360 matches
-
vieții și al morții. Teme pe care Pasolini le consideră momente inevitabile ale prezentului, cu care se confruntă și pe care le înfruntă. Cu precădere pentru această poziție a sa, Pasolini a fost uneori catalogat drept poet de opoziție, scriitor „corsar”, tovarăș de drum incomod și suspect, până la a constitui un „caz politic” național, și nu numai. Pasolini apare pe scena literară și culturală italiană încă de foarte tânăr, la jumătatea anilor ’50, și de atunci nu o mai părăsește, traversând
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Ciudatul lac din Valea Brebilor, București, 1959; Turneul de primăvară, București, 1960; Expediția „Zero K”, București, 1961; Cartea, un călător milenar, București, 1964; Tiparul, București, 1964; Pigmeii, București, 1964; Mayașii, București, 1967; Westul, o mare aventură, București, 1969; Pirați și corsari, București, 1974; Automobilul, București, 1977; Enigmele Terrei, București, 1978; Țara Cangurului, București, 1980; Literatura și fascinația aventurii, București, 1986; Enciclopedia Asiei (în colaborare), București, 1999. Traduceri: Wolfgang Borchert, Păpădia, București, 1964; Arnold Zweig, Tânăra femeie din 1914, București, 1964, Sosit
MATEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288066_a_289395]
-
Moysant, Regulile, sau gramatica poeziii, București, 1831; Voltaire, Fanatismul sau Mahomet prorocul, București, 1831, Brutu, în Curs de poezie generală. Dramaticele, București, 1878; Marmontel, Bărbatul bun, București, 1832, Femeia bună, București, 1832; Byron, Din scrierile lui..., I-III, București, 1834, Corsarul și Lara, București, 1837, Din operile lui ..., I-III, București, 1837-1839, Don Juan, București, 1847; Molière, Amfitrion, București, 1835; J.-J. Rousseau, Julia sau Nuoa Eloise ori Scrisori a doi amanți locuitori într-o mică cetate la poalele Alpilor, I
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Cumplit (1893). Stilul e anacronic, documentarea istorică, atmosfera de epocă lipsesc, în prim-plan trecând aventura - erotică și eroică. Diletant, totuși S. a fost un harnic traducător de poezie și de teatru. După versiuni franceze, transpune din Byron poemele Manfred, Corsarul și Mazeppa. Tălmăcește din lirica lui Goethe, din Schiller, Musset, Lamartine, André Chénier, Sully Prudhomme, Leconte de Lisle, Petőfi. Alături de Macedonski, el este printre primii popularizatori, la noi, ai lui Maurice Rollinat. În „Revista literară”, sub pseudonimul Zetta, traduce, în
STOENESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
deosebită pentru acuratețea stilului, găsind echivalențe adecvate individualității fiecărui autor. SCRIERI: Orientări în literatura Sudului american, Cluj-Napoca, 1977. Traduceri: Charles Lamb, Mary Lamb, Povestiri după Shakespeare, Cluj-Napoca, 1977; Tobias Smollett, Aventurile lui Peregrine Pickle, I-II, București,1987; Joseph Conrad, Corsarul. Falk, Cluj-Napoca, 1988, Trăsnaia lui Almayer, Cluj-Napoca, 1992; Iris Murdoch, Mașina de iubit, cea sacră și profană, Cluj-Napoca, 1991; Bani și amenințări. 13 nuvele polițiste din literaturile engleză și americană, Cluj-Napoca, 1991; William Styron, Sophie a ales, postfața trad., București
STANCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
Craiova, 1984; Știința veselă, Constanța, 1993; Tensiunea esențială. Metaforă și revelație în opera lui Lucian Blaga, Constanța, 1997; Poesia italiana del Novecento, Craiova, 1998; Mecanica formei. Eseuri despre aventura poeticului, Constanța, 1999; Magna Impuritas, Constanța, 1999; Gian Paolo Pasolini. Ereticul corsar, Constanța, 2000; Marin Mincu. Eseu despre autenticitatea scriiturii, București, 2000; Scrisori către lady Di, Craiova, 2003. Traduceri: Loredana Bogliun, Vorbind despre noi, Craiova, 1989; Alberto Moravia, Cum să trăiești cu o soție necredincioasă, Craiova, 1991; Mimmo Morina, Kuma. Oracol despre
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
asemenea somnambulilor, imediat ce sunt trezite la realitate. Nu este verosimil ca Andrei Pietraru să-și anuleze, la numai douăzeci de ani, toate punțile de comunicare și căile de împlinire mundană, după cum nu este credibil - în sens mimetic-convențional - ca Pietro Gralla, corsarul devenit proveditor al flotei din Act venețian, să proiecteze în figura de reputație îndoielnică a unei actrițe intensitatea patosului și încordarea spirituală a iubirii absolute. Răsturnările de situație, iarăși, se produc grație intervenției, suprarealiste avant la lettre, a unui deus
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
strîmtori. Din vremuri imemoriale, pirogile piraților malaiezi, pitulate la umbra țărmurilor joase ale golfurilor și insulițelor Sumatrei, s-au abătut asupra corăbiilor în trecere prin strîmtoare, cerîndu-le un tribut, cu vîrfurile lănciilor lor ascuțite. Deși în ultima vreme îndrăzneala acestor corsari s-a mai domolit, în urma pedepselor sîngeroase primite din partea echipajelor de pe crucișătoarele europene, totuși chiar în zilele noastre se întîmplă să mai auzi de cîte o corabie engleză sau americană, sălbatic atacată și jefuită în aceste ape. Mînat de un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
al utilitarismului. John Hunter î1728-1794), chirurg și anatomist englez. E vorba probabil de Ambroise-Louis Garneray î1783-1857), pictor francez, care a călătorit mult și a fost și marinar. Anton Leuwenhoeck î1632-1723), naturalist olandez. Wapping - cartier pe malul Tamisei, unde erau spînzurați corsarii. Acea zonă a oceanului, cunoscută de vînătorii de balene sub denumirea de Bancurile Braziliei, nu-și trage această denumire, ca Bancurile din Newfoundland, din împrejurarea că pe acolo s-ar găsi vaduri și nisipuri, ci tocmai din aspectul ei bizar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
reconstituirea lumii lui Marlowe, dar a eșuat în încercarea de a-l readuce la viață pe detectiv. Clona din 1991 are tot atât de puțin de-a face cu originalul pe cât are piratul Jack Sparrow, în interpretarea lui Johnny Depp, cu vajnicul corsar „de fier” Francis Drake. Poate că există, însă, și în aceste dialoguri aparent inadecvate o morală asupra căreia merită să medităm. Dar asta nu înseamnă că am avea pretenția să dărâmăm canonul stabilit prin truda atâtor cititori mai entuziaști decât
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
participat, ceea ce a echivalat cu o recunoaștere a vinovăției sale. Toate aceste amănunte au fost relatate de ziarul Transilvania Jurnal (Birtz, Hedeșiu, 2001, p. 3). Criticul ieșean Al. Dobrescu a publicat recent prima parte dintr-o serie de patru volume (Corsarii minții. Istoria ilustrată a plagiatului la români) dedicate plagiatului la noi. Plagiatul În știință Cel mai recent caz de plagiat a fost dat În vileag de revista 22 și se referă la modul În care a fost redactat tratatul Istoria
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a tălmăcit din Felice Cavalotti, Edmond Rostand, Jean Richepin. B.-G. rămâne un scriitor „fin de siècle”, care a pregătit receptarea adecvată a celui de al doilea val de simboliști. SCRIERI: Versuri, Iași, 1898; Petale, Iași, 1909. Traduceri: Jean Richepin, Corsarul, Craiova, 1899; Felice Cavalotti, Cântarea Cântărilor, Iași, 1901; Edmond Rostand, Samariteanca, Iași, 1908. Repere bibliografice: Emil Gârleanu, „Două vieți” de Gordon, „Evenimentul”, 1902, 2; Mihail Dragomirescu, „Petale” de G. V. Botez-Gordon, „Falanga”, 1910, 2; N. Iorga, Un volum de versuri
BOTEZ-GORDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285834_a_287163]
-
care le-a atârnat de urechile lui Seymour. Fetița a fost încântată de rezultat și Seymour le-a ținut în urechi toată seara. Probabil până l-au înțepat la sânge. Dar cerceii nu i se potriveau. Nu avea urechi de corsar, ci urechi de bătrân cabalist sau de bătrân Buddha. Extrem de lungi și cu loburi cărnoase. Îmi amintesc că fratele meu, părintele Waker, când a trecut pe la noi acum câțiva ani, într-o sutană lungă, neagră, m-a întrebat, în timp ce dezlegam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
ambasade reprezentând țări cu tradiție în domeniul pescuitului Japonia, China, Peru pentru a vedea dacă "au prins ceva în Chile". Răspunsul era negativ Chile își proteja cu strășnicie cei 4.000 de kilometri de coastă și apele teritoriale, nedorind nici un "corsar" străin, cu atât mai puțin dintr-o țară socialistă. Aceasta nu m-a descurajat să-mi continui demersurile la înaltele autorități în materie Ministerio de agricultura y pesca, Subsecretaria de pesca, Servicio Nacional de Pesca (SERNAPESCA). Peste tot am fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
monezi de aur. Se corectă: Rețineți că înțeleg foarte bine pentru ce suveranul nostru, Dumnezeu să-l apere! este constrâns să acționeze astfel. Îi lipsesc veniturile de pe urma porturilor. Djeddah n-a mai primit un vas de un an întreg din pricina corsarilor portughezi. Situația nu e mai bună la Damiette. Cât privește Alexandria, ea e părăsită de negustorii italieni, care nu mai dau peste nici o afacere bună de încheiat acolo. Când te gândești că în trecut orașul ăsta avea șase sute de mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Nu mai aveam la Fès decât un șantier, o ruină populată de păreri de rău și goală de amintiri. * * * Călătoria noastră s-a prelungit săptămâni la rând, fără să dezvălui destinația, care nu era un loc, ci un om: Aruj corsarul, zis Barbă Roșie. Aflasem într-adevăr că Harun se afla alături de el. Am plecat așadar drept spre Tlemcen, am urmat apoi drumul de coastă spre răsărit, ocolind orașele ocupate de castilieni, cum ar fi Oran sau Mers-el-Kebir, oprindu-mă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
prietenia ce ne lega, uimirea, dar și durerea îndepărtării. Harun m-a introdus mai întâi în cort, apoi m-a prezentat lui Aruj ca pe un renumit poet și un diplomat, dar eu n-am înțeles motivul decât mai târziu. Corsarul vorbea ca un rege, în fraze scurte și hotărâte al căror înțeles aparent era banal, iar înțelesul ascuns, greu de prins. Astfel a evocat victoriile lui Selim otomanul și aroganța crescută a castilienilor, observând cu tristețe că soarele islamului se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
rudenia noastră. S-a întunecat la chip. — La Fès, eram pentru ei un chin. Aici, voi fi ocrotitorul lor. O săptămână mai târziu, eram cu toții la Jijil. Rămășițele familiei mele erau adunate la un loc, zece fugari sub acoperișul unui corsar. Cu toate astea, îmi aduc aminte de acele momente ca de o clipă de fericire rară, pe care aș fi prelungit-o din toată inima. ANUL MARELUI TURC 922 de la hegira (5 februarie 1516 23 ianuarie 1517) Eu, care peregrinam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pământ de pe care nu mă simțeam încă surghiunit. Dar se cuvine să spun în ce mod. Barbă Roșie prospera văzând cu ochii, la fel și Harun în umbra lui. Atacul împotriva orașului Bougie dăduse în cele din urmă greș, dar corsarul izbutise, în cele dintâi zile ale anului, să pună mâna pe putere la Alger, după ce-l ucisese cu propriul lui hanger pe fostul stăpân al orașului, în vreme ce acestuia i se făcea masaj la hamam. Algerul nu e, firește, la fel de mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
puțin de o lună de la sosirea mea, Harun a venit într-o seară să-mi bată la ușă, însoțit de încă trei locotenenți de-ai lui Barbă Roșie, printre care un turc pe care-l salutasem la Bougie în cortul corsarului. Iscoditorul era serios ca un cadiu. — Avem un mesaj pentru tine din partea Înălțimii Sale Victorioase al-Qaim bi-amrillah. Era titlul pe care-l primise ca răsplată Barbă Roșie după ce-i tăiase beregata emirului Algerului. Îmi cerea să plec la Constantinopol pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
însuți. — Nu. Toți cei de față suntem războinici, în vreme ce tu ai îndeplinit deja misiuni de ambasador. Tu vei înfățișa mai bine totul, și asta e cu adevărat important: trebuie ca stăpânul nostru să apară ca un rege, nu ca un corsar. Am tăcut, scormonind după un pretext care să mă facă să scap de o corvoadă atât de primejdioasă, însă Harun mă hărțuia întruna. Glasul lui părea că vine drept din propria mea conștiință. — Nu ai dreptul să șovăi. Un mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
expus într-o piață publică din Oran capul tăiat al lui Aruj Barbă Roșie, ucis de castilieni, care-și plimbau macabrul trofeu din port în port. După ce ne-am instalat, am început să-i povestesc lui Abbad amintirile mele despre corsar, vizita pe care o făcusem în tabăra lui, solia pe care o îndeplinisem în numele lui la Constantinopol. Deodată, însoțitorul meu îmi făcu semn să cobor vocea. — În spatele tău, îmi șopti el, sunt doi marinari sicilieni, unul tânăr și celălalt bătrân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de importantă. Nu îți pot spune mai mult, căci taina aparține Sfântului Părinte și doar el o va putea dezvălui când va socoti necesar. Dar să nu crezi că aventura dumitale se datorează doar întâmplării sau simplului capriciu al unui corsar. Stătu un pic pe gânduri: Nu vreau să spun astfel că bravul Bovadiglia a brăzdat mările în căutarea dumitale. Nici vorbă. Numai că el știa ce fel de tip de maur ar trebui înfățișat Sfântului Părinte: un călător, un cărturar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Piața Romană. Am luat-o direct într-acolo. Cum peste drum era „Katanga“, am traversat și am intrat să ne mai dezmeticim cu o cafea. Nu mergeau totuși cafelele înainte de masă, așa că am luat câte două „Jamaica“. Romul acela cu corsarul cu eșarfă roșie, chior și privind spre o insulă cu palmier, pe fundalul unei etichete galbene care la a doua cinzeacă te face deja să simți chemarea nisipurilor cu enigmaticele mulatre gata să-ți atârne ghirlande de orhidee în jurul gâtului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mașini de lux, tot felul de VIP-uri și persoane îmbrăcate bine. Am luat cina la un mic restaurant în apropiere de palatul principelui, dar la un preț foarte convenabil. M-a surprins istoria originilor acestui principat: în 1270, un corsar Francisc Ranieri poreclit ”malizia” (răutatea), deghizat în călugăr franciscan, cere să fie primit peste noapte de către localnici, care erau sub stăpânirea Genovei. După ce a intrat în cetate, ajutat de ai săi, a pus stăpânire pe loc și așa începe stăpânirea
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]