676 matches
-
bucuria fetelor cu busuioc la urechi, De omenia oamenilor veniți să ajute la clacă, Ce știau să-și împartă plăcintele și vinul cel vechi... Mi-e dor de somnul tihnit pe un țol sub un nuc, De mirosul ierbii abia cosită de bunicul cel blând, De cântecul mierlei ce se-ntrece-n cântec c- un cuc, De chipul măicuței așteptându-mă-n prag surâzând... Mi-e dor de chipul tatii istovit de-atâta muncă, De bucuria din ochii lui, văzându-ne
ÎNVĂȚ SĂ NU-MI FIE DOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1484333350.html [Corola-blog/BlogPost/383488_a_384817]
-
Colaie! Te sculași, mă? - Aha! Acuși mă sculai. Mă duc în Săliște la Dumitru Constandi la cosit. Dar ce treabă ai cu mine așa de noapte? - Bă Colaie, poți să mă ajuți mă și pe mine săptămâna de vine la cosit vreo două, trei zile? - Te-oi ajuta Mărine. Dar nu pot luni că m-am promis în altă parte. - Păi rămâne atunci de marți. Mai trec luni seara pe la tine să-ți mai aduc aminte? - Nu . Marți, când se crapă
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1429078587.html [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
Acasa > Poezie > Cantec > EU VOI VENI Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 908 din 26 iunie 2013 Toate Articolele Autorului eu voi veni...să mă aștepți pe fân cosit cu crețișoară; mireasma lui, vârtej în gând, să mă îmbete-n miez de vară. să-mi spui povești cât poți de lin, cu început de primăvară; pe greieri lasă-i să asculte și harpa ta, și-a mea vioară. și
EU VOI VENI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Eu_voi_veni_elena_spiridon_1372201210.html [Corola-blog/BlogPost/346181_a_347510]
-
înfrumusețeze pădurile, să proslăvească numele Creatorului prin trilurile lor măiestrite! Localnicii acestor ținuturi știu că vara este rostul să se îngrijească de tot ce e nevoie pentru o iarnă lungă și împietrită de ger, să adune lemne de foc, să cosească fân și otavă pentru animale, să culeagă de prin poienile pădurilor hribi și gălbiori tăiați și uscați, apoi puși în cămară, să culeagă afine și zmeură de prin luminișurile pădurilor, să strângă de pe ogoare grâu, orz, mazăre, varză, sfeclă și
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1436837333.html [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
volumul „Prezentul timpului trecut”, la Editura “Sfera” Bârlad. Dacă într-un volum simetric recent al poetului, „Trecutul timpului prezent” publica poeme, în acest volum-pereche și nepereche totodată avem proze poetice, cu aceeași lacrimă și zâmbet în ele, însă. Omul, când cosește, cântă, iar cântecul are ritmul coasei și invers - tot așa, prozele lui Zimbru sunt și nu sunt mici povestiri, momente, sunt în orice caz trăiri. Iată câteva eșantioane, drept exemplu: ”E cald tare, dar e cald curat”; „trenul acesta-i
Ion Zimbru şi-a făcut timp… / Prozoversuri care dor frumos by http://balabanesti.net/2013/12/14/on-zimbru-si-a-facut-timp-prozoversuri-care-dor-frumos/ [Corola-blog/BlogPost/339978_a_341307]
-
tu mi veda tanto pensieroso?"* E la sentiro che grida di nuovo: "Lascia quei punți neri! Non mutilarti îl viso!" Ed io accarezzero la sua criniera riccia Che, quando era giovane, la voleva liscia, Mă col tempo, imparo ad amarla cosi... O, Dio, riveder ancoră quegli occhi Di topazio dorato e îl suo nașo aquilino, Che, come îl nașo di Cleopatra, Non le ha impedito Di conquistare tânți cuori... Probabilmente, tuttavia, io sogno ad occhi aperti. ----------------------------------- *Questa stanza în traduzione liberă
A VISA CU OCHII DESCHIŞI (POEZIE TRILINGVĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1426162307.html [Corola-blog/BlogPost/365523_a_366852]
-
1938, 27 de olari și cuptoarele lor la Curtea de Argeș 10 iar centrul, Câmpulung( Muscel ), ca stins.11 De asemenea, pe harta 1 Centrele de Olărie din România, din aceeași lucrare,măi indică o serie de centre mici pe valea Argeșului (Cosești, Clucereasa, Piscani, Drăgoești). Documentele relevă că în 1906 mai funcționa pe langă centrul de olărie Curtea de Argeș, si o Școală inferioară de meserii secția ceramică, împletituri, tâmplărie. Această a fost reprezentată cu produse realizate de elevi la Expoziția Generală Română, București
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
primind medalie de aur cu diplomă specială 12. Se observă că de la o perioadă la alta unele centre se mențin, altele se sting, ori apar altele noi. Dacă în 1938 B.Slătineanu trece doar pe harta 1 , între altele, centru Cosești, fără alte mențiuni, acesta este descris în 1981 de către Georgeta Roșu și Cristina Barbu, astfel: Centru ceramic Cosești, fără a da o producție de mare calitate, sau deosebit de interesantă prin problematică ornamenticii, are însemnătatea lui locală, mai ales prin ponderea
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
se mențin, altele se sting, ori apar altele noi. Dacă în 1938 B.Slătineanu trece doar pe harta 1 , între altele, centru Cosești, fără alte mențiuni, acesta este descris în 1981 de către Georgeta Roșu și Cristina Barbu, astfel: Centru ceramic Cosești, fără a da o producție de mare calitate, sau deosebit de interesantă prin problematică ornamenticii, are însemnătatea lui locală, mai ales prin ponderea cantitativa în zonă13, subliniind în continuare că aspect de noutate specializarea în realizarea figurinelor, jucăriilor și fluiericelor caracteristică
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
12. Buletinul oficial al Expositiunei Generale Române , anul ÎI, 1906, p.424. 13. Georgeta Roșu,Cristina Barbu, Jucării de lut în producția centrului ceramic Cosești- jud. Argeș, în Revistă Muzeelor, , nr. 2, 1981,p. 93- 95. Exemplare de ceramică de Cosești, ce au participat la expoziții de profil în 1908 și1910 se află în Colecțiile Muzeului Satului din București., (Ibidem, op. cît. p. 94) 14.Ibidem, p. 95 15. Filofteia(Luminița) Pally.Creația ceramică argeșană în Festivalul național Cântarea României, în
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
ar dori să rămână unul fără altul. Clipa nefericită i-a luat pe amândoi deodată anul trecut în sâmbăta Paștelui. A rămas gospodăria lor singură, așteptând o rezolvare a situației create ad-hoc. Alt vecin a făcut infarct și a căzut cosind iarbă, acum patru ani, la vremea amiezii, în grădina unui tincan. Familia rămasă fără el a luat drumul bejeniei, „la Italia” cum spun nepoții rămași fără „toto”, pe care îl iubeau tare mult. S-au aclimatizat de urgență copiii, noilor
HAIBUN (4) SĂ TRĂIEŞTI, MAICA MEA! de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_gentiana_groza_hai_gentiana_groza_1375025034.html [Corola-blog/BlogPost/365139_a_366468]
-
dintre tot ce nu s-ar vrea, Îmi iartă tot, făptura ta; De mine, floarea din cuvânt se scutură...Mă iartă, vânt Căci pun și eu amar pe flori, un verb, să plângă în culori Și îmi întind pe fân cosit de temeri, trupul dezvelit, Să mă săgete mila Sa Cu asprele iertări și ea, mireasmă! Nu vedeți c-apoi, Mă-ntoarce clipa, semn pe foi, Și mi le rupe cu păcat - , Unde-i iertarea, cât am dat?! Un pumn cu
IERTĂRILE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/shanti_nilaya_1441756528.html [Corola-blog/BlogPost/378245_a_379574]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ÎNTR-UN LAN DE VRĂBII Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 383 din 18 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Începuse ploaia într-un lan de vrăbii, tata nu mai reușea să cosească fânul pe lună mă rugam să se scuture toate neîmplinirile odată cu încărunțirile profetului care-și strecura gândurile în palmele mele bătătorite în strângeri de mână. Obosisem în truda din pieptul lui fără să știu că setea-l rodea sub haina
ÎNTR-UN LAN DE VRĂBII de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Intr_un_lan_de_vrabii_gina_zaharia_1326914199.html [Corola-blog/BlogPost/361284_a_362613]
-
și nu dorea să se despartă de niciuna, mai ales că aștepta ca în primăvară să-i aducă și mieluți frumoși care să-i sporească turma. Ajuns acasă cu mioarele, le închise în saivan unde aveau umplută ieslea cu fânul cosit de pe loturile sale, sau de prin zonele necultivate, unde creștea într-o floră spontană sălbatică. Oile zbierau în țarc neobișnuite să fie închise într-un spațiu așa de mic. Se învățase să trăiască într-o turmă mare și libere, nu
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
nu mă lași pe mine să tai iarbă? - Da’ știi? Nu te-am văzut niciodată cu tac-to la treabă! - Păi cât am fost mic am fost cu mama la vie, la brigadă, acum sunt mare, merg cu vaca. Știu să cosesc, nea Tache, mi-a făcut tata o coasă mică, are mâner din țeavă, să nu se rupă ușor, am dat cu ea și prin vie, știu să ocolesc o cracă, un mușuroi... - Ai grijă să nu îți dai cu ea
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gdyuxsnumf_1412321922.html [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
Acasa > Orizont > Selectii > POVESTE FĂRĂ DE SFÂRȘIT Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 980 din 06 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului poveste fără de sfârșit Povestea nu se-ncheie dintr-odată și-n pajiștea cosită de pe munți au înflorit din nou, ca altădată, doi trandafiri în plete mai cărunți. Pășeau ușor prin firele de-otavă iscate din cosirea unei veri, purtau în ei iubirea lor suavă cu rădăcini aprinse-n primăveri. Și Magul cu bagheta
POVESTE FĂRĂ DE SFÂRŞIT de LEONID IACOB în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_fara_de_sfarsit_leonid_iacob_1378488796.html [Corola-blog/BlogPost/364339_a_365668]
-
2015, Ora 19,00 Din nou imaginea geniului muzicii va lumina scena de concert a Filarmonicii „Banatul”. Astfel, vineri 27 februarie, vom putea asculta trei dintre lucrările lui Wolfgang Amadeus Mozart. În debutul concertului vocal-simfonic vom audia Uvertura la Opera „Cosi fan tutte”. Este o operă comică în stilul vechii opere bufa italiene. A fost primită favorabil la premiera de la Viena, în ianuarie 1790, cu Mozart dirijor. Era a doua programare, pentru că în ajunul primeia au început să bată clopotele Vienei
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert by http://uzp.org.ro/filarmonica-banatul-avancronica-de-concert/ [Corola-blog/BlogPost/94005_a_95297]
-
un buștean gros aruncat între maluri într-un loc mai îngust în care apa se învolbura repezită. Am hotărât pe care stog de fân să ni-l facem cameră de oaspeți, astfel încât, de la înălțimea lui, să putem vedea întregul câmp cosit până la râu și șosea, pe de o parte și până la poalele pădurii ce se întindea măreață câtre înălțimi, pe cealalaltă parte. Ne-am cățărat cu greu, după mai multe încercări, folosindu-ne de acel par de mijloc ce dădea stabilitate
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1477340724.html [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușuma bine cu șomoiog ul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului de la trupele rusești cartiruite în plevar[2]. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi pBrigitte printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
mușchii brațelor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit cu secerătoarea mecanică în tovărășie cu unchiul său, Vasile, fratele mai mic al tatălui. Erau amplasate pe un pământ mai bun și grâul a crescut mai des și mai viguros. Acolo era toată speranța de recoltă pentru anul acesta. Avea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
dor de iarba crudă/ A ochilor verzi;// De-a`tale negre gene/ Ce tremură ușor/ Ca aburul de ploaie/ deasupra codrilor.// - Vreau să te văd, bărbate,/ Sau vino să mă vezi,/ E timpul coasei, iată,/ În ochii mei cei verzi.// Cosește, hai - ca iarba,/ Cu rouă și cu stea,/ Mai deasă și mai verde/ Să crească-n urma ta.” - Vreau să te văd; „Iubire! Tu, cea ocrotită / De dulcele luminii mirt, / Ca miezul unei sfinte azimi/ De coaja ei doar ocrotit
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
80 de ani”, se întoarce în timp și în țară, retrăind frumusețea copilăriei, evocând aspecte din viața sa cu iz de pământ românesc, și de sclipiri de câmp de rouă fotografiat în momentul în care răsare soarele ... Miroase a iarbă cosită de curând și a pământ stropit de ploaie, a ghiocei și a apusuri de toamnă în textele pe care le lecturăm noi. Dar și în întreaga sa operă literară. Doamna profesoară Smaranda Cazan Livescu este „româncă născută în București pe
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sefan_dumitrescu_scripta_stefan_dumitrescu_1371685913.html [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
satului nu mai funcționa toamna și fiecare familie trebuia să-și păzească propriile animale. Toamna vitele puteau să hălăduiască pe toate câmpurile, fie pășune, fie pe ogoarele de unde se strânseseră recoltele. Cele mai căutate pășuni erau însă fânețele care fuseseră cosite prin iulie și pe care iarba avusese timp să mai crească pentru pășunatul de toamnă. Pe aici se adunau vitele și din satele învecinate. Valea Vișinei era locul preferat de către tinerii ciurdari ai satului Petia, care se aflau în apropierea
BELDIE ÎNCEPE SĂ AIBĂ NECAZURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/_beldie_incepe_sa_aiba_necazuri_mihai_leonte_1358061154.html [Corola-blog/BlogPost/345185_a_346514]
-
palmei, mugea stins și ieșea pe poartă, se repezea pînă la cîrciumă, își lua o bere și, dacă avea norocul, îl agăța pe cîte unul și îi povestea despre băiatul lui, care e ditamai flăcăul, a dat iama în fete, cosește ca un adevărat lup de mare, înțelege semnele vremii, știe cînd să semene și să adune recolta, sub ochiul lui vacile fată viței cît muntele, scroafele se întrec în alăptatul purceilor, găinile fac cîte două ouă pe zi, smîntîna e
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_pusilor_de_portelan_49_52_ioan_lila_1339754507.html [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]