181 matches
-
cu buza de sus roșie și cu buza de jos neagră/ cu gura mea dulce șiroind de sînge și de vin din struguri albaștri crescuți/ pe coapse de sirene-n mediterane fabuloase am plîns cu lacrimi de elefant în rafale" (cosînzeana cu pulpele cele mai vînjoase și curajoase). Așijderea "domnița poesie" face obiectul unei asimilări concupiscent-decorative: "era mută și foarte frumoasă și-n loc de ochi și de sîni avea unele cu altele-mbrățișate multe văzduhuri albastre/ și prin pulpele ei se
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
Cuprinde cu datinele-ți toată Sargeția, Sarma-Geția, Ai consacrat altare de înclinarea capului tău Zeei Geția de Sâmbra Zânei Sarma. șAnaitis,ț Sarmis ți-a dat numele la hierodula ca Venus, Mireasa Eroilor. Toți Să ne Ierte! Tu ai rămas Mirele Cosânzenei, zâna iertării, a dragostei, a înmulțirii Și-a roirii triburilor care încotro cu matca de Mare-Mamă De la Tisa, de la Iza, de la Simeria, Vincea și Tărtăria pe Murăș Până la Troia, Frigia, toată Geția și Moesia, Până-n Mikene și Makedonia toată și
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
multidisciplinară a zmeilor", este, astfel, iremediabil compromisă. În capitolele următoare, întâlnim la tot pasul simple fantezii (nu discutăm aici valoarea lor literară), care ne pun pe gânduri asupra adevăratelor intenții ale așa-zisului cercetător. Cum ar putea, de pildă, săraca cosânzeană să nască un zmeu „deja împlătoșat și cu buzduganul în mână"? Poate prin cezariană. Cine-a mai auzit de cultul tarantulelor negre din cutia toracică a zmeului sur de văgăună? Scrie Eliade despre așa ceva? Poate Delumeau? Cum îi pot fi
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
inventarul miturilor, câteva focuri sacre. Și, deopotrivă, misterioase. Pâlpâind în preajma comorilor, ori a marilor întâmplă ri, revelatoare. De felul lor e lumina pe care o cântă Blaga. Încă de la debut, din Poemele luminii, apărute în 1919, la Biroul de Imprimate „Cosânzeana”, din Sibiu. Începutul și sfârșitul, intrarea și ieșirea din lumea luminată, cum o numește tradiția, care l-au preocupat ades în versuri, i se întâlnesc, aproape zi pe zi, în mai 1895 și în mai 1961. Coincidență? Destin? Un destin
Taine și lumini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4674_a_5999]
-
al naționalismului șovin în linia A. C. Cuza - Goga, a ajuns, la sfârșitul anilor ’30, subsecretar de stat în guvernul celui din urmă. În 1950 e arestat de regimul comunist și piere în închisoarea de la Sighet la 16 iulie 1953. Revista „Cosânzeana” (tipărită între 1911 și 1928) dovedește, în prea multe pagini, caracterul malign al naționalismului agresiv, adoptat de o întreagă generație după Marea Unire. Destoinicul Sebastian Bornemisa n-a făcut, din nefericire, excepție de la regulă. Asemeni tinerilor fascinați (și virusați) de
Cum se scrântesc intelectualii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4726_a_6051]
-
președinția României. Ni-l putem, de altfel, imagina, scandând la microfon, în fața unei mulțimi fremătătoare: Eu m-am născut pe țărmuri legendare/ În strigăte sinistre de furtună,/ Când bolta, clătinată, își adună/ Comorile de jar, fremătătoare.// Am încolțit în trupul Cosânzenei,/ Când Făt-Frumos o-mbrățișă la râu./ Și port stigmatul purului desfrâu,/ Cu tot suspinul hărăzit Ilenei." Criticului literar, intimidat de acest mod de a scrie declamativ-emfatic, nu-i mai rămâne decât să scandeze odată cu mulțimea: Au-gus-tin Po-pes-cu! Au-gus-tin Po-pes-cu! Din
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6660_a_7985]
-
pe obrazul alb ca luna... Copiii, îndeobște, n-au umor, care (vorba lui Wilde) e „politețea disperării”. Copiii vor, dacă se poate, să primeze: uitați-vă la fete, mai cu seamă (și la mămicile acestora, desigur), care se vor prințese, cosânzene ș.a.m.d., refuzând să joace în Cenușăreasa (care are, totuși, happyend). Neputând face diferența dintre realitate și ficțiune, copiii (ca și destui maturi, de altfel) sunt, de obicei, veleitari, visându-se vedete și campioni. Mici cabotini, de obicei, își
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
protestul vehement, revolta pe față, ci una discretă, umorescă, sporește neîndoios efectul rechizitoriului. Iată un portret al Chișinăului actual, în care mondenitatea nu ezită a-și da în vileag valențele excesive, caricaturale, jocul (etern?) al formelor fără fond: "Feți și Cosînzene cu părul de aur merg la frizerii special/ amenajate/ la Ministerul de Interne sau la Banca Națională pentru/ ca tunsoarea-le să sporească rezervele de valută forte/(tare) a statului. Respectivii Feți și Cosînzene au gardă/ de corp (mai ales
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
al formelor fără fond: "Feți și Cosînzene cu părul de aur merg la frizerii special/ amenajate/ la Ministerul de Interne sau la Banca Națională pentru/ ca tunsoarea-le să sporească rezervele de valută forte/(tare) a statului. Respectivii Feți și Cosînzene au gardă/ de corp (mai ales dînsele...) și/ poartă obligatoriu cască sau perucă de camuflaj/ în vederea - lesne de înțeles/ preîntîmpinării vreunui/ jaf prin păruială. Poliția municipală...Ba nu/ nu e cazul să intre și ea pe rol și deci/ rectific
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
camuflaj/ în vederea - lesne de înțeles/ preîntîmpinării vreunui/ jaf prin păruială. Poliția municipală...Ba nu/ nu e cazul să intre și ea pe rol și deci/ rectific: în fiece școală din Chișinău/ basmele populare românești ce au de protagoniști/ Feții și Cosînzenele cu părul de aur/ se studiază la orele de alchimie economie politică și/ bussines. Uluitor interes! Cîteva ore de atare povești/ includ și programa de educație sexuală a adolescenților/ ore la care se analizează posibilitatea depistării/ partenerilor patrioți care ar
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
arătos pentru a ne "reprezenta" în străinătate au dat dovadă nu doar de-o imensă mârlănie, ci și de autoiluzionare: uitați-vă pe stradă și-o să constatați că nu suntem nici pe departe o națiune de Feți-Frumoși și de Ilene Cosânzene. Mi s-a întâmplat să aud prima oară gogorița "lipsei de reprezentativitate" din gura unei femei. Persoana despre care vorbesc muncește într-o tipografie. Abia a trecut de patruzeci de ani, dar arată cu cel puțin douăzeci mai mult: are
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști mari cu cosânzene și-ți cresc nepoți cu zbenghiuri peste frunți; ține-te drept, c-o să le joci la nunți și dac-o fi bătrân - și o să fii, sunt și pe-acolo flori de bucurii, dar pân-atunci, ia umple râs, paharul; să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști mari cu cosânzene și-ți cresc nepoți cu zbenghiuri peste frunți; ține-te drept, c-o să le joci la nunți și dac-o fi bătrân - și o să fii, sunt și pe-acolo flori de bucurii, dar pân-atunci, ia umple râs, paharul; să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști mari cu cosânzene și-ți cresc nepoți cu zbenghiuri peste frunți; ține-te drept, c-o să le joci la nunți și dac-o fi bătrân - și o să fii, sunt și pe-acolo flori de bucurii, dar pân-atunci, ia umple râs, paharul; să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Razele moi băteau în geam Și-n liniștea apăsătoare, Un dor ce nu-l înțelegeam Mă apucă, rupând o floare... Priveam în zare, printre gene, Cum cade-o seară ca-n povești, Cu Feți-Frumoși și Cosânzene, Deasupra satului Hândrești... Ca niște stâlpi ce susțin cerul, Plantați la fiecare casă, Ies fumuri, ce cuprind eterul Într-o perdea, din stele trasă... Târziu, când se aude toaca Și soarele-i pe la chindie, Cei mici își încetează joaca Iar
AMURG DIVIN by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83736_a_85061]
-
stă și strâmb cravata de șoim. Oare pe unde mi-o mai fi insigna? „E noapte și-i târziu și fetița ta nu-i lângă tine. Ești necăjită? Nu fi necăjită, mămica mea, ridică șalul tău. Iată-mă-s!“ O Cosânzeană, un măr ionatan și-un strop de ploaie „Îți place să asculți povești cu stele, cu lună, cu soare, nu-i așa, tăticul meu? Bunicul spune că în lună sunt niște spiriduși care vin noaptea pe cerul întunecat și dau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
peste timp ale existenței unei civilizații rurale străvechi. Ele nu aparțin numai sferei înalte ale artei, ci sunt în egală măsură comori istorice, asociindu-se cu hora satului străbun românesc, sau cu poveștile populare cu zmei și zâne, cu Ilene Cosânzene și Feți-Frumoși. Ele rimează cu perfecta și armonioasa așezare a comunității libere care a știut să străbată toate intemperiile istoriei prin neîntrecutul său sistem de autoghidare și adaptare ( Mircea Malița ). 9 Ornamentele sugerează armonia și seninătatea, precum și buna dispoziție proprie
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
e lehamite de toate, uit plecarea mea de-acasă cu două decenii în urmă, adevărata ieșire din adolescență... Eu n-am avut un "domn Vlădeanu", pe care să-l doresc venind în chip de Făt-Frumos, dar am visat mereu o Cosînzeană, care să-mi fie alături în strădania mea de-a realiza ceva și cu care să împart bucuria roadelor. Plecasem dintr-un sat plin de nevoi, cu oameni osteniți de-o hărțuială continuă, nesiguri pînă și pe apa din fîntîni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
se coborî să dea strălucirea ei bătrânului lac. Însă, înaintea steluței, luna își trimise ea razele de argint înspre misterioasa baltă. Privind înainte, luciul de cristal al lacului mă fermeca. Părea o apă din poveștile fermecate unde Feți-Frumoși și Ilene Cosânzene se scăldau la lumina binefăcătoare a lunii. Și iată că între cărările luminate de văpaia lunii chiar își făcuseră apariția doi tineri: un prinț și o prințesă de aici, de pe tărâmul nostru. Veniseră și ei să admire frumusețile lacului, să
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
În lumea aceasta minunată, poți pătrunde numai citind. Acolo, întâlnești multe personaje cu care te poți obișnui și pe care începi chiar să le iubești. Zmeii, balaurii, nu sunt greu de învins de cei voinici și drepți ca Feți-Frumoșii. Ilenele Cosânzene se trezesc din visul cel urât, atunci când ei îi înving pe zmeii cei răi. Când un personaj îndrăgit moare, închid cartea și încep a mă gândi cum ar putea el să se trezească și să se lupte din nou cu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
avem la ce, noi de scăldat ne scăldăm fie În dreptul satului, fie pe pârâu În sus, către Curchi. O bulboană frumoasă-coz; una de pică; de, la soare te puteai uita, dar la ea ba; ce mai Încoace-ncolo, Zâna Zânelor Cosânzene. O văd Într-una, o văd și când n-o văd, pe fata ceea. Acolo, la scăldat, pe pârâu În jos, unde nu ne ducem de loc, de loc, pârâu-i drept ca ața, n-are sălcii pe maluri, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu părul blond” (Venere și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul îndrăgostit: „Prea mult un înger mi-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cu părul blond” (Venere și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul îndrăgostit: „Prea mult un înger mi-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
patriei poate da mangâiere și speranță. În ambianță distructivă a celularului amintirea zilelor de acasă aduce forța și sperantă supraviețurii. Poetul se menține Încrezător În steaua lui, și după cum declară nu a supus nimănui fruntea “decât la munți și holde cosânzene”. Prietenul de temniță Radu Gyr Îl stimulează stând “frâu lângă frâu” ceea ce Îi dă forțe să triumfe “pe baricada veacului erou”. Poetul denunță regimul de lagăr și Închisoare unde a fost pus În jug “cu fierul rosu pe grumaz și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
avea o soră de o frumusețe deosebită, față bălaie, cu părul galben... De revelion o răsucea un flăcău în învîrtite amețitoare... Stătea parcă pe loc și ai fi zis că doar ea juca. Fustele ei zburau în aer, picioarele acestei cosânzene i se dezveleau până sus. Până la revelion am crezut că e inocentă, de vârsta mea, și că și ea se îndră- gostise de mine, fiindcă îmi spunea "domnișorule" și avea grijă să nu mă simt printre streini, îmi făcea patul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]