191 matches
-
din punctul de vedere structural are multe similarități cu digoxinul, cu apariția unui test de efort fals pozitiv (efect „digoxin-like” asupra segmentului ST), și nu în ultimul rând prezența bolii coronariene microvasculare, când apar modificări ale segmentului ST semnificative, dar coronarografia este normală. În cazul femeilor, o atenție deosebită ar trebui acordată, așa după cum aminteam anterior, calculării scorului Duke: timpul de exercițiu -5 × (deviația ST exprimată în mm -4 × indexul anginos). Un scor Duke scăzut la femei poate fi un factor
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
1 până la 0,15 mm pe decadă de vârstă [30]. S-a demonstrat că indicele intimă-medie are o valoare prognostică independentă pentru decesul de cauză cardiovasculară la femeile peste 45 ani, fiind puternic asociat cu riscul de evenimente cardiovasculare [30]. Coronarografia. Dintre pacienții care efectuează coronarografii, 30% au coronare „normale” [44], acest lucru fiind de 2-3 ori mai frecvent la femeile cu simptomatologie de cardiopatie ischemică [44]. Astfel, 10-20% dintre pacientele cu sindroame coronariene acute și supradenivelare de segment ST prezintă
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
pe decadă de vârstă [30]. S-a demonstrat că indicele intimă-medie are o valoare prognostică independentă pentru decesul de cauză cardiovasculară la femeile peste 45 ani, fiind puternic asociat cu riscul de evenimente cardiovasculare [30]. Coronarografia. Dintre pacienții care efectuează coronarografii, 30% au coronare „normale” [44], acest lucru fiind de 2-3 ori mai frecvent la femeile cu simptomatologie de cardiopatie ischemică [44]. Astfel, 10-20% dintre pacientele cu sindroame coronariene acute și supradenivelare de segment ST prezintă artere coronare normale (figurile 4
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
arterelor coronare mici (atât la femei cât și la bărbați) relevă că riscul de mortalitate și de infarct miocardic al acestor pacienți, la 30 de zile, este scăzut [77]. Totodată, s-a demonstrat că 30% dintre femeile cu dureri precordiale, coronarografie „normală”, dar cu disfuncție endotelială dezvoltă boală coronariană obstructivă după aproximativ 10 ani de urmărire [78]. Într-o analiză a studiului WISE, s-a arătat că riscul de apariție a evenimentelor cardiovasculare la 5 ani este de 16% la pacientele
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
precum și efectuarea de PTCA [6]. Nu se vor administra aspirină (crește riscul hemoragic), clopidogrel (nu există date suficiente care să probeze siguranța sa la gravide), inhibitori de enzimă de conversie și statine. La pacientele cu infarct, evident se preferă efectuarea coronarografiei, urmată de PTCA cu implantare de stent metalic, în locul trombolizei care crește riscul hemoragic, dar nu are efecte teratogene [6]. Dacă ar fi să ne referim la acțiunile principale ale medicamentelor cardiovasculare în sarcină, vom reaminti că digoxinul, hidralazina, furosemidul
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
și scăderea cineticii parietale. 4. ecocardiografie: a. creșterea dimensiunilor VD; b. absența reacției lichidiene pericardice. 5. determinări enzimatice: a. discordanță între valoarea crescută a enzimelor sugestive pentru necroză miocardică (CK, CK-MB troponină) și gradul disfuncției VS. 6. cateterism cardiac și coronarografie: a. frecvent ocluzie proximală ACD, rar ACx; b. akinezie VD. 7. diagnostic diferențial: a. hipotensiune cu IMA; b. tamponadă cardiacă; c. pericardită constrictivă; d. embolie pulmonară. Prognosticul [10] Evaluarea prognosticului IMA se face utilizând numeroase date clinice și paraclinice care
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
severitatea leziunilor stenozante coronare, prezența trombozei coronare, numărul de vase afectate, existența circulației colaterale precum și date despre eventualele tulburări de cinetică și funcție ale VS (3/4 din pacienții cu AI au leziuni trivasculare semnificative). Fluxul coronarian apreciat TIMI pe coronarografie este de asemenea diminuat la pacienții cu AI mai ales la cei cu nivele ridicate de Tropo T și Tropo I; 5. Angioscopia și ultrasonografia intravasculară oferă o definiție de corectă a leziunii critice („culprit lesion”), când se observă frecvent
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ECG de efort este variată, putând apărea aspecte normale, alteori supradenivelare tipică, în 1/3 din cazuri fiind subdenivelări ST de tip ischemic. Monitorizarea Holter ambulatorie poate fi utilă pentru surprinderea unei supradenivelări de segment ST în timpul perioadelor dureroase; 2. Coronarografia: semnele diagnostice ale anginei variante sunt spasmul unei artere coronare proximale cu ischemie transmurală și anomalii ale funcției evidenția ateroscleroză coronară proximală severă VS. La 2/3 din pacienți se poate, restul pacienților având coronare normale; 3. Testele de provocare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
magnetică nucleară; -examen radiologic standard (nespecific) oferă date despre silueta cardiacă, aorta toracică, staza venoasă pulmonară sau alte boli cardiace care pot determina angină pectorală. 2. Metodele invazive care se utilizează în diagnosticul sindromului de angină pectorală sunt: cateterismul cardiac, coronarografia și ventriculografia a. coronarografia reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative, semnificative, critice și ocluzie totală. Coronarografia este indicată la pacienții cu angină pectorală în condițiile descrise la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
standard (nespecific) oferă date despre silueta cardiacă, aorta toracică, staza venoasă pulmonară sau alte boli cardiace care pot determina angină pectorală. 2. Metodele invazive care se utilizează în diagnosticul sindromului de angină pectorală sunt: cateterismul cardiac, coronarografia și ventriculografia a. coronarografia reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative, semnificative, critice și ocluzie totală. Coronarografia este indicată la pacienții cu angină pectorală în condițiile descrise la partea generală, de explorare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
se utilizează în diagnosticul sindromului de angină pectorală sunt: cateterismul cardiac, coronarografia și ventriculografia a. coronarografia reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative, semnificative, critice și ocluzie totală. Coronarografia este indicată la pacienții cu angină pectorală în condițiile descrise la partea generală, de explorare a aparatului cardiovascular; în plus, coronarografia mai decelează aspectul coronarografic după diferitele proceduri percutane, anevrisme și ectazii ale arterelor coronare, starea circulației colaterale, precum și eventualele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative, semnificative, critice și ocluzie totală. Coronarografia este indicată la pacienții cu angină pectorală în condițiile descrise la partea generală, de explorare a aparatului cardiovascular; în plus, coronarografia mai decelează aspectul coronarografic după diferitele proceduri percutane, anevrisme și ectazii ale arterelor coronare, starea circulației colaterale, precum și eventualele punți musculare miocardice; b. cateterismul cardiac și ventriculografia apreciază funcția ventriculară stângă atât morfologic (dimensiuni VS, cinetică globală și regională, eventuale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
caracteristică a pulsului (în platou);HVS și moderată dilatație poststenotică a aortei ascendente (colecția autorului). - ECG - HVS; - Ecocardiografia - fibrozarea, calcificarea valvelor, în Doppler continuu - gradientul de presiune VS-Ao - și severitatea stenozei prin măsurarea ariei de deschidere; - Cateterismul cardiac stâng și coronarografia: evidențiază gradientul transstenotic de presiune [10, 20]. INSUFICIENȚA AORTICĂ Insuficiența aortică este o valvulopatie produsă de cauze multiple ce au drept rezultat închiderea incompletă a valvelor aortice. O parte din fluxul sanguin din aortă revine în diastolă în VS producând
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
stâng (HVS) - cord „în sabot”; - ECG - semne de supraîncărcare ventriculară stângă HVS cu QRS înalte, axa QRS deviată la stânga; - Ecocardiografie - „fluttering” diastolic al aparatului valvular mitral, dilatația VS, Doppler color - vizualizează și cuantifică fluxul de regurgitație aortică; - Cateterism cardiac și coronarografia - înaintea intervenției chirurgicale. STENOZA TRICUSPIDIANĂ Stenoza tricuspidiană semnifică o stâmtorare a orificiului tricuspidian care determină un obstacol la trecerea sângelui din AD în VD în timpul diastolei. Consecința este dilatarea AD și creșterea presiunii în venele cave [10, 20]. TABLOU CLINIC
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
P-A) (colecția autorului). - Ecocardiografie-cardiomegalie globală, lipsa îngroșării sistolice parietale, scăderea fracției de scurtare și ejecție a VS, creșterea distanței E-sept, insuficiența mitrală și tricuspidiană funcționale. - Ventriculografia izotopică, scintigrama de perfuzie și de captare miocardică; - RMN. Cateterismul cardiac și coronarografia - pentru diferențierea CMD idiopatice de cea ischemică - biopsia endomiocardică-pentru confirmarea sau excluderea unor cauze secundare de CMD [10]. Cardiomiopatia dilatativă alcoolică Cea mai frecventă formă secundară de CMD, provocată de abuzul de alcool (aproximativ 10% din băutorii mari dezvoltă CMD
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
-flux de obstrucție dinamică în tractul de ejecție ventricular stâng și determinarea gradientului intraventricular (aprecierea severității obstrucției); - carotidograma - cu aspect bisferian -, apexocardiograma - cu triplu impuls, jugulograma - undă atrială „a”proeminentă; - examenul radioizotopic-scintigrama de perfuzie și ventriculografia radioizotopică; - cateterismul cardiac, angiocardiografia, coronarografia; - biopsia endomiocardică [10, 20]. CARDIOMIOPATIILE RESTRICTIVE Cardiomiopatiile restrictive (CMR) constituie un grup de afecțiuni miocardice primare caracterizate prin diminuarea funcției diastolice cu prezervarea funcției sistolice. Clinic și fiziopatologic CMR se aseamănă cu pericardita constrictivă [10, 20]. ETIOLOGIE 1. Cauze miocardice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de extensie suprarenală și infrarenală a anevrismului, stenoză ocluzivă aortoiliofemurală asociată (în condițiile inexistenței instalațiilor CT, CT spiral și RMN). Menționăm că toți bolnavii cu anevrism de aortă abdominală, care au indicație de corecție trebuie explorați obligatoriu și coronarian prin coronarografie datorită asocierii frecvente a bolii coronariene cu anevrismele abdominale, factor care afectează sever prognosticul bolnavilor [2, 7, 10, 12, 13, 18, 22, 24, 35]. ANEVRISMELE AORTEI TORACICE Etiologia cea mai frecventă este cea aterosclerotică. Au o incidență mai scăzută decât
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mediastinului sunt sugestive pentru disecție [10, 26]. Aceste investigații trebuie completate obligatoriu cu una sau mai multe din următoarele tehnici imagistice: 1. ecocardiografice transtoracică și transesofagiană; 2. tomografia computerizată amplificată cu contrast; 3. rezonanța magnetică nucleară (RMN); 4. aortografia; 5. coronarografia;fiecare dintre aceste tehnici având avantaje și dezavantaje certe, cu precizarea că este fundamental: -să se confirme sau să se infirme diagnosticul; -să se pună în evidență dacă disecția implică aorta ascendentă sau este limitată la arc sau aortă descendentă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
retrogradă a fost considerată mult timp standardul de aur în disecția de aortă, prin semnele angiografice directe (evidențierea celor două lumene, a faldului de disecție) sau indirecte, sugestive (deformarea lumenului aortic, grosimea peretelui aortic, anomaliile vaselor colaterale, insuficiența aortică). 5. Coronarografia reprezintă o tehnică imagistică folosită în condițiile în care disecția afectează aorta ascendentă și ostiumul coronarian, dar și în condițiile în care este necesară cunoașterea afectării aterosclerotice coronariene [10, 18, 24, 40]. I. SEMIOLOGIA AFECȚIUNILOR ARTERIALE Bolile arterelor periferice constituie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aortice pentru morbi-mortalitatea cardiovasculară în populația generală. Margolis și col. Această semnificație prognostică negativă pare să fie independentă de severitatea obstrucției luminale. Detrano și col. [1996] au evidențiat că, dintre cei 1.461 de pacienți la care s-a efectuat coronarografia, cei cu calcificări vizibile în mai mult de un vas la tomografia computerizată cu emisie de electroni prezentau un risc de 2,2 ori mai mare de a suferi un eveniment cardiovascular major. Un studiu recent [Wang et al., 2003
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
instanță, protezarea valvulară. Evaluarea preoperatorie urmează etapele evaluărilor din valvulopatiile aortice. Cateterismul cardiac este obligatoriu în vederea confirmării sau infirmării afectării coronariene- la pacienții cu angină pectorală, sechele de IMA și risc cardiovascular major, indiferent de vârstă și acuratețea examenului ecocardiografic. Coronarografia apreciază și cuantifică volumul de sânge regurgitant, severitatea disfuncției VS și repercursiunile acesteia asupra cordului drept, HTP sau regurgitare tricuspidiană. Indicațiile chirurgicale în cazul IM cronice severe conform ESC sunt redate în tabelul 25.6 (8). 1. Plastia valvulară mitrală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
Angina sunt de referință, pentru că include un număr semnificativ de femei, urmărite timp de un an după primul diagnostic de angină pectorală stabilă. Testarea de efort a fost efectuată la doar 48% dintre femei comparativ cu 73% dintre bărbați, iar coronarografia la 31% versus 49% la bărbați. În consecință, și revascularizarea coronariană a fost realizată la doar 13% dintre femei com parativcu 29% dintre bărbați. Studiul atenționează asupra utilizării mai reduse atât a statinelor (45% versus 51% la bărbați), cât și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
troponina, care își pierde specificitatea pentru diagnosticul infarctului de miocard (IM) în prezența bolii renale cronice, frecvent întâlnită la pacientul vârstnic (5). Declinul funcției renale afectează de asemenea algoritmul de diagnostic, care include investigații cu administrare de substanță de contrast (coronarografie, computer tomografie) și de asemenea influențează dozele de medicamente care pot fi administrate, crește riscul hemoragic (6). În ceea ce privește medicamentele administrate, la vârstnici în general și în special la femeile vârstnice s-au constatat concentrații serice mai mari decât la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
acest scop, care să poată efectua teste de evaluare cardiologică și neurologică, în speță electrocardiografie, monitorizarea TA 24 ore, monitorizarea ritmului cardiac cu ajutorul dispozitivelor externe, dar și implantabile, tilt-test. Pacienții ar trebui să aibă acces preferențial la ecocardiografie, consult electrofiziologic, coronarografie, teste de stres, tomografie computerizată, imagistică RM sau electroencefalogramă (EEG) în caz de necesitate. Trebuie implementată o abordare structurată și standardizată a sincopei, conform ghidurilor ESC (44). În evaluarea pacientului cu sincopă, anamneza este un element-cheie. Se pot obține date
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
pentru diagnostic a fost propus și verificat pentru pacienți peste 65 de ani în vederea diagnosticării etiologiei sincopei, incluzând: ECG, ecocardiografia, masajul sinusului carotidian, ecografia Doppler vascular, testul cu masa înclinată, monitorizare neinvazivă ECG și TA, studiu electrofiziologic, test de efort, coronarografie, computer tomografie (CT) pulmonară, CT cerebrală, evaluare psihiatrică. Algoritmul poate fi folosit cu succes, în siguranță, și la vârstnic, reducând frecvența sincopei neexplicate la 10%. Pentru fiecare dintre etiologiile suspectate este utilă definirea unei baterii de teste prin care să
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]