363 matches
-
cu Colton din Hnilodvoe și cu Grigore din Cobolta și cu Pavăl din Dumbrăveni și cu Simeon din Loze și 10 hânsari din Măgura și cu Hânsar din ținutul Sorocăi”. Numele de hânsar este de origine slavă și înseamnă tâlhar, corsar. Miron Costin scrie că, în lupta de la Teleajen, dintre Mihai Viteazul și Zamoyski, husarii au decis soarta bătăliei, fiind „nedeprinsă oastea lui Mihai cu acest fel de oaste, ce s-au pomenitu husarii”. Toți îmbrăcați în fier și pe umeri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al XIII-lea va apărea noua capitală, Stockholm. Prin secolul al III-lea d.H., aceste triburi au preluat de la goți și longobarzi vechea scriere germană. Pe la anii 500-600 i-au înfrânt și alungat pe goți și unii dintre ei, deveniți corsari, fac primele incursiuni pe țărmurile nord-estice ale Angliei, atacând și prădând Mănăstirea Lindisfarme. Trăind într-un teritoriu împădurit și pietros după datele actuale din cei 449.793 km2 ai Suediei, 54% sunt păduri, 9% teren cultivabil, 9% lacuri și 27
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
care le-a atârnat de urechile lui Seymour. Fetița a fost încântată de rezultat și Seymour le-a ținut în urechi toată seara. Probabil până l-au înțepat la sânge. Dar cerceii nu i se potriveau. Nu avea urechi de corsar, ci urechi de bătrân cabalist sau de bătrân Buddha. Extrem de lungi și cu loburi cărnoase. Îmi amintesc că fratele meu, părintele Waker, când a trecut pe la noi acum câțiva ani, într-o sutană lungă, neagră, m-a întrebat, în timp ce dezlegam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Ciudatul lac din Valea Brebilor, București, 1959; Turneul de primăvară, București, 1960; Expediția „Zero K”, București, 1961; Cartea, un călător milenar, București, 1964; Tiparul, București, 1964; Pigmeii, București, 1964; Mayașii, București, 1967; Westul, o mare aventură, București, 1969; Pirați și corsari, București, 1974; Automobilul, București, 1977; Enigmele Terrei, București, 1978; Țara Cangurului, București, 1980; Literatura și fascinația aventurii, București, 1986; Enciclopedia Asiei (în colaborare), București, 1999. Traduceri: Wolfgang Borchert, Păpădia, București, 1964; Arnold Zweig, Tânăra femeie din 1914, București, 1964, Sosit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288066_a_289395]
-
reconstituirea lumii lui Marlowe, dar a eșuat în încercarea de a-l readuce la viață pe detectiv. Clona din 1991 are tot atât de puțin de-a face cu originalul pe cât are piratul Jack Sparrow, în interpretarea lui Johnny Depp, cu vajnicul corsar „de fier” Francis Drake. Poate că există, însă, și în aceste dialoguri aparent inadecvate o morală asupra căreia merită să medităm. Dar asta nu înseamnă că am avea pretenția să dărâmăm canonul stabilit prin truda atâtor cititori mai entuziaști decât
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
iar numai campania din Țările de Jos (1585-1603) a costat 1 419 59620. Politica internă și cea externă sunt elaborate cu același pragmatism. Dominația Spaniei pe mările lumii trebuia întreruptă. Pentru aceasta apare imaginea unui nou personaj pe scena istoriei: corsarul englez. Atât pirat, cât și negustor, el străbate oceanele și mările lumii pentru a jefui corăbiile spaniole și a face negoț cu băștinașii lumii noi spre dezavantajul aceleiași Spanii. El este atât soldat, în cazul în care Anglia are nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Spanii. El este atât soldat, în cazul în care Anglia are nevoie de aceasta, cât și exploratorul ce descoperă pământuri noi. După înființarea companiilor comerciale este extinsă atât explorarea noilor teritorii, cât și comerțul cu cele mai îndepărtate zone. Aceiași corsari devin și ambasadori ai regatului englez în toată lumea. Cel mai cunoscut dintre corsari este Francis Drake, care a ajutat cu corăbiile sale la înfrângerea Invincibilei Armade. Înființarea companiilor comerciale se realizează cu suport independent, pentru explorarea lumii. Până în perioada elisabetană
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aceasta, cât și exploratorul ce descoperă pământuri noi. După înființarea companiilor comerciale este extinsă atât explorarea noilor teritorii, cât și comerțul cu cele mai îndepărtate zone. Aceiași corsari devin și ambasadori ai regatului englez în toată lumea. Cel mai cunoscut dintre corsari este Francis Drake, care a ajutat cu corăbiile sale la înfrângerea Invincibilei Armade. Înființarea companiilor comerciale se realizează cu suport independent, pentru explorarea lumii. Până în perioada elisabetană explorările erau sub coordonarea unei curți regale, odată cu aceste companii călătoriile s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu totul altă direcție decât cele explorate de el anterior, ceea ce-l făcea să se crispeze defensiv și-i antrena vegetativul într-o spasmodică desolidarizare de somatic. Rică avea rău de mare - mai exact, de oceanica libertate ce-l revendica. Corsar printre rațele de pe iaz, îl luase rău cu delfini de la stomac acum, când țărmul se pierdea degrabă din priviri. Lighioana abisală contorsionată în jurul lui îi evoca adâncul ieșit la suprafață, lumea întoarsă pe dos: mâini și guri conectate înșelător se
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Bromfield, Vin ploile, I-II, București, 1941 (în colaborare cu Vasile Demetrius); Thomas Raucat, Aventură în Japonia, București, 1942; B. Giambattista, Povestea poveștilor, București, 1943; Charles Perrault, Povești, București, 1943; J. H. Louwyck, Insula de ceață, București, 1946; Marcel Achard, Corsarul, București, f.a.; Lev Tolstoi, Învierea, București, 1948, Povestiri din campanie, București, 1949 (în colaborare cu Elena Culacov); Ivan Turgheniev, Nuvele, București, 1948 (în colaborare cu Elena Culacov); Vera Bianki, Notărița, București, 1948 (în colaborare cu Elena Culacov); W. Shakespeare, Cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
vieții și al morții. Teme pe care Pasolini le consideră momente inevitabile ale prezentului, cu care se confruntă și pe care le înfruntă. Cu precădere pentru această poziție a sa, Pasolini a fost uneori catalogat drept poet de opoziție, scriitor „corsar”, tovarăș de drum incomod și suspect, până la a constitui un „caz politic” național, și nu numai. Pasolini apare pe scena literară și culturală italiană încă de foarte tânăr, la jumătatea anilor ’50, și de atunci nu o mai părăsește, traversând
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Act venețian Piesa Act venețian este o dramă psihologică și o dramă de idei. Acțiunea se petrece la Veneția, în secolul al XVIII-lea, într-o vreme când republica se caracteriza prin corupție, comploturi și plăceri. Personaje: Pietro Gralla, fost corsar a ajuns comandant al flotei venețiene; Alta, soția lui, e o femeie frumoasă și misterioasă; Nicola este servitorul lui Pietro Gralla; Marcello Mariani este tipul tânărului monden. Un conflict exterior izbucnește în flota venețiană decăzută, și în concepția lui Pietro
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
valoare, un căutător al absolutului care nu acceptă compromisuri. El credea într-o dreptate rece, supraumană. Caracterizarea lui Pietro Gralla Pietro Gralla este personajul principal din Act venețian și reprezintă omul superior însetat de iubire. A fost pe rând sclav, corsar, proveditor (înalt funcționar public), apoi conte. Portretul fizic: "un bărbat ca de 40-45 de ani, înalt, nas puternic, gura mare, nervozitate bărbătească, impulsiv", cu o expresie înfricoșătoare, deși pare calm și echilibrat. Este lucid, acționează cu fermitate și după ce este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-i ia funcția, după ce el fusese destituit. Eroul a devenit un om de rând și se autodisprețuiește, într-o Veneție ajunsă în pragul prăbușirii, unde "domnește numai teroarea inchizitorilor și legea plăcerii". Având o descendență picarescă, Pietro Gralla a fost corsar, rob la galeră, sclav, pilot de corabie, cunoscător a mai multor limbi, conte roman, cavaler de Malta, comandant al flotei venețiene slăbită, atacată de pirații mării. Iubirea pentru Alta este totală, ea fiind monada: "Iar deasupra lor, a tuturor celorlalte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
faruri Europa”... Sau, cum ne spune Într-un articol, semnat Alex. Cernat: „E o eră de inteligență viteză de inteligență cu 60 de etaje ascensor”. De aici, ca o necesară punere de acord cu noua sensibilitate, apelul la „creația abstractă, corsar, plictiseala biciuită pînă la exasperare, cartea-fulger, cartea-miracol, cartea-afiș, cartea-hangar de avioane”. „Ritmul vremii” și ritmul cărții trebuie să comunice, așadar, pînă la identificare, - iar, Întrucît suntem sub zodie constructivistă, ce mai păstrează puternice note de vitalism futurist, expresia acestei relații
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
asemenea somnambulilor, imediat ce sunt trezite la realitate. Nu este verosimil ca Andrei Pietraru să-și anuleze, la numai douăzeci de ani, toate punțile de comunicare și căile de împlinire mundană, după cum nu este credibil - în sens mimetic-convențional - ca Pietro Gralla, corsarul devenit proveditor al flotei din Act venețian, să proiecteze în figura de reputație îndoielnică a unei actrițe intensitatea patosului și încordarea spirituală a iubirii absolute. Răsturnările de situație, iarăși, se produc grație intervenției, suprarealiste avant la lettre, a unui deus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
în rolurile principale. Spectacolul a mai fost reprezentat și la Operă din Frankfurt în Noiembrie 2008 și din nou în Iunie 2011. Opera I masnadieri a mai fost montată la Teatro Sân Carlo din Neapole în anul 2012 Îl Corsaro (Corsarul) Îl Corsaro: opera în trei acte, pe un libret de Francesco Maria Piave, după poemul Lordului George Byron “The Corsair“. Premieră a avut loc la 25 Octombrie 1848 la Teatro Grande de la Trieste Acțiunea Operei Locul acțiunii: o insulă în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
începutul secolului 19 Personaje: Corrado, un căpitan de pirați (tenor); Medora, iubita să (soprana); Gulnara, sclava favorită a lui Seid (soprana); Seid, Pasă din Coron (bariton); Giovanni, un pirat (baș); Selimo un aga (tenor); un eunuc (tenor); un sclav (tenor); corsari, gărzi, turci, odalisce, sclave. Actul I Tabloul 1. O insulă din Marea Egee. Un grup de corsari cântă despre libertate, despre viața glorioasa pe care o duc. Corrado, un tânăr nobil grec aflat în exil, căpitan de corsari, îi privește aprobativ
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
favorită a lui Seid (soprana); Seid, Pasă din Coron (bariton); Giovanni, un pirat (baș); Selimo un aga (tenor); un eunuc (tenor); un sclav (tenor); corsari, gărzi, turci, odalisce, sclave. Actul I Tabloul 1. O insulă din Marea Egee. Un grup de corsari cântă despre libertate, despre viața glorioasa pe care o duc. Corrado, un tânăr nobil grec aflat în exil, căpitan de corsari, îi privește aprobativ (Tutto părea sorridere ...). Giovanni, omul sau de încredere îi înmânează o scrisoare adusă de un spion
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un sclav (tenor); corsari, gărzi, turci, odalisce, sclave. Actul I Tabloul 1. O insulă din Marea Egee. Un grup de corsari cântă despre libertate, despre viața glorioasa pe care o duc. Corrado, un tânăr nobil grec aflat în exil, căpitan de corsari, îi privește aprobativ (Tutto părea sorridere ...). Giovanni, omul sau de încredere îi înmânează o scrisoare adusă de un spion grec. În urmă citirii scrisorii primite Corrado le cere corsarilor pe care îi conduce, să atace cetatea turcă Coron. El însuși
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
duc. Corrado, un tânăr nobil grec aflat în exil, căpitan de corsari, îi privește aprobativ (Tutto părea sorridere ...). Giovanni, omul sau de încredere îi înmânează o scrisoare adusă de un spion grec. În urmă citirii scrisorii primite Corrado le cere corsarilor pe care îi conduce, să atace cetatea turcă Coron. El însuși va conduce asaltul. Susținut de vocile tovarășilor săi, el cheamă la răzbunare împotriva musulmanilor (Și: de' corsari îl fulmine). Tabloul 2. Apartamentul Medorei. Medora, acompaniindu-se cu o harpa
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de un spion grec. În urmă citirii scrisorii primite Corrado le cere corsarilor pe care îi conduce, să atace cetatea turcă Coron. El însuși va conduce asaltul. Susținut de vocile tovarășilor săi, el cheamă la răzbunare împotriva musulmanilor (Și: de' corsari îl fulmine). Tabloul 2. Apartamentul Medorei. Medora, acompaniindu-se cu o harpa, privește marea și își cântă dorul pentru iubitul ei, Corrado, pe care nu l-a mai vazut de mult (Non șo le tetre immagini). Apare Corrado care îi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
insistă ca să fie însoțită de servitoarele ei. În final ea își exprimă speranța că Cerul va pune capăt captivității ei. Tabloul 2. Portul din Coron. Între timp flotă turcească este reunită în portul Coron, gata să pornească la lupta împotriva corsarilor. Pasă Seid este convins de superioritatea să și înaltă un imn de slavă lui Allah. (Salve, Allah! tutta quanta). Unul din sclavii săi îi prezintă un derviș care tocmai a scăpat din mâinile corsarilor. Este Corrado care deghizat într-un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
gata să pornească la lupta împotriva corsarilor. Pasă Seid este convins de superioritatea să și înaltă un imn de slavă lui Allah. (Salve, Allah! tutta quanta). Unul din sclavii săi îi prezintă un derviș care tocmai a scăpat din mâinile corsarilor. Este Corrado care deghizat într-un derviș declară că a fost salvat de un pescar și cere protecție împotriva corsarilor. Seid este dornic să afle vești despre corsari, dar dervișul nu este în măsură să-i ofere prea multe informații
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lui Allah. (Salve, Allah! tutta quanta). Unul din sclavii săi îi prezintă un derviș care tocmai a scăpat din mâinile corsarilor. Este Corrado care deghizat într-un derviș declară că a fost salvat de un pescar și cere protecție împotriva corsarilor. Seid este dornic să afle vești despre corsari, dar dervișul nu este în măsură să-i ofere prea multe informații. În timpul discuției un foc se zărește în depărtare. Este flotă turcească care a fost incendiată de corsari. Corrado își leapădă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]