743 matches
-
oară, întorcând capul. Eu?, eu n-am urmat-o pe Anita în nici un fel, eu am fugit în brațele altor femei. Asta e, ăștia suntem toți, cine mai moare astăzi din dragoste?... E toamnă târziu și, prin grădini, fânul e cosit, așezat în căpițe care au în vârf bucăți de plastic să nu-l plouă, porumbul, tăiat, prunele de țuică sunt în butoaie, dovlecii albi, culeși, așezați în grămezi, toată iarna, femeile vor desface semințele albe pentru presa de ulei, lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ceva de genul ăsta mai degrabă decât o pușcă și să‑și ia salariul pentru asta, nu să‑mi ia mie viața. Cel care m‑a doborât pe mine ca pe un copac nu știe că și el e deja cosit și pus deoparte de oameni pe care nici măcar nu‑i cunoaștem, fiindcă își fac veacul pe Riviera sau la cabanele de vânătoare din vârful muntelui. Până aici mi‑a fost, sunt mort și n‑o să‑mi mai revăd niciodată familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
responsabilul. Toți vor mai nou să se facă tractoriști, parc-a dat strechea-n ei. S-au prins că e mai ușor pe patru roți decât pe două picioare. Nu de tractoriști, ci de cosași avem nevoie. Știți cumva să cosiți? Oameni v-ați face. Comandantul și pilotul se uitară descumpăniți unul la altul. — Sau dacă v-ați pricepe la tinichigerie - continuă mediocrul - încă ar fi o treabă. Ducem mare lipsă de tinichigii. În clipa aceea de responsabil se apropie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Acasa > Orizont > Selectii > POVESTE FĂRĂ DE SFÂRȘIT Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 980 din 06 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului poveste fără de sfârșit Povestea nu se-ncheie dintr-odată și-n pajiștea cosită de pe munți au înflorit din nou, ca altădată, doi trandafiri în plete mai cărunți. Pășeau ușor prin firele de-otavă iscate din cosirea unei veri, purtau în ei iubirea lor suavă cu rădăcini aprinse-n primăveri. Și Magul cu bagheta
POVESTE FĂRĂ DE SFÂRŞIT de LEONID IACOB în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364339_a_365668]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ÎNTR-UN LAN DE VRĂBII Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 383 din 18 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Începuse ploaia într-un lan de vrăbii, tata nu mai reușea să cosească fânul pe lună mă rugam să se scuture toate neîmplinirile odată cu încărunțirile profetului care-și strecura gândurile în palmele mele bătătorite în strângeri de mână. Obosisem în truda din pieptul lui fără să știu că setea-l rodea sub haina
ÎNTR-UN LAN DE VRĂBII de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361284_a_362613]
-
1938, 27 de olari și cuptoarele lor la Curtea de Argeș 10 iar centrul, Câmpulung( Muscel ), ca stins.11 De asemenea, pe harta 1 Centrele de Olărie din România, din aceeași lucrare,măi indică o serie de centre mici pe valea Argeșului (Cosești, Clucereasa, Piscani, Drăgoești). Documentele relevă că în 1906 mai funcționa pe langă centrul de olărie Curtea de Argeș, si o Școală inferioară de meserii secția ceramică, împletituri, tâmplărie. Această a fost reprezentată cu produse realizate de elevi la Expoziția Generală Română, București
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
primind medalie de aur cu diplomă specială 12. Se observă că de la o perioadă la alta unele centre se mențin, altele se sting, ori apar altele noi. Dacă în 1938 B.Slătineanu trece doar pe harta 1 , între altele, centru Cosești, fără alte mențiuni, acesta este descris în 1981 de către Georgeta Roșu și Cristina Barbu, astfel: Centru ceramic Cosești, fără a da o producție de mare calitate, sau deosebit de interesantă prin problematică ornamenticii, are însemnătatea lui locală, mai ales prin ponderea
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
se mențin, altele se sting, ori apar altele noi. Dacă în 1938 B.Slătineanu trece doar pe harta 1 , între altele, centru Cosești, fără alte mențiuni, acesta este descris în 1981 de către Georgeta Roșu și Cristina Barbu, astfel: Centru ceramic Cosești, fără a da o producție de mare calitate, sau deosebit de interesantă prin problematică ornamenticii, are însemnătatea lui locală, mai ales prin ponderea cantitativa în zonă13, subliniind în continuare că aspect de noutate specializarea în realizarea figurinelor, jucăriilor și fluiericelor caracteristică
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
12. Buletinul oficial al Expositiunei Generale Române , anul ÎI, 1906, p.424. 13. Georgeta Roșu,Cristina Barbu, Jucării de lut în producția centrului ceramic Cosești- jud. Argeș, în Revistă Muzeelor, , nr. 2, 1981,p. 93- 95. Exemplare de ceramică de Cosești, ce au participat la expoziții de profil în 1908 și1910 se află în Colecțiile Muzeului Satului din București., (Ibidem, op. cît. p. 94) 14.Ibidem, p. 95 15. Filofteia(Luminița) Pally.Creația ceramică argeșană în Festivalul național Cântarea României, în
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
cum tatăl ei, care priponise calul ceva mai sus, căuta uimit sub brazdă din loc în loc... Emanuela a înțeles. Căuta iarbă netăiată și spre surprinderea lui nu a găsit. Emanuela l-a rugat să stea liniștit să se odihnească, va cosi ea și o vor încărca amândoi. Când a făcut de un coș bun de căruță, au încărcat-o amândoi și au plecat spre casă, el mândru de fata lui cea vrednică și pricepută, ea mândră că a putut face toată
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
pe care l-a condus. Așadar, ajuns în fruntea guvernului, incapabil de a înțelege că sintagma potrivit căreia „viața se trăiește la timpul prezent” este valabilă și pentru cei care i-au conferit legitimitate, Emil Boc s-a apucat să „cosească” veniturile, motivat de „pensiile și salariile nesimțite” ale unora. Probabil, în viziunea domniei sale, în temeiul principiului „solidarității active”, a căutat, cu disperare, să aducă salariile și pensiile mici la același numitor. Din păcate „numitorul” său a dobândit noi valențe, astfel încât
COASA ȘI TOPORUL, UNELTE EMBLEMATICE ALE GUVERNULUI BOC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362967_a_364296]
-
și nu dorea să se despartă de niciuna, mai ales că aștepta ca în primăvară să-i aducă și mieluți frumoși care să-i sporească turma. Ajuns acasă cu mioarele, le închise în saivan unde aveau umplută ieslea cu fânul cosit de pe loturile sale, sau de prin zonele necultivate, unde creștea într-o floră spontană sălbatică. Oile zbierau în țarc neobișnuite să fie închise într-un spațiu așa de mic. Se învățase să trăiască într-o turmă mare și libere, nu
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
și nu dorea să se despartă de niciuna, mai ales că aștepta ca în primăvară să-i aducă și mieluți frumoși care să-i sporească turma. Ajuns acasă cu mioarele, le închise în saivan unde aveau umplută ieslea cu fânul cosit de pe loturile sale, sau de prin zonele necultivate, unde creștea într-o floră spontană sălbatică. Oile zbierau în țarc neobișnuite să fie închise într-un spațiu așa de mic. Se învățase să trăiască într-o turmă mare și libere, nu
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
verzi, dar și în cei de-aramă? Unde v-ați dus voi inefabili zori când viața-îmi clocotea fierbinte-n pori și-aveam în gânduri magice elanuri, când deveneau aevea vis de vis și-naintam spre orice țel decis ca să-i cosesc mirabilele lanuri? Unde v-ați dus voi tinere puteri ce-n mine ați vibrat până mai ieri?... de Anatol Covali Referință Bibliografică: Unde v-ați dus?... / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2055, Anul VI, 16 august 2016
UNDE V-AŢI DUS?... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/361042_a_362371]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > STARE DE SPIRIT Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZIE DE Al.FLORIN ȚENE Stare de spirit Cosește luna iarba după ploi înțepenită noaptea în coarnele de boi. Rostogolește apa pietrele de moară Clopotul așteaptă cineva să moară. Își tocește timpul coatele pe noi Dintr-un gest aiurea devenim eroi. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Stare de spirit
STARE DE SPIRIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361103_a_362432]
-
a fericirii care se poate transforma în cel mai cumplit vârtej al nefericirii” (Platon) : „Ce tristă e pădurea sură,/ când se topește-n noi lumina,/ înțelepciunii lui Ibn-Sina/ și sângelui venit pe gură ... // Ce caută în noi pădurea/ când se cosește proaspăt fânul/ și guri flămânde cată fânul,/ mamelor lumii de aiurea ... // Pădurile la singular/ își joacă foșnetu-n zadar ... ” Viața se constituie, astfel, într-o permanentă și chinuitoare căutare a jumătății pierdute, dragostea devenind, în acest sens, un act de reparație
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
Manuscris > Scriitori > ARIPILE CUVINTELOR Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 927 din 15 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Îmi descalț sufletul de durere, ca el să pășească cu tălpile goale pe fericire ... Se afundă până la glezne în iarba cosită de cerul dragostei. Ne amestecăm surâsurile printre firele verzi cu miros de ploaie, chicotind în brațele clipelor. Scutur inima de regrete, atingând cu gândul visurile închise undeva, în biblioteca amintirilor. Rămâne doar un zbor spre înalt, doar un pas între
ARIPILE CUVINTELOR de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364250_a_365579]
-
Autorului Atinge-mă cu sărutări de stele Să vezi cum înfloresc în ochii tăi, Nu te sfii să mă răsfeți cu ele Obrazul meu aprins e de văpăi. Atinge-mă cu petala iubirii Nu te-ntreba dacă îmi ești ursit, Cosește-mă din iarba fericirii Atinge-mi tandru sânul dezgolit. Atinge-mi buzele în sărutări aprinse Atinge-mi gura, trupul rumenit, Revarsă-mă-n refrene de iubire Chiar de îți par un biblic fruct oprit... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Atinge-mă
ATINGE-MĂ! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363166_a_364495]
-
zbor, O amintire de cocor, Din cormoran nu scoți un ban, Sunt cel ce spală umbrele pe apă, Doar albul ne învață și ne scaldă, Din scorburi vin ciclopii mult prea hâtrii, Se-nvârte moara vieții, se învârte, Când se cosește iarba fără voie, Poți să-l decapitezi pe zeul Joe. BORIS MARIAN București 9 august 2014 Referință Bibliografică: Staliniana-2014 / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1317, Anul IV, 09 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
tu mi veda tanto pensieroso?"* E la sentiro che grida di nuovo: "Lascia quei punți neri! Non mutilarti îl viso!" Ed io accarezzero la sua criniera riccia Che, quando era giovane, la voleva liscia, Mă col tempo, imparo ad amarla cosi... O, Dio, riveder ancoră quegli occhi Di topazio dorato e îl suo nașo aquilino, Che, come îl nașo di Cleopatra, Non le ha impedito Di conquistare tânți cuori... Probabilmente, tuttavia, io sogno ad occhi aperti. -------------------------------------------------------- *Questa stanza în traduzione liberă
SOGNARE AD OCCHI APERTI de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367922_a_369251]
-
IMORTALITATE... cuvinte moarte - niciodată !!! și poate nu-i ăsta titlul și nici asta ideea... ieșit-a din mână să muște Medeea, cuvântul turbat de trăire, mușcat-a din mituri spre nemurire. cuvântul din matcă, ieșit-a ca râul, cuvântul nebunul cosit-a grâul... cuvintele nu vor muri niciodată, cuvântul nu are cum să moară. muți de-ar fi oamenii și tot l-ar rosti. analfabeți și tot l-ar scrie. afoni și tot l-ar cânta. orbi și tot l-ar
IMORTALITATE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367992_a_369321]
-
ți-ai fi pierdut cărarea și-a căzut pradă la hoți; Treci de pe un rug pe altul. După tine vin și eu. Nu mă vezi că-s îmbrăcată cu veșminte de ateu?! Te zăresc flămând pe creste. Câtă secetă-ai cosit! Mi-am umplut cu tine brațul și-amândoi am pribegit. Am avut grijă să curăț ierburile dinspre nord, Habar n-ai că sunt fantoma ce te-așteaptă-n primul rod. Câteodată plimbi pădurea prin legenda-ntunecată, Lângă ea un roib sălbatic din
IUBITUL CE MĂ APĂRĂ DE FRIG de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368013_a_369342]
-
ritmicitatea prezentului 37 mă răsesem proaspăt iar barba mi-am dat-o la bursa de mărfuri, sub retină mi-a rămas doar un suflet indiferent. Ori acest posibil motiv rustic, pășunist: 13 s-a dus la coasă și s-a cosit pe el, când l-au căutat era deja o furcă de paie în ieslea vacilor, chiar dacă nostalgia copilăriei petrecute în puritatea edenică a peisajului natal, nu dispare niciodată: 46 focul trosnea cineva spunea un basm la gura sobei, câtă liniște
EUGEN DORCESCU, DESPRE REALISMUL LIRIC* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367565_a_368894]
-
meu drag din vis? Gărgărita zboară iară, am în suflet primavară. ZI DE VARĂ M-a trezit sărutul tău dis-de-dimineață, hai, grăbește-te iubito, Soarele se-nalță! A plouat aseară, ceru-i mai senin, plecăm pe răcoare fânul să-l cosim. Coasele le-am ascuțit de lucesc în soare, apă-n fedeleș am pus și-n paner mâncare. Înjugat-am la car boii totu-i pregatit, vom munci din zori până-n asfințit. Vântul face valuri, valuri, în otava verde, uită-te
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
scot ascunșii demoni, din globulă,Să țipi eliberată-ntr-un stil mai vechiMutând spre noapte stâlpii dup-amiezii06.01 .14... XXX. CÂNTEC DE PETRECERE, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014. Foaie verde beau licoare Și cosesc raze de soare. Beau din strachină rachiu De la sticlă mă abțiu. Un inspector de la U.E. Răstignește viața-n cuie; Se-apropie duhnind parfum, Eu îl respect că orișicum... Foaie verde Eminescu, Astăzi plâng cu Păunescu, Rătăcind pe drum tresalt Că
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]