197 matches
-
model austriac, deosebit de democrația creștină. El a fost urmat de urmașul său spiritual, Engelbert Dollfuss, cancelar între 1932-1934, și de Kurt von Schuschnigg care i-a succedat, după asasinarea sa, pînă în 1938. Acest model se sprijinea pe două principii, corporatismul și autoritarismul, pe care le sesizăm bine în două lucrări ale monseniorului Seipel, Der Kampf um die österreichische Verfassung (1930) și Der Christliche Staatsmann (1931). Autoritarismul s-a manifestat printr-o luptă implacabilă dusă împotriva socialiștilor puternici, a căror insurecție
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a dus la un puternic protest, publicat în Esprit și semnat de Maritain, Mounier, Vaussard, Monseniorul Beaupin. La 1 mai 1934, el a promulgat o nouă constituție "în numele lui Dumnezeu din care emană orice drept", inspirată de enciclica Quadragesimo anno. Corporatismul era instituționalizat, repus în drepturi de criza economică, ca o soluție împotriva dificultăților vremii și ca răspuns la capitalismul radical condamnat de școala creștin-socială austriacă întruchipată de Johannes Ude, autor în 1930 al lucrării Eigentum, Kapitalismus, Christentum și de Anton
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
stato e le vie della società civile, Bologna, Il Mulino, 1992. Cap. VIII Aberbach, J. D., Putnam, R. D. și Rockman, B. A., Bureaucrats and Politicians in Western Democracies, Cambridge, Mas.-London, Harvard University Press, 1981. Almond, G. A., Pluralism, Corporatism, and Professional Memory, în G. A. Almond, A Discipline Divided. Schools and Sects in Political Science, Newbury Park-London, Sage, 1990, pp. 173-188. Anderson, J. E., Public Policy-making, Boston, Houghton-Mifflin, 1990. Bentley, A., The Governmental Process, Chicago, University of Chicago Press
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Institute, 1978, pp. 87-124. Hibbs, D. A., Jr., The Political Economy of Industrial Democracies, Cambridge, Mass.-London, Harvard University Press, 1987. Jones, C. O., An Introduction to the Study of Public Policy, Belmont, Duxbury Press, 1970. Jordan, A. G., Iron triangles, woolly corporatism, or elastic nets: images of the policy process, în Journal of Public Policy, febbraio 1981, pp. 95-123. Lasswell, H. D., Il processo decisionale: sette categorie di analisi funzionale, în H. D. Laswell, Potere, politica e personalità (ed. M. Stoppino), Torino
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
comportamento amministrativo, Bologna, Il Mulino, 1979. Sola, G., Le politiche pubbliche, în Storia della scienza politica, Roma, La Nuova Italia Scientifica, 1996, pp. 463-555. Vassallo, S., Il governo di partito in Italia (1943-1993), Bologna, Il Mulino, 1994. Williamson, P. J., Corporatism in Perspective. An Introductory Guide to Corporatist Theory, London, Sage, 1989. Cap. IX Arendt, H., The Origins of Totalitarianism, New York, Harcourt, Brace & World, 1951, trad. it. Le origini del totalitarismo, Milano, Comunità, 1967. Bullock, A., Hitler and Stalin. Parallel Lives
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Reading, Mass., Addison-Wesley, 1975, vol. 3, pp. 175-411. Linz, J. J. și Stepan, A., Problems of Democratic Transition and Consolidation. Southern Europe, South America, and Post-Communist Europe, Baltimore-London, The Johns Hopkins University Press, 1996. Malloy, J. M. (ed.), Authoritarianism and Corporatism in Latin America, Pittsburgh, University of Pittsburgh Press, 1977. Martinelli, A., Salvati, M. și Veca, S., Progetto 89. Tre saggi su libertà, eguaglianza e fraternità, Milano, Il Saggiatore, 1989. Moore, B., The Social Origins of Dictatorship and Democracy. Lord and
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
tinerei generații dezorientate și nemulțumite, anunță „falimentul statului, provocat de democrația conducătoare”. În același articol, intitulat Spre stânga sau spre dreapta?, sunt condamnate „nulitatea de creație și fabuloasa capacitate de consumație parazitară” și se propune, ca soluție, doctrina așa-zisului corporatism social, „întemeiat pe cultul competențelor, pe concepția morală a muncii, pe individualismul organizat în categorii sociale, pe dreapta autoritate”. Tot aici, într-un articol programatic (Predoslovie), Ioan Victor Vojen subliniază și el existența unei „crize de ideal” a tinerilor și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
capabilă să garanteze perenitatea amintirii ei, și istoriei i-a revenit să facă acest lucru. Nu mă gândesc aici la acea istorie a specialiștilor făcută pentru specialiști, menită transmiterii către un grup de inițiați. Și nu pledez, evident, pentru un corporatism oarecare. Vorbesc de Istorie, cu majusculă, istoria umanității, scrisă de bărbați și femei în toate epocile, ultima păstrătoare a memoriei ei. Dar istoria este salutară și pentru că ne scapă de tirania memoriei și a preoților ei autoproclamați, nu cu lipsă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de alianțe triunghiulare între FEP cu ocazia CIG463. A folosit cadrul analitic al lui F.-U. Pappi pentru alianțele proprii sistemului german de partide. A dedus de aici că FEP sînt aliniate în jurul a trei probleme politice: democrația și cetățenia, corporatismul și piața. A ajuns la concluzia eficacității coalițiilor între FEP la CIG din 1990-1992, în tratate regăsindu-se o secțiune intervenționistă pentru politica industrială, criterii de convergență bazate doar pe obiective economice, dreptul de vot în PE și la alegerile
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de alianțe triunghiulare între FEP cu ocazia CIG463. A folosit cadrul analitic al lui F.-U. Pappi pentru alianțele proprii sistemului german de partide. A dedus de aici că FEP sînt aliniate în jurul a trei probleme politice: democrația și cetățenia, corporatismul și piața. A ajuns la concluzia eficacității coalițiilor între FEP la CIG din 1990-1992, în tratate regăsindu-se o secțiune intervenționistă pentru politica industrială, criterii de convergență bazate doar pe obiective economice, dreptul de vot în PE și la alegerile
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
politicii italiene: popularitatea lui creștea neîncetat datorită talentului oratoric, a mitelor și a acțiunilor de intimidare. Câțiva urmași ai revoluționarilor lui Garibaldi, care se distinseseră în lupta pentru unificarea Italiei, au fost cuceriți de idealurile fasciste. Mussolini, care era promotorul corporatismului, a reușit să atragă simpatiile celor care erau în căutarea „celei de-a treia căi”. Dar, poate mai mult decât orice, Mussolini a câștigat prin inacțiunea unor politicieni precum Facta sau Giolitti, care nu au condamnat atacurile „cămășilor negre” împotriva
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Mafia, dar nu au distrus-o. Din 1929 până în 1943, regimul fascist a abandonat treptat măsurile antimafia, iar Mafia și-a continuat relativ nederanjată afacerile ilegale. Politica economică Mussolini și Partidul Fascist au promis italienilor un nou sistem economic numit „corporatism”. Acesta ar fi trebuit să fie o fuziune a capitalismului și socialismului într-un nou sistem economic, care ar fi păstrat ierarhia socială și de clasă, dar ar fi permis muncitorilor să fie capabili să negocieze pe baze egale cu
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
sau este insuficientă, sau când sunt implicate interesele politice ale statului. această intervenție poate lua forma controlului, asistenței sau a conducerii directe”. Fasciștii au pretins că acest sistem nou va fi egalitarist și tradițional în același timp. Politica economică a corporatismului a dat rapid faliment: prevederile de stânga ale manifestului fascist au trezit opoziția industriașilor și marilor proprietari de pământ, care îl sprijiniseră pe Mussolini pentru că acesta promisese că va apăra Italia de socialism și comunism. Ca urmare, sistemul corporatist a
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
lipsit `n mod izbitor `n cea mai mare parte din istoria sa: prestigiul național și influența [...]. Accesele șovine ale lui Ceaușescu, romantizarea trecutului arhaic al țării, identificarea pătimașă cu conducătorii mitologici traco-geți și cu domnitorii feudali setoși de putere, fascinația «corporatismului organic» și reabilitarea simbolurilor și riturilor legăturii de s`nge au surse mai ad`nci dec`t psihologia personală a lui Ceaușescu. Aceste manifestări `și au originea `n relația problematică dintre PCR și tradițiile culturale ori formulele politice românești”. Al
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
marxiste. La alternativa luptei dintre socialism și liberalism, fascismul oferea o nouă opțiune. În locul luptei de clasă acesta propunea principiul unității naționale, în locul ravagiilor provocate de capitalismul sălbatic sau de colectivizarea forțată, remediile de armonizare ale economiei dirijate și ale corporatismului, în locul democrației "decandente" și instabile, un regim al ordinii, capabil să adune și să canalizeze toate forțele vitale ale societății. Nici dreapta nici stînga? La origine, fascismul s-a vrut revoluționar și a și fost în multe privințe, dat fiind
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
antisemit ca Céline, alții susținînd pur și simplu o apropiere de dictaturi dintr-o pasiune pentru ordine și pentru anticomunism (acesta este cazul majorității reprezentanților intelectualității tradiționale), în sfîrșit alții dornici să introducă în Hexagon unele elemente de inspirație fascistă (corporatismul pentru extrema dreaptă, clericală, un executiv forte și un patriotism trufaș pentru majoritatea membrilor din Ligi etc.). În sfîrșit, în junii acestui nucleu închegat pentru care Italia și Germania constiuie pînă la urmă un model, există o întreagă gamă de
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
capaciatea lor de a sfida autoritatea, pe măsură ce Uniunea devine sursa lor de legitimitate sau de finanțare. Un alt risc este ca asigurarea inițială de reprezentare a diverselor grupuri să devină învechită față de schimbările din societate. Poate că din aceste motive corporatismul, care i-a captivat odată pe fasciștii și socialiștii utopici, este demodat. Astfel, Comitetul Economic și Social este astăzi o instituție marginală în cadrul Uniunii, necunoscută de către cetățeni, prea puțin democratică și puțin eficientă. Prin urmare, majoritatea grupurilor de interes optează
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
lui ca prim-ministru (29 octombrie 1922): Parlamentul i-a acordat lui Mussolini puteri depline (noiembrie 1922); Camera Deputaților, devenită majoritar fascistă, în urma alegerilor, i-a asigurat lui Mussolini toată puterea (6 aprilie 1924); Mussolini a organizat statul după principiile corporatismului: a redus la tăcere sindicatele; a suprimat libertatea presei; a interzis activitatea partidelor politice; a organizat milițiile fasciste -“Ovra”; a înființat Tribunalul ce urma să-i judece pe adversarii regimului (1925). -Mussolini și-a luat titlul de Il Duce (Conducător
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
nu sînt interesați de ciclurile electorale și discuțiile politice pentru a-și justifica puterea (Magnette 2000b), alții fac totuși eforturi pentru a răspunde exigențelor democratice. În acest sens, sînt puse în evidență doua metode considerate compatibile cu independența acestor organe: corporatismul și legalismul. Prima metodă, specifică lui Monnet și colaboratorilor săi, trimite la procedura obișnuită de consultare a "intereselor vizate" de politicile în curs de adoptare. Astfel de practici aveau un obiectiv cognitiv: trebuia bine cunoscută situația pentru a o reforma
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Ionescu, odată cu proiectul unei practici sociale, ceea ce, inevitabil, convertește în acțiune brutală filosofia însăși. În ambele cazuri, este vorba de un procustianism mintal cu atât mai surprinzător cu cât se referă la oameni de cultură de reală valoare și anvergură - "corporatismul" preconizat de N. Crainic, ca și formula organică teoretizată de Nae Ionescu în domeniul vieții sociale, în opoziție cu formula contractuală occidentală, semnificau amândouă un regres al cugetării social-politice, fiind marcate de fundamentalism, intoleranță, ură, respingere. Este motivul pentru care
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
și o bicicletă de mare finetze. Îl mai găsești printre aia cu dacii liberi ce mișuna pe tot netul și strigă din steagurile lor lup. Asculta muzici care mai de care mai "cotite" pe acasă și prin cluburi exclusiviste. Înfierează corporatismul capitalist și modul de viață modern strigând cât îl țin puterile îmbrăcat în blugi vechi dar de firmă și trimițând de zor cv-ri la Microsoft sau Google". Un alt 'forumist' continuă: "au biciclete scumpe". Un altul continuă: "le place nonconformismul
Cine și ce sunt hipsterii? De la "ăia cu dacii liberi" până la cei "cu biciclete scumpe" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/64043_a_65368]
-
sau amânarea acțiunii (Bibliografia generală). În fiecare pagină a târgovișteanului, impresia este de estetizare a științei și de tehnicizare a literaturii, când este vorba atât de tehnocultură, cât și de capitalism global, de forțe militare, de etică și ecologie, de corporatism și democrație. Un posibil model teoretic și practic care poate fi aplicat acestui experimentalism nonliniar îl constituie cartea-rizom a lui Deleuze și Guattari, Capitalisme et Schizophrenie: Milles Plateaux (1980). Este vorba de imaginea unei cărți-asamblaj, cu linii narative de articulare
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
modernă și democratică, și au izbucnit mișcările studențești antisemite de la Iași (în 1923), s-au născut organizații protolegionare și partide de extremă dreaptă. În plină liberalizare economică prin contribuția lui Ionel Brătianu și a PNL, fondul presa asupra formei dinspre corporatismul economic și antiparlamentarismul politic de tip fascist. După 1989 nu s-a întîmplat altfel. Noile forme pe care le-au promovat guvernele succesive, fie social-democrate, fie țărăniste sau liberale, s-au izbit de creșterea fondului autohton, intolerant, extremist și naționalist
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
Rodica Zafiu Termenul corporatist e înregistrat în dicționarele noastre generale doar cu sensuri mai vechi, specializate, raportate la corporatism, la rândul său definit ca "doctrină social-politică..."; nu accepția teoretică și doctrinară (pentru care se face trimitere la etimoanele franceze) este însă cea mai frecventă azi, când cuvintele familiei lexicale au intrat în circulația largă prin calchierea unor sensuri curente
"Limbaj corporatist" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8169_a_9494]
-
apare în DEX mai întîi ca un sinonim pentru "isnaf, rufet" și abia apoi, cu paranteza prudentă "în unele țări", cu definiția "întreprindere mare". În The Concise Oxford Dictionary (1999), corporation e "a large company or group of companies" (iar corporatism e definit ca "the control of a state or organization by large interest groups"). În Trésor de la langue française informatisé (atilf.atilf.fr), se precizează că termenul francez corporation este uneori folosit, după modelul lui corporation din engleza americană, ca
"Limbaj corporatist" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8169_a_9494]