea ei este sculpturală și nu se datorește unor falii
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Mărului, la nord-vest de satul Zlodica Cotnari. În sectoarele cu marne salinizate eroziunea liniară duce la dezvoltarea unor forme pseudocarstice, cum se pot întâlni la vest de Ceplenița. Surpările au o frecvență mai redusă și sunt prezentate atât în lungul cornișelor principale de la partea principală a versanților (Dealul Sângeap, Dealul Cătălina, Dealul Cetate etc.), cât și în lungul malurilor albiei minore cu caracter adâncit așa cum apare între Hârlău și Cotnari. Suprafețe mari afectate de alunecări de teren din bazinul hidrografic al
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de monticuli mai proeminenți sau mai teșiți, cu înălțimi de 0,5 m până la 8 m și mici depresiuni în care apa băltește. Pe alocuri corpul alunecărilor este secționat de ravene prin care se face drearea naturală a apelor subterane. Cornișa este activă sau stabilizată în funcție de stadiul de evoluție. Astfel de microreliefuri deluviale cu aspect de movile, monticuli, țiglăi, întâlnim pe versanții Dealului Țiglaele lui Baltă, Dealul Furcilor Cotnari, Dealul lui Vodă, pe versanții văii Broscăria-Ceplenița etc. Alunecările în trepte - se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
lui Vodă, pe versanții văii Broscăria-Ceplenița etc. Alunecările în trepte - se produc în condițiile unor versanți cu denivelări accentuate, formați din alternanțe de argile, nisipuri, uneori cu gresii și calcare, cu bogate strate acvifere subterane.De obicei, ele prezintă o cornișă liniară, de la baza căreia începe o succesiune de trepte de dimensiuni variabile. Grosimea deluviilor depășește uneori 10-12 m și în majoritatea cazurilor sunt stabilizate (deci o vechime mare). Acest tip de alunecări le întâlnim în zona “Coastei de tranziție”, la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a procesului de alunecare. Alunecarea de teren Pârcovaci s-a format pe corpul unor alunecări preexistente, ultima având loc în 1976, dar cu efecte mult mai mici decât cea actuală. Cauza principală a acestor alunecări o reprezintă izvoarele de la baza cornișei de alunecare, izvoare ce apar la contactul dintre marnele vinete ce reprezintă patul impermeabil al apei subterane aflată în nisipurile și în calcarele oolitice . Alunecarea este de tip liniar, cu o lungime de circa 1900m și o lățime de 500-600
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe suprafețele de desprindere a alunecărilor, dezvoltate preponderent pe roci moi; culturi de sălcioară în zone cu exces de umiditate; culturi de cătină albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilo Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul tal negru și salcie. Pentru suprafețe cu alunecări de teren întinse sunt indicate înierbările, realizate prin însămânțări (cu genul specii de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
până la Cotnari, terasele de luncă și de versant sunt prezente pe ambele maluri ale râului Bahlui și păstrează un paralelism evident cu albia râului. Aluviul acestor terase, în special prundișurile și nisipurile, este deschis în numeroase puncte situate în largul cornișelor. Analizându-se caracteristicile genetico evolutive, structurale și cronologice ale depozitelor fluviatile din acest sector de vale a Bahluiului se constată existența unui număr de opt terase, dintre care două de luncă și șase de versant. Terasele de luncă În cadrul luncii
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în căteva puncte (Cotnari Ceplenița) din zona cercetată au scos în evidență trepte aluvionare îngropate sub glacisul care parazitează țâțâna terasei de 20-30 m, cu orizonturi de nisipuri și pietrișuri, formate din gresii, cuarțite, marne dure, întâlnite și astăzi în cornișa de pe flancul vestic al Dealului Cireșului, la extremitatea nordică a Dealului Baban și Dealului lui Baltă precum și în Dealul Hatiei (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). T4-Terasa de 60-70 m altitudine relativă este una dintre cele mai extinse și mai bine
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
conglomeratice de vârstă sarmațiană din Dealul Mare. Podul fragmentat al acestei terase se înclină ușor către axa actuală a văii Bahluiului, sudându-se cu restul teraselor. Grosimea mare a depozitelor aluvionare în Dealul Dumbrava (cu aspect de platou mărginit de cornișe cu înălțimi de 6-10 m), se explică prin apropierea de Dealul Mare Hârlău și prin faptul că Bahluiul, care curgea la nivelul acestei terase, a depus aici mari cantități de materiale, dând naștere la un important con de dejecție din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
o distanță de 5 km. (P. Ștefan, 1989). Cele mai reprezentative suprafețe structurale se întâlnesc la partea înaltă a Dealului Mare Hârlău. Aici, la o altitudine 410 m, se dezvoltă platoul structural Sângeap-Sticlăria, o adevărată câmpie tabulară, cvazi-orizontală, mărginită de cornișe puternice și de versanți abrupți afectați de intense procese geomorfologice actuale. (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). La sud de platoul structural Sânceab se găsesc alte câteva suprafețe structurale de mai mici dimensiuni (Platoul Basaraba-419 m, Platoul La Stâncă-360 m), iar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
unul în fațadele laterale. Elementul caracteristic era exprimat de ordinul arhitectural giganticum, pilastru corintic cu piedestal, care reducea la minimum zonele de zidărie ale fațadelor în așa fel încât înfățișarea edificiilor devenea clasică. Pentru a asigu‑ ra unitatea ansamblului, o cornișă și un atic, pe care au fost așezate statui, încoronează Palatul Senatorilor. Deoarece au apărut unele modificări și divergențe, pentru a îmbogăți acest ansamblu arhitectural Michelangelo apelează și de această dată la sculptură pe care o concepe ca parte integrată
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
două laturi. Rezultă o imagine ce devine explicită mai adesea la tocurile geamurilor și ușilor decât la ramele tablourilor, pentru că primele sunt mai direct legate de clădirea din jur decât ultimele. Partea superioară poate căpăta relief printr-o boltă sau cornișă, în vreme ce marginile subliniază verticalitatea cu ajutorul colonetelor, partea de jos devenind bază sau suport (figura 24). Cel mai convenabil formatului vertical, un astfel de geam sau ușă este simetric în raport cu o axă verticală și diminuează rolul echilibrului în jurul punctului central. Aplicat
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
este secondată de copaci, pe ambele părți, dar chiar și ei stau de pază, neînălțându-se ca vectori scoși din relief; verticalitatea scenei din partea superioară este puternic compensată de orizontalitatea grupului de paznici dormind la baza mormântului, susținuți laolaltă de cornișa masivă a acestuia. Un paradox compozițional semnificativ transformă acțiunea verticală a Învierii într-o celebrare atemporală, în timp ce simultan se prezintă somnul muritorilor ca repre zentând neliniștea sufletelor nemântuite. O nemișcare generală, mai degrabă decât o tulburare pătrunzătoare, este starea de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
capetele țintuite în mijlocul câmpului pictural. Există însă o distincție clară între starea adevăratei vieți care unește pământul cu cerul în figura lui Hristos și celelalte două straturi, cerul gol deasupra orizontului și culmea lipsei de sensibilitate a realității inanimate de sub cornișa evidențiată ca o demarcație de piciorul lui Hristos. Exact așa cum Învierea lui Piero stăvilește vectorul acțiunii pe verticală, Nașterea Domnului a aceluiași (figura 59) preschimbă povestea Adorației într-un solemn portret de grup ocupând suprafața planului orizontal. Aici centricitatea pătratului
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
o poziție proeminentă pe axa orizontală centrală trimit la ideea de circularitate completă. Sublinierea centrului este destul de puternică pentru a elibera coloanele și încărcătura lor de o excesivă verticalitate și pentru a condensa întreaga formă rectangulară. Rețeaua de coloane și cornișe se grupează în jurul centrului pentru a desprinde suficient de la sol întreaga structură. Când punctele de sprijin, purtătoare de încărcătură, de pe sol și antablatura de deasupra lor sunt separate de un element despărțitor așezat deasupra orizontalei centrale, fațada transmite un sentiment
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]