1,198 matches
-
se divide în mai multe artere interlobare, care parcurg coloanele Bertin. La nivelul bazei piramidelor Malpighi, artera interlobară se curbează și dă naștere arterelor arcuate; din acestea, emerg arterele interlobulare (artere radiale corticale), dispuse între piramidele Ferrein. Din artera radială corticală iau naștere arteriolele aferente ale corpusculilor Malpighi. Arteriolele eferente ale glomerulilor corticali se capilarizează peritubular și drenează ulterior într-o venă corticală. Arteriolele eferente ale glomerulilor juxtamedulari dau naștere la vasa recta, situate în piramide și dispuse între porțiunile rectilinii
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
nivelul bazei piramidelor Malpighi, artera interlobară se curbează și dă naștere arterelor arcuate; din acestea, emerg arterele interlobulare (artere radiale corticale), dispuse între piramidele Ferrein. Din artera radială corticală iau naștere arteriolele aferente ale corpusculilor Malpighi. Arteriolele eferente ale glomerulilor corticali se capilarizează peritubular și drenează ulterior într-o venă corticală. Arteriolele eferente ale glomerulilor juxtamedulari dau naștere la vasa recta, situate în piramide și dispuse între porțiunile rectilinii ale tubului urinifer. Aceste vasa recta sunt permeabile pentru apă și sodiu
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
naștere arterelor arcuate; din acestea, emerg arterele interlobulare (artere radiale corticale), dispuse între piramidele Ferrein. Din artera radială corticală iau naștere arteriolele aferente ale corpusculilor Malpighi. Arteriolele eferente ale glomerulilor corticali se capilarizează peritubular și drenează ulterior într-o venă corticală. Arteriolele eferente ale glomerulilor juxtamedulari dau naștere la vasa recta, situate în piramide și dispuse între porțiunile rectilinii ale tubului urinifer. Aceste vasa recta sunt permeabile pentru apă și sodiu și participă la menținerea gradientului cortico-medular. Sângele va trece succesiv
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
glomerulilor juxtamedulari dau naștere la vasa recta, situate în piramide și dispuse între porțiunile rectilinii ale tubului urinifer. Aceste vasa recta sunt permeabile pentru apă și sodiu și participă la menținerea gradientului cortico-medular. Sângele va trece succesiv în venele radiale corticale, venele arcuate, venele interlobare și, în final, în venele renale (vezi figura 7). Figura 7. Vascularizația renală Rinichiul are o bogată inervație simpatică. Nervii simpatici însoțesc arterele renale și arteriolele glomerulare și se distribuie la nivelul pereților arteriolari, la aparatul
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ramul ascendent gros. Nefronii lungi (20 % din nefroni), cu originea în zona juxtamedulară, au ansa Henle lungă, vârful ansei ajungând în medulara internă. Ei sunt implicați în concentrarea urinii. Nefronii cu ansă Henle scurtă (80 % din nefroni) au originea în corticala superficială sau medie, vârful ansei ajungând în medulara externă. Nefronii scurți participă la reglarea sodiului. Porțiunile subțiri ale ansei Henle sunt mărginite de un epiteliu pavimentos simplu. Se descriu patru tipuri de celule ce prezintă o permeabilitate diferită pentru apă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
rezultă o diluție a urinilor care devin, astfel, hipotonice. Consecințele acestor fenomene se evidențiază în aval și în amonte de ansa largă Henle. în aval, consecințele importante sunt manifeste în prezența ADH. Partea terminală a tubului distal și canalul colector cortical devin permeabile pentru apă. Rezultă trecerea apei din aceste segmente spre interstițiu, dar ureea rămâne în fluidul tubular. Astfel, urinile devin izotonice. Mai departe, canalul colector medular devine permeabil la uree și apă în prezența ADH. Ureea este unul dintre
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
absorbită în canalul colector medular și ajunge în țesutul interstițial medular profund, antrenând și o cantitate moderată de apă. Ureea suferă un proces de reciclare. Aceasta este preluată prin vasele recta și ajunge la nivelul anselor Henle scurte din glomerulii corticali, îmbogățind conținutul în uree al fluidului, care ajunge în tubul distal. Din cauza difuzibilității sale, ureea participă puțin la gradientul osmotic și nu antrenează o cantitate de apă legată osmotic decât într-o mică măsură. Mecanismul de concentrare a urinii explicat
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ascendentă largă și tubul contort distal în porțiunea inițială sunt impermeabile pentru apă și uree și permeabile la sodiu. La acest nivel, Cl-, Na+ și K+ sunt reasorbite activ, urinile devenind hipotonice; • segmentul terminal al tubului distal și canalul colector cortical reabsorb apa și urinile devin izotonice. în prezența ADH, devin tot mai permeabile pentru apă, dar nu și pentru uree; • canalul colector medular în prezența ADH este permeabil în particular pentru uree, apă, dar și pentru Na. Urina finală devine
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
mai hipertonă spre papilă, în timp ce plasma din vasa recta ascendente prezintă o osmolaritate tot mai scăzută, dinspre papilă spre cortex, unde atinge o valoare aproximativ normală. Urmarea acestor mișcări ale apei și solviților este dezvoltarea unui dublu gradient: - longitudinal, între corticală și medulară, de aproximativ 500 mOsm; - transversal, între interstițiu, fluidul tubular din anumite segmente tubulare (ansa Henle descendentă, canalul colector cortical) și segmentul larg, ascendent al ansei Henle. Acest gradient este în jur de 200 mOsm. însumarea schimburilor osmotice transversale
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
atinge o valoare aproximativ normală. Urmarea acestor mișcări ale apei și solviților este dezvoltarea unui dublu gradient: - longitudinal, între corticală și medulară, de aproximativ 500 mOsm; - transversal, între interstițiu, fluidul tubular din anumite segmente tubulare (ansa Henle descendentă, canalul colector cortical) și segmentul larg, ascendent al ansei Henle. Acest gradient este în jur de 200 mOsm. însumarea schimburilor osmotice transversale are drept rezultat dezvoltarea unui gradient longitudinal cortico-medular, ceea ce justifică termenul de multiplicare contracurent. Dispoziția paralelă a canalului colector față de ansa
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
2. tubul contort proximal; 3. porțiunea dreaptă a tubului proximal; 4. porțiunea subțire a ramului descendent al ansei Henle; 5. porțiunea groasă a ansei Henle; 6. macula densa; 7. tubul contort distal; 8. tubul porțiunea de legătură; 9. tubul colector cortical; 10. tubul colector din medulara externă; 12. tubul colector din medulara internă Capitolul 2 ABORDAREA CLINICĂ A PACIENTULUI CU BOALĂ RENALĂ Pacienții în privința cărora medicul generalist suspectează o nefropatie se adresează de regulă nefrologului pentru una dintre următoarele modificări patologice
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
rinichi unic Rinichi transplantat de la copil la adult Rinichiul controlateral unui rinichi cu stenoză a arterei renale Nefropatii interstițiale: nefropatia de reflux, nefropatia analgezică Nefropatii glomerulare diverse, în stadii avansate Nefropatii vasculare: preeclampsie, sindrom hemolitic și uremic, nefroangioscleroză, ateroembolism, necroză corticală Nefrită de iradiere, siclemieHiperperfuzie și hiperfiltrare glomerulară, fără reducție nefronică inițialăDiabet Obezitate morbidă Cardiopatii congenitale cianogeneGSFS „cicatricială”, fără hialinozăScleroza segmentară rezultă prin vindecarea unei leziuni inflamatorii prealabile (este o veritabilă cicatrice, cu depozite de colagen de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sunt implicați nervii membrelor superioare și nervii cranieni. Afectarea SNC se întâlnește mult mai rar (8 %), în cadrul unei vasculite cerebrale: accidente vasculare, hemoragii cerebrale sau meningeale, tulburări cognitive, epilepsie. Examenul diagnostic de elecție este RMN, ce evidențiază zone de hipersemnal corticale și subcorticale; • Manifestări cutanate sunt prezente în 40-70 % dintre cazuri și se datorează vasculitei sau granuloamelor cutanate: purpură, noduli (localizați la degete, cap, coate), sindrom Raynaud, urticarie, livedo reticularis, gangrene digitale; • Manifestări gastro-intestinale apar la 30 % dintre pacienți, sub formă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
parenchimatoasă. Criterii adiționale de diagnostic (neobligatorii): • volum urinar < 500 ml/24 ore; • sodiu urinar < 10 mEq/l; • osmolalitate urinară > osmolalitate plasmatică; • hematii urinare < 50/HPF; • Na seric < 130 mEq/l. Rinichiul pacientului cu suferință hepatică cronică funcționează în contextul ischemiei corticale produsă de stimuli necunoscuți ce determină vasoconstricție, preferențial la nivelul corticalei renale. Cu cât suferința hepatică este mai gravă, ischemia renală de fond este mai avansată; rinichiul este extrem de susceptibil la agresiunile suplimentare (instabilitate hemodinamică, paracenteză, terapie cu diuretice în
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ore; • sodiu urinar < 10 mEq/l; • osmolalitate urinară > osmolalitate plasmatică; • hematii urinare < 50/HPF; • Na seric < 130 mEq/l. Rinichiul pacientului cu suferință hepatică cronică funcționează în contextul ischemiei corticale produsă de stimuli necunoscuți ce determină vasoconstricție, preferențial la nivelul corticalei renale. Cu cât suferința hepatică este mai gravă, ischemia renală de fond este mai avansată; rinichiul este extrem de susceptibil la agresiunile suplimentare (instabilitate hemodinamică, paracenteză, terapie cu diuretice în doze mari, hemoragii digestive, medicație nefrotoxică, sepsis). PBR nu este indicată
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
finală este rezultatul filtrării apei plasmatice (180 l/zi) și a reabsorbției (99 % din apa filtrată este reabsorbită în tubul renal, din care aproximativ 66 % este reabsorbită în tubul contort proximal, izoosmotic, nereglabil; reabsorbția reglabilă are loc în tubul colector cortical și medular). Sub acțiunea ADH, tubul colector devine permeabil la apă și permite transferul apei din lumenul tubular spre capilarul peritubular. Acest fenomen implică existența unui gradient osmotic cortico-medular al interstițiului și al vaselor peritubulare. Urina eliminată reprezintă 1 % din
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
filtrată (1-2 l/zi). b) Eliminările de sodiu sunt: extrarenale - nereglate, minime, se realizează prin transpirație, pierderi digestive (sub 20 mEq/l); renale - sunt cele ajustabile prin reabsorbția reglabilă de sodiu la nivelul tubului contort distal și a tubului colector cortical (sub influența aldosteronului), precum și la nivelul tubului colector medular; eliminările renale sunt de 150-200 mEq/24h, la un aport normal de sodiu. Sistemele care reglează cantitățile de sodiu și apă în organism acționează împreună pentru menținerea concentrației sodiului extracelular (135-145
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de alarmante aritmiile cardiace, soluția de K nu trebuie injectată direct în venă deoarece se poate dezvolta o hiperkaliemie amenințătoare de viață cu oprire cardiacă. b) Diuretice economisitoare de potasiu Acționează prin diferite mecanisme la nivelul tubilor colectori medulari și corticali și inhibă secreția de K+. Folosirea acestor droguri presupune o funcție renală normală. Combinația de potasiu și economisitoare de K este utilizată în special în insuficiența cardiacă cronică, ciroză hepatică, hipokaliemia cauzată de secreția ectopică de ACTH în care pierderea
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
nefropatia membranoasă idiopatică, cu statutul de „medicament orfan” (medicament a cărui cercetare este încurajată de guvern, fiind prea scumpă și neprofitabilă pentru companiile farmaceutice). Bibliografie: Boletis JN. New trends in the treatment of glomerular diseases. 7th BANTAO Congress, 2005 Adrenal Cortical Steroids. In Drug Facts and Comparisons. 5th ed. St. Louis, Facts and Comparisons, Inc.:122-128, 1997 Calmus Y et al. La ciclosporine et ses indications: de la théorie à la pratique. Novartis Pharma S.A., 1999 Chrousos GP. Mechanisms of action, pp
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
insuficient în tubul proximal. Astfel, hipokaliemia produsă are cauză mai mult renală, decât prin pierderi gastrointestinale de potasiu. Hipokaliemia are efecte selective asupra reabsorbției de bicarbonat și producției de amoniu. Hipokaliemia crește dramatic activitatea H+-K+-ATP-azei în tubul colector cortical favorizând reabsorbția K+, pe seama unei excreții crescute nete de acid și a absorbției de bicarbonat. Hipokaliemia crește de asemenea producția de amoniu independent de statusul acido-bazic, care, în condițiile unei secreții crescute de H+, duce la secreție crescută de amoniu
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Press, New York, 1990. Antonio Damasio și echipa lui demonstrează importanța pe care o are în acest proces cortexul somatosenzorial. Vezi: Antonio Damasio, Thomas J. Gabowski, Antoine Bechara, Hanna Damasio, Laura L.B. Ponto, Josef Parvisi și Richard D. Hichwa, „Subcortical and Cortical Brain Activity during the Feeling of Self Generated Emotions”, Nature Neuroscience, nr. 3, 2000, pp. 1049-1056. Jones N.G. Blurton, „An Ethological Study of Some Aspects of Social Behaviour of Children in Nursery Schools”, în Primate Ethology, de D. Morris, Weidenfeld
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
erotice (???, p. 614). a) De ce au visele un conținut emoțional? Recent, mai multe studii au găsit dovada unei legături între memorie și emoție. Propunem ca în această parte a cărții, să facem o asociere între circuitul lui Papez și zonele corticale activate în timpul somnului paradoxal. b) Circuitul lui von Papez (profesor la Universitatea din Praga) sau influența emoției în procesele mnezice Este un model care propune un circuit nervos ce explică experiențele emoționale și legătura lor cu memoria. Cortex Cortex cingular
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o tristețe similară. Ca urmare, veți avea tendința să rememorați decesul. Lucrările pe care le-am prezentat se completează și certifică faptul că emoția este utilă pentru memorarea unei informații și a unui context. Cortex cingular anterior Amigdală Hipocamp Zone corticale activate în timpul somnului paradoxal în legătură cu circuitul emoțiilor Regăsim două elemente prezente deja în circuitul lui Papez: hipocampul și amigdala. În plus, am văzut că visul are o încărcătură emoțională puternică și că emoțiile sunt utile în memorare. Prin urmare, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și colaboratorii săi. Înainte de a descrie pe scurt cele nouă tipuri de inteligență, să amintim că validarea lor științifică este extrem de complexă. Printre numeroasele „condiții de existență” ale unei inteligențe sunt două care au implicații educaționale deosebite: - identificarea unei zone corticale/centru de activitate neuronală responsabil cu operațiile și comportamentele specifice acelui tip de inteligență; - existența unui limbaj, înțeles ca ansamblu structurat de semne și/sau simboluri, care constituie modul de exprimare a inteligenței respective. 1. Inteligența verbal-lingvistică este capacitatea de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
la reflecție personală. Așa cum am mai arătat, inteligențele sunt potențialități a căror realizare depinde de jocul dintre factorii genetici și cei de mediu. Chiar dacă din punct de vedere biologic ele sunt independente (cercetările realizate asupra unor persoane cu anumite zone corticale afectate au demonstrat că unele capacități se pot pierde complet, în timp ce altele se pot menține), la nivelul manifestării individuale ele apar în combinație. Rolul școlii, conform teoriei lui Gardner și implicațiilor sale educaționale, ar fi să identifice profilul de inteligență
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]