121,069 matches
-
spiritelor, șamanul este principalul actor al vieții religioase a tungușilor. Se distinge de membrii grupului său prin faptul ca e ales de un spirit și forțat să devină șaman. Traversează o inițiere și capătă astfel puterea de a-și părăsi corpul în timpul căderilor în transă. Interesante sînt capitolele ce se opresc asupra relației dintre șamanism și isteria artică sau asupra raporturilor dintre propaganda sovietică și vechile credințe tunguse. E citată în carte convingerea unor șamani că Lenin era o divinitate ce
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
cucerească, ci și invidia agresivă a colegilor și opoziția forurilor medicale, cărora nu are timpul, dar nici dispoziția să le acorde atenție. Se ia cunoștință și despre oamenii care i-au fost în preajmă, obstrucționîndu-l, furîndu-i roadele muncii, excluzîndu-l din corpul medical și despre puținii, devotații colaboratori, plini de respect pentru genialele lui descoperiri și nu mai puțin pentru stîngacea-i retractilitate. Nu în ultimul rînd rezultă cît de neiertătoare este cercetarea împotriva curentului, chiar dacă experimentele se ocupă de flori. Dar și
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
din infern nu poate trece decît prin vama morții. E interesant cum distilează regizorul "misterul morții", din diverse unghiuri, în diverse registre, începînd cu imaginea copilului privind fascinat picăturile de apă care alunecă dintr-un sicriu ("Gheața ajută la conservarea corpului", îi șoptește tatăl), trecînd prin măcelul cu cadavre în serie, perceput de același copil, înnebunit de frică, și ajungînd pînă la personajul unui "fotograf" (Jude Law, de un pitoresc diabolic), criminalul plătit care "imortalizează morții", imediat după ce i-a ajutat
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
semne grafice pentru a nota pe /î/! În aceeași epocă, în Banat, alt reprezentant al Școalei Ardelene, Constantin Diaconovici Loga (1770-1850) propunea, într-o Gramatică românească pentru îndreptatea tinerilor, Buda 1821-1822, utilizarea lui la începutul cuvintelor și a lui @ în corpul lor (așa cum se folosise, de fapt, în scrisul chirilic românesc în sec. XVI-XVIII). Înțelegem astfel că scrierea românească, atunci cînd s-a ținut seama de tradiția noastră culturală, a recurs la două semne grafice, în două poziții: la inițială și
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
ochi înlăcrimați sau discret ascunși după lentile fumurii, urmăresc cortegiul care se oprește în curtea guvernului: "Uite dragă ce mort frumos!" suspină o dactilografă mai simțitoare. "Era băiat bun, cine ar fi crezut." Îi răspunde închizînd termopanul un domn de la Corpul de control. Cu mortul băgat în casă de PNA, demnitarii de partid și de stat s-au înghesuit să facă declarații voioase." După părerea lui Adrian Ursu, peștele capturat de această dată de PNA e unul mare. Editorialistul deține informații
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
cu Intrusa, Măniuțiu revine la suportul dramaturgic, dar nu în sensul clasic. Dansul și teatrul-dans, exprimarea conținutului și sensului unui cuvînt printr-un gest sau printr-o mișcare coregrafică, sprijinul pe această coordonată a expresiei trupului și jocul vizual, desenul corpurilor pe o scenă sînt zonele care îl interesează pe Măniuțiu de cîțiva ani în mod evident. Iar semne care l-au condus aici au fost presărate și în Nunta sau Săptămîna luminată, în mișcarea scenică aflată în imediata vecinătate cu
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
acela care se aude pe scenă ca într-o noapte de vară obișnuită înseamnă pace, armonie sau isterie, conflict, picătura chinezească. Cine agonizează? Muribunda al cărui cap ca o mască, ieșit prin burta scenei, se mișcă, se zbate pe un corp inert îmbrăcat în veștmînt de mireasă? Doar ea? Sau toate celelalte personaje care văd lupta terifiantă a omului cu moartea? Personaje care o simt, care fug de ea sau se duc spre ea, care încearcă să țină totul sub control
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
convențiilor senzaționalului (infracțiune asumată, de unde titlurile capitolelor, împrumutate din terminologia juridică - Iter spectrorum, Animus narrandi, Animus corrigendi etc.). Într-un anume fel, Femeia în roșu e un șarpe narativ care-și înghite propria coadă, dar și, în același timp, un corp care se auto-oferă spre autopsiere: Totul e să nu te apuci de o autopsie fără o bună cunoaștere a anatomiei: trebuie să știi în fiecare moment unde să tai și de ce. Și să ai la îndemînă cele mai bune instrumente
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
să nu eziți în a folosi vreunul, dacă el îți poate dezvălui adevărul." (p. 23) Ar fi o foarte bună definiție a criticii, dacă n-ar fi, în realitate, descrierea mecanismului de alcătuire a romanului - descompunerea cu precizie chirurgicală a "corpului", a poveștii arhicunoscute (deci perfect necunoscute) a Anei Cumpănaș (Sage, adică Suciu), studiul la microscop al organelor și recompunerea întru expunere publică a zisului corp. Numai că " Funcționalitatea tăieturii e diferită (...) la un măcelar și la un bun autopsier. Într-
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
ar fi, în realitate, descrierea mecanismului de alcătuire a romanului - descompunerea cu precizie chirurgicală a "corpului", a poveștii arhicunoscute (deci perfect necunoscute) a Anei Cumpănaș (Sage, adică Suciu), studiul la microscop al organelor și recompunerea întru expunere publică a zisului corp. Numai că " Funcționalitatea tăieturii e diferită (...) la un măcelar și la un bun autopsier. Într-un fel tai cînd vrei să cunoști adevărul, și altfel cînd trebuie să le dai oamenilor de mîncare." (p. 199), spune Tit Liviu (interesantă aplicație
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
-i umilească fruntea mea atît de mult?/ e sigur oricum că nu mă uită nici în somn" ( nu-mi mai aud sîngele). Sau această imagine de sine mixată cu referințe zoologice, în a cărei mîzgă neodecadentă se îneacă pînă și corpurile cerești: "azi m-am trezit cu țeasta umflată ochii-mi ieșeau/ din cap ca la un bou tras în țeapă/ o mînă mi-atîrnă afară un firicel de pișu/ stăruie pe coapsa zdrobită/ tremură într-o băltoacă unde se oglindește cerul
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
învinuirile că a părăsit "semnele de cleric sfințit". Demonstrație de o fină subtilitate, al cărei final nu face decât să autentifice conținutul: "...că piatra cu care voiți a arunca în mine se întoarce asupră-Vă." Ediția este constituită din două corpuri esențiale de texte ale lui Dumitru Furtună: Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă - cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la moartea sa, urmate de Articole ( din periodice) și Anexe: Scrisori ale lui Jean Boutière către D. Furtună și trei
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
cosmetică are loc asupra sa: împăratul devine el însuși frumos ( în sensul unui model de cunoaștere), desăvârșit fiind de frumusețea adoratorului său Antinous. Devine contaminat de frumusețe și are parte, după cum mărturisește, de vârsta de aur. El ajunge să exalte corpul lui Antinous în toate componentele sale, de la pleoape la coapse, de la gât la torace, de la degete la cupola de păr. Dar exaltă acest trup numai în măsura în care el este o construcție estetică. Devine vădită în acest punct minuțiozitatea cu care Hadrian
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
necesare biografiei marii opere, care îl include și pe scriitor, colaborări descoperite ulterior în presa vremii, cu identificările de rigoare, când textul fusese publicat cu pseudonim. Două frumoase motivări găsește editorul, ca o cheie de lectură, pentru introducerea corespondenței în corpul ediției. Le citez, ca pe o translație între genuri și pentru expresivitatea posibilelor succesiuni sau ricoșeuri. "Desigur, asta nu ne oprește să avem cele mai diferite păreri despre actorii marelui spectacol, jucând, departe de ochii lumii, în halate și papuci
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
ne-o spună și nouă. - Alte amintiri de atunci? - Mai am și alte amintiri din vremea aceea; de pildă, țin minte cum am plecat apoi în Belgia unde bunicul meu - Trandafir Djuvara - era ministrul plenipotențiar al României și totodată decanul Corpului diplomatic (asta s-a întâmplat timp de vreo zece ani pentru că, fiind vreme de război, fatalmente numirile nu se reînnoiseră, Curtea Belgiană era refugiată în Franța). El ne-a găzduit vreun an de zile la Bruxelles, de unde am iarăși imagini
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
se auzeau din gura bietului Iov și niciodată ocară sau lepădare. Mai mult, Iov se îmbolnăvește rău. A șasea plagă a Egiptului, o boală asemănătoare cu lepra, termenul grecesc desemnînd o explozie de inflamații purulente și dureroase pe toată suprafața corpului, îl chinuie cumplit. În afara orașului, se afla un loc în care se depozitau gunoaie. Din cînd în cînd, li se dădea foc. Textul ebraic îl așază aici pe Iov, "în mijlocul cenușii" sau "printre cenuși". Aici îl găsim și noi. O
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
cu mișcări delicate și sigure totodată. Se înfruptă din zbuciumul lui Iov, pîndind clipa cedării. Regizorul înscrie și acest spectacol în suita experimentelor sale din spațiul non-verbalului, al teatrului-gest. La baza construcției stă un scenariu, cuvîntul, deci, iar în spectacol, corpul poate deveni principalul emițător al mesajului, dincolo de replica propriu-zisă. Performanța de la Sibiu vine și din "experimentul Râlea", care a acceptat provocarea de a proba și altfel de mijloace actoricești și de expresie. El își însoțește replicile de un comentariu gestual
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
de a proba și altfel de mijloace actoricești și de expresie. El își însoțește replicile de un comentariu gestual și corporal susținut impecabil, coordonat de colaboratoarea fidelă a regizorului, dansatoarea și coregrafa Vava Ștefănescu. Tragismul capătă o dimensiune în plus, corpul concurînd cuvîntul și invers. Registrul dramatic, în ciuda aparențelor și a unor comentarii, este exploatat de mult de Marian Râlea la Teatrul Bulandra, de pildă, în spectacolele lui Alexandru Darie " Trei surori, Iulius Cezar, 1794 " dar și în Caligula pus în
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
pretutindeni te întîmpinau statuete de marmură și porțelan pe piedestaluri, unele cu capul spart și pline de praf; am simțit mirosul mobilierului rînced și mi-am amintit de părinții Susanei care fuseseră foarte bogați. Mobilele grele, din mahon, păreau niște corpuri masive, de neurnit, parcă dușmănoase și oarecum periculoase; fuseseră pesemne martorii muți ai unei drame ce avusese loc cu ani în urmă, dramă de pe urma căreia nici Susana, nici maică-sa nu-și reveniseră încă. Pe măsură ce mă apropiam de galerie, am
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
făcea ca în mașină să fie ca într-un cavou. Blestemul conductorilor apostrofați de mine prin trenurile supraîncălzite mă ajungea neînchipuit de repede. Extremele pot crea și senzații tari. Pentru unii, pentru mine, doar panică. Nu-mi mai simțeam deloc corpul. Oprim la o benzinărie luxoasă și încep să-mi pun pe mine, în văzul tuturor, unele peste altele, toate lucrurile din valiză: două perechi de ciorapi lungi, una de șosete, pijamaua, tricourile, pulovărul, basmaua și căciula peste. Chiar și fusta
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
etc. Sigur că e indispensabilă existența unei edituri de profil, cum era până mai ieri "Minerva", necum cu "monopol" hegemonic, dar cu necontestat statut de etalon. De ce s-o fi dorit atât de obstinat să "răposeze" această editură? Acolo, un corp specializat de redactori asigură acuratețea materialului propus nu o dată de autori aidoma celor care publică astăzi o profunziune de "ediții" fără asistență autorizată. La inaugurarea festivă a seriei noi din "Biblioteca pentru toți", în cadrul "Minervei", recent cumpărate de un nou
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
Aș putea să dau un termen aproximativ, dacă aș spune, de exemplu: eu inexist." Mai departe, făcînd aluzie la vidul pe care scriitura îl lasă în urma ei, Imre Kertész va spune: "Cineva a plecat lăsînd aproape un vid fizic în corpul meu (...)". În experiența aceasta de scriitor, regăsim tema cea mai importantă din toată opera, aceea de a fi "diferit". Este maniera în care își trăiește iudaitatea, după experiența scriiturii și cea a amintirii: "Sunt un evreu de o altă specie
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
păcate, în spectacol, fiind înlocuit cu promptitudine de colegul său, T. Petranovic, aflat într-o bună formă, deși nu fusese programat în seara respectivă. Cu mult umor a întruchipat Wolfgang Grascher pe mama Simone, într-un rol de travesti suculent. Corpul de balet este bine condus de directorul companiei, coregraful Renato Zanella. Periplul meu scurt vienez s-a încheiat cu bucuria de a fi trăit emoții artistice de o puternică intensitate și emoție, dar și de a avea unele experiențe mai
Ceasuri vieneze by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14146_a_15471]
-
tineri care i-au avut profesori pe Olga Tudorache, Margareta Pogonat, Ion Cojar, Eusebiu Ștefănescu. Locuiesc împreună la patruzeci de kilometri de Tîrgoviște, stau în teatru de dimineața pînă seara, disciplinați, ca într-un fel de cantonament, își antrenează vocile, corpurile, rostirea. Toate acestea se văd pe scenă. În construcția spectacolului, Laurian Oniga a accentuat un element nu foarte vizibil în piesă - misterul - care modifică starea personajelor, raporturile dintre ele, tipul de adresare chiar. Obișnuitul gesturilor cotidiene - bărbații pe mare, iar
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminți, Astăzi Îmbătrânind ne e dor de părinți...” De altfel și În ceremonia funerară s-au introdus poezii ale unor poeți israelieni. La sfarsit Eugen a spus „Kadish”. Sicriul cu corpul neînsuflețit a fost coborât În groapă În aplauzele celor prezenți, cortina a căzut ultima oară. Rolanda Camin-Nacht ne-a părăsit cu durerea În suflet că N. Stroe a fost omis și uitat În „analele” Teatrului de Revista Constantin Tănase. Le
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]