491 matches
-
de lei l Câini - Basset-hound, 3 luni, pedigree - 150 de euro; Amstaff, 10 luni, vaccinat, deparazitat, carnet de sănătate - 200 de euro; Amstaff, femelă, 4 ani - 100 de euro; Dalmațian, 7 săptămâni, carnet de sănătate, vaccinat - 80 de euro; Cane Corso, femelă, 5 ani - 200 de euro; Malamut de Alaska, pedigree - 90 de euro; Ciobănesc Mioritic, femelă, 5 luni, vaccinata, pedigree - 300 de euro; Ciobănesc German, 18 luni - 100 de euro; Cocker Spaniel, 6 săptămâni, vaccinat - 180 de lei; Rottweiller, 12
Agenda2005-48-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284440_a_285769]
-
cartierul Mehala. După „mahale” și „orașul nou”, Franzstadt Trecutul orașului, începând din timpul stindardelor fluturânde și al scrâșnetului de arme și până în epoca în care doamne cu pălării cu voal și domni cu baston își făceau plimbarea de duminică pe Corso, răzbate la suprafață din presa de gravură, din pânza pictorilor și, mai apoi, din primele fotografii, dar, mai cu seamă, prinde un contur ferm din miile de pagini ale cronicarilor, de ieri și de azi. Nu la fel stau lucrurile
Agenda2005-17-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283617_a_284946]
-
dorința de a-i înfrunta, pe lângă speranța unei ademenitoare glorii! Petrecu întreaga zi ca și când ar fi fost ultima. Se trezise dis-de-dimineață plin de vioiciune. Făcu un duș prelungit. Revigorat, își savură cafeaua citind și titlurile cotidianului local. Urmă promenada pe Corso, micul dejun la “Colonadele Burlacilor”, apoi banalele discuții pe teme mondene în compania câtorva holtei la “Men’s Club”, învăluiți în aburul havanelor. Revenirea acasă avusese un aer marțial, înfricoșând-o pe menajeră cu presimțiri nefaste, făcând-o să întârzie
CARTOFORII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384621_a_385950]
-
lumea, puhoi, a pornit spre Cazinou. După numai o jumătate de ceas, locul păcatului și al dezmățului era o vâlvătaie. Focul purificator. A urmat Primăria. Apoi vila Magistratului. Noaptea luminoasă a Stațiunii; Carnavalul cu licurici era un moft. Vitrinele de pe Corso au fost făcute zob și flăcările au mistuit încă vreo zece case. Viciul s-a dovedit inflamabil: Pensiunea s-a aprins de la o scânteie. Fațada Teatrului a fost unsă cu catran, iar pe zidul bisericii cineva a scris 666, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
o barbă albă și deasă. Fața poetului se crispă Într-o grimasă, dinaintea acelei priveliști. Chiar și de la distanță și În lumina vagă a făcliilor, Înțelesese de Îndată cine era. — Blestematul, șuieră glasul lui Bargello, care se adăpostise lângă el. Corso Donati, căpetenia acelor tâlhari. În loc să facă pace, e aici ca să Îi asmută Împotriva autorității Comunei. Ar trebui să i se aplice pedeapsa de la Pisa... — Ce fac cei din Pisa? — Cu cei ca dânsul? Îi Închid Într-un turn zidit. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Sau Îi atârnă de catargele galerelor, acoperiți cu păcură, ca să reziste mai mult fără să se descompună. Îi Îngroapă În cer, barbarii! Dante Își amintea de Înfiorătoarea poveste a contelui Ugolino, zidit de viu În turnul Muda, Împreună cu copiii săi. Corso Donati ar fi meritat același tratament... astfel s-ar fi conservat pentru multă vreme, servind drept pildă pentru alții. Un fulger Îi străbătu creierul. Pentru o clipă, crezu că una din pietre Îl lovise, atât de luminoasă fusese imaginea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
el cu teamă, În timp ce se ridica În picioare, Îndurerat. Privi În jur, Încercând să se orienteze prin beznă. Observă o umbră enormă, În stânga, care se năpustea asupra lui. Pentru o clipă, crezu că un centaur uriaș dădea năvală peste dânsul. Corso Donati ajunsese În momentul acela la colțul rampei și Își cabrase armăsarul strunindu-l violent din zăbală. Garda lui personală dădea fuga. Pericolul cel mai imediat Îl reprezentau trei bărbați Înarmați cu platoșe greoaie, care alergau cu brațele Întinse ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să știu, simțeam doar că făcusem ceva rău că prea Îmi plăcea să merg acolo și prin ea Domnul Nostru Isus Cristos mă apăra să nu mai greșesc. CÎnd ieșeam sîmbăta după-amiază cu mama și cu Frau Schwarz proprietăreasa, pe Corso la promenadă, și intrăm În cofetărie, la Seiser, să mîncăm un Ischler auzeam glasuri din ce În ce mai autoritare: „Verfluchte Juden, raus mit euch!“ Nu Înțelegeam de ce oamenii aceia erau supărați pe noi de cîte ori ne vedeau cu Frau Schwarz. Probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
lucruri frumoase. merg la creșa, la grădiniță, la scoala se joacă șotron, se culcă, se școală. au părinți, au bunici, veri și amici e ditamai țară cum avem și aici. au hăinuțe, pantofiori și gentuțe, și ei se plimbă pe Corso cu mașinuțe, fac alpinism, sărituri fac în apă ce mai, ca și noi se distrează , se joacă. au mic dejun, prânzesc și cinează cântă pe scenă, recita, dansează. de unde știu, haide, sictir nu din burtă cuvinte vă-nșir, nu deloc
ŢARA ŞORICEILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361349_a_362678]
-
o să-i citească nimeni romanul? Dacă nu-l va băga nimeni în seamă?” Așadar nu trebuia, își auzi răspunsul părăsind viscerele sufletești, încă neconcretizat în cuvinte, nici într-un caz, să revină așa repede acasă. Trebuia să mai stea pe Corso ceva timp, să guste și el o halbă cu bere, în rând cu lumea, și să ronțăie niște arahide sau semințe de bostan. Oare chiar s-ar fi făcut gaură-n cer dacă ar mai fi rămas acolo? De fapt
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
va putea zăbovi în pat până târziu, deoarece ziua care urma era chiar duminică. În oraș începea așadar, a doua zi de festival... În aceeași zi, după-masa, Solomon hotărî să se plimbe de voie prin centrul orașului, pe așa-zisul Corso (orice oraș care se respectă are un Corso al lui, tot așa cum în orice vreme, același oraș poate dispune de o lume boemă proprie) acolo unde se poate testa cel mai bine pulsul societății, și mai cu seamă în astfel
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
ziua care urma era chiar duminică. În oraș începea așadar, a doua zi de festival... În aceeași zi, după-masa, Solomon hotărî să se plimbe de voie prin centrul orașului, pe așa-zisul Corso (orice oraș care se respectă are un Corso al lui, tot așa cum în orice vreme, același oraș poate dispune de o lume boemă proprie) acolo unde se poate testa cel mai bine pulsul societății, și mai cu seamă în astfel de zile ”binecuvântate de Domnul pre pământ”. Desigur
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
năvălea în minte imaginea primei lui soții, Micuțablondăpeltică (Așa se decisese să-i scrie numele, altfel Sara s-ar fi confuntat cu oricare femeie) cum îi plăcea s-o alinte pe - atunci, prin anii ’80, când încă mai vuiau pe Corso, patriarhalele prăvălii, alături de magazinuțele deja moderne, dispuse frumos în circuitul destinat promenadei, fiecare cu treaba lui, cu designul lui tributar epocii dintre războaie, și cu mărfurile lui. Aceasta se datora poate pentru că și lui i se făcuse foarte repede inițierea
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
și de peste hotare. Ne este oferită, prin urmare, o revistă cu largă viziune ... VII. RONI CĂCIULARU - LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI !, de Roni Căciularu, publicat în Ediția nr. 2089 din 19 septembrie 2016. La timpul potrivit, ieșim la plimbare, pe Corso-ul brașovean, mi se pare că se numește Calea Republicii, tocmai dă să însereze și mirajul culorilor de sub un soare mereu mai roșu (culoare derivată din disperarea lui că peste puțin timp va fi înlocuit), mirajul acesta de amurg sugerează
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
nesigur, dar fără îndoială, genial. De fapt, la doi pași de aici, sub priviri privilegiate, în Piața Sfatului, au loc mereu manifestări artistice de mare anvergură, minunate spectacole de teatru, ... Citește mai mult La timpul potrivit, ieșim la plimbare, pe Corso-ul brașovean, mi se pare că se numește Calea Republicii, tocmai dă să însereze și mirajul culorilor de sub un soare mereu mai roșu (culoare derivată din disperarea lui că peste puțin timp va fi înlocuit), mirajul acesta de amurg sugerează
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
ca Ion Ghica și prietenii revoluționari să-i plătească hotelul și pagubele datorate patronului Ragusa prin arderea lucrurilor din camera unui om bolnv de ftizie. Familiei îi sunt trimise în țară lucrurile personale. Ultimul său drum a fost cel de pe Corso Vittorio Emanuele, strada care mai există și azi, si care duce la cimitirul Mănăstirii Capucinilor. Doi hamali, Tomaso Frederico si Vitrano Vincenzo, l-au purtat pe Balcescu într-o „portantina”, o litiera mortuară caracteristica orașului Palermo la mijlocul secolului al XIX
MOARTE LUI NICOLAE BĂLCESCU – CA UN CREŞTIN ORTODOX de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367472_a_368801]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > RONI CĂCIULARU - LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! Autor: Roni Căciularu Publicat în: Ediția nr. 2089 din 19 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului La timpul potrivit, ieșim la plimbare, pe Corso-ul brașovean, mi se pare că se numește Calea Republicii, tocmai dă să însereze și mirajul culorilor de sub un soare mereu mai roșu (culoare derivată din disperarea lui că peste puțin timp va fi înlocuit), mirajul acesta de amurg sugerează
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
cu amenajări ieșite din comun. Dar dincolo de aceste mari demonstrații artistice, cu actori sau cu cântăreți renumiți, se desfășoară chiar aici, lângă mine, micul și cel mai complex și mai autentic show posibil, micul și marele spectacol al promenadei de pe Corso. Perechi de tineri, grupe de turiști, pensionari cu gustarea în hârtie de ziar, molfăindu-și câteva vorbe, pe-o bancă oarecare, îndrăgostiți ce mint cu nerușinare, neavând habar de teribila lor înrudire cu baronul de Münchausen... Lume vine, lume trece
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
aer liber, cu culoarea sa de pături. Și iată, treptat, strada capătă, pe mijlocul ei cu mese acoperite-n alb, capătă diverse culori, în funcție de starea vremii și de păturile restaurantelor. Un mozaic ce-nveselește seara, ce dă un alt farmec Corso-ului brașovean. ...Era o seară de vară, și-o vioară cânta, parcă de una singură, de pe mica terasă a unui magazin închis. Pășim în acordurile vioristului târziu și absent, mergem încet și mai departe, interpretându-ne rolurile scrise de un
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
Prin ea, i-am avut alături de noi și pe Caterina Caselli, Amalia Rodriguez, Rika Zaraï, Rita Pavone, Bobby Solo, Jean Claude Pascal, Connie Francis, Josephine Baker, Dalida, Julio Iglesias, Cliff Richard, Udo Jurgens, Gigliola Cinquetti, Juliette Greco... Piața Sfatului și Corso-ul Brașovului, pe unde umblu acum înfiorat și - agale, sunt martorii acestor frumoase înfăptuiri de altădată, ce au putut să viețuiască, văd bine, alături de atâtea mizerii pe care le cunoșteau, mai ales, cei înecați de ele. Dar dacă, cumva, chiar
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
Yummy!” ̶ spun americanii, plescăind pofticioși din limbă, atunci când le place ceva. Și Doamne, ce fătuci frumoase, îmbrăcate doar cu trei triunghiuri minuscule și niște pene bogate se plimbă dezinvolt pe sub tavanul inundat de proiecții elucubrante, care se boltește peste corsoul orașului vechi, strada Freemont. Proiecția elucubrantă e inveniție modernă, cu LED-uri de ultimă generație, care ne fură ochii și ne sucește gâturile și mințile! Când ieși aici din legendarul Cazinou Golden Nugget ți se pare că ai nimerit într-
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
stradă rurale îl più possibile, per uno di quei fortini che visto lungo la stradă. E 'stată una fattoria! Una fattoria del vino che aveva un nome molto bello: Terre di Baccio, în altre parole, solo " baciare la terra. " Are corso abituale battuta șu, soprattutto perché veniamo accolti da una sorridente giovane donna (vorrei poi sapere, co-proprietario della fattoria , îl sig figlia viaggiamo în auto). Facendo un bel nome dal suono che ricorda vecchie ballate: Ilaria Lensi. Mă non è îl
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
impianti a vapore profumato mistero agrodolce del pallone santa Grande Mago . Gianpaolo Signore che orchestră l'intero rituale oră riceve gioia eccesso visibile e giustificate le nostre parole di elogio . Scopri questa occasione parliamo tutti i tipi di italiano . Un corso riconosciuto dai linguiști , mă abbastanza elastico per noi da capire anche ogni altri oratori romeni. I seguenti due tipi di vino sono parte dello stesso percorso sapore glorioso meglio armonizzato con vari tipi di pietanze, sempre meno altipiani. Îl fatto
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
Tramvaiele-s super,autobuze la fel, Oricine-și permite Să se plimbe prin el. Nu mai pute nici Peta,deasupră-i beton Cu parcări, cu verdeața, în stilul -bon ton Ce parcuri frumoase totdeauna-nflorite. Ce situri mărețe permament îngrijite. Pe CORSO trec zilnic, îmbrăcați elegant Numai domni și domnite Parc-ar fi în Levant... Doar cetatea-n ruine mai vorbește de ei, De turcii năpraznici, de păgânii misei. De-acum nu mi-e teamă Să-l înconjur tiptil Nagyvarodul, Oradea, orașul
ORAŞUL OSTIL de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365478_a_366807]
-
ca Ion Ghica și prietenii revoluționari să-i plătească hotelul și pagubele datorate patronului Ragusa prin arderea lucrurilor dn camera unui om bolnv de ftizie. Familiei îi sunt trimise în țară lucrurile personale. Ultimul său drum a fost cel de pe Corso Vittorio Emanuele, strada care mai există și azi, si care duce la cimitirul Mănăstirii Capucinilor. Doi hamali, Tomaso Frederico si Vitrano Vincenzo, l-au purtat pe Balcescu într-o “portantina “, o litiera mortuară caracteristica orașului Palermo la mijlocul secolului al XIX
MOARTEA LUI NICOLAE BĂLCESCU-CA UN CREȘTIN ORTODOX, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366347_a_367676]