628 matches
-
întorc în stare adamică, paradiziacă.“15. În Imagini și simboluri, Eliade afirma că imaginea exemplară a oricărei creații este insula, iar apa simbolizează suma universală a virtuților; cufundarea în apă, simbolizeaza regresiunea în preformal, în vreme ce ieșirea din apă repetă actul cosmogonic al manifestării formale, așadar Dorina va săvârși atât regresiunea, cât și repetarea cosmogoniei. În existența sa onirică, ea va trece dincolo: „Dorina privi șirul acela de odăi, care parcă o despărțeau de un alt tărâm, fără tristețe. Încet i se
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
însă acestea nu sunt simultane în timp, ci succesive. Apariția succesivă face posibilă translația imaginară de la concret la fantastic, adică de la profan la sacru, pentru a se da impresia de întoarcere la origini, în punctul unic unde este posibilă creația cosmogonică ori literară (...). Asistăm la un proces treptat de depersonalizare: eroii nu sunt capabili de inițiative individuale, gesturile lor fiind comandate, inspirate“23. Conform clasificării lui Sorin Alexandrescu, există trei planuri temporale: al vilegiaturiștilor, „robiți clipei“, al Dorinei, trăind o „eternă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
semne constituie un ghid către o lume a esențelor. b) Oprirea timpului în: La țigănci, unde se întâlnesc o multitudine de teme și motive folosite în literatura fantastică a lui Mircea Eliade: obsesia timpului, anamneza (întoarcerea într-un timp mitic, cosmogonic), mica amnezie (lipsa memoriei, pentru a împiedica personajul să-și cunoască continuitatea și unitatea episoadelor vieții), marea amnezie (uitarea secretului întineririi biologice a personajului), relația text subtext, care apare în toate narațiunile fantastice și e concretizată în expresii care pot
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
sunt „semn al renașterii, ca orice floare, al contemplației prin sugestia de spațiu închis, de recipient al misterului, trandafirul este și floarea eroului mort, căci s-a născut din sângele lui Adonis, pe când acesta agoniza; moartea zeului reprezintă repetarea actului cosmogonic [...]. De asemenea, trandafirul mai este și simbol al labirintului, iar prin aceasta, imagine a misterelor, căci este floarea cu treizeci de petale, care ascunde, care învăluie“. Eliade transpune simbolul cu sensul său mitic, de renastere. Damian primește periodic un buchet
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
foc în lume, căci o cultură mare seamănă unei ofensive cosmice. Dar ce rămîne după defensiva unei culturi mici? Praf dar nu de pușcă, pulbere purtată de un vînt de toamnă. Caut în zadar primăvara culturilor mici..." Aproape de România, cultura cosmogonică rusă copleșește: "Față de Rusia, al cărei mesianism a fost totdeauna o soteriologie universală, profetismul național al culturilor mici nu depășește semnificația unui monument istoric. Ce posibilități de mesianism există în România, cînd nu ne-am proiectat niciodată un destin monumental
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aruncate din discuție ca lipsite cu totul de preț. Cu toate astea multe propoziții ale școalei sânt încă controversate. Astfel, de exemplu, pe când teoria selecțiunii spețelor este acum suficient demonstrată, teoria evoluțiunii este încă și rămâne ipotetică. Teoria Kant-Laplace, teoria cosmogonică astăzi acreditată, stabilește fazele prin care a trebuit să treacă sistemul nostru planetar de la întîia mișcare până în stadiul actual. Ea ne dă probabilități despre succesiunea fenomenelor de trecere din starea amorfă și de absolută nemișcare, prin starea chimică anorganică, în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trecere din starea amorfă și de absolută nemișcare, prin starea chimică anorganică, în starea chimică organică, cu cele trei stadiuri ale acestei stări din urmă, stadiul de coagulare celulară, stadiul vegetal și cel animal. Teoria darwiniană amplifică și continuă teoria cosmogonică întru cât privește dezvoltarea acestor stadiuri și apoi apariția omului și dezvoltarea speței lui. Astfel, în starea cea mai depărtată, a trebuit să existe în principiu legea fizică de dezvoltare care a determinat rezultatele ulterioare, a trebuit, afară de aceasta, ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Galbenul asfințitului Scara la care este lucrată topografia lumilor și "văilor sure de chaos" este predominant romantică, "titaniană". Romanticul include viziunea lumii între doi poli, geneza și stingerea, distribuind elementele, evolutiv și involutiv, în perspectiva a două mari decoruri: "fundalul cosmogonic și fundalul eschatologic. Materia însăși este examinată în fierberea ei în aceste două direcții, în mișcarea de organizare și de dezorganizare."43 Între acești doi poli, M. Eminescu imaginează o multimilenară prefacere în ruină a omenirii, un dramatism al erelor
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
românească", pe "urâtul aprig al lumii în ceea ce are ea mai adânc, mai biologic"17, ca prezență grea a lumii": "Tu, stingere! Tu, chaos tu lipsă de viață!" Stare ultimă a lumii, praful stă sub leit-motivul Ecclesiastului ubi sunt. Tablourile cosmogonice nu sunt redate contemplativ, ci contrapunctic 18 cu lamentații, nu străine de scribii piramidelor. E, la tot pasul, un "refuz fără sfârșit"19 a uruitului roților timpului care macină tot ce este zidit, întemeiat de fapta umană, o întrepătrundere între
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
dinamismele-procesele vieții psihice integrale a omului însuși, cu toate căderile și urcușurile sale), prin care acesta să dobîndească accesul la sfera "Eternilor" (Eternals). Riturile de construcție (în romantism construcție fizică, mentală, sau fizico-mentală), pe de altă parte, sînt imitarea gestului cosmogonic, prin care spațiul profan e transformat în spațiu transcendent. La Blake și în romantism în general spațiul verbului decăzut este transformat în templu verbal, în "hierofanie" lingvistică, prin care se încearcă să se resacralizeze limbajul omenesc, rezultatul fiind, în cazurile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
porți rotunde de lumină. 52 NOAPTEA A DOUA: Descrie căderea lui Luvah. 53 (ÎI, 23) Influence înseamnă și "aflux spiritual", sau "putere ce se revarsă de la corpurile cerești asupra omului și asupra lumii" (sens astrologic). Stelele participa atît la actul cosmogonic, cît și la influențarea timpului prin "destin". 54 (ÎI, 29) COMPASUL CEL DE AUR (GOLDEN COMPASSES): Vezi și John Milton, Paradisul pierdut, cartea a VII-a (pp. 239-240), în care Fiul lui Dumnezeu creează cu ajutorul "compasului de aur" Universul: "Și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se-nalță, ca un țîșnet nalt,/ În dulce son de simfonii și glasuri,/ Asemeni unui templu, împrejur/ Pilaștri-avînd și dorice coloane,/ Purtînd în cap de aur arhitrava; [...] Și-avea tavan de aur cizelat." Atît Milton, cît și Blake descriu procese cosmogonice. 69 (ÎI, 119) Plugul vremurilor: Vezi infra notă despre Plugul vremurilor și grapa cea de aur (VII, 14). 70 (ÎI, 122) Pămîntul infinit (the infinite Earth): vezi concepția lui Blake despre vortex că nivel infinit al realității ce cuprinde o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
reprezentare a lui Lamia (menționată de Blake în Vala, VIII, 442), sau a Mării Mame Uroborice, balaur feminin, identificabil cu Vala lui Blake, ca imagine a primei materia alchimice (Mandala alchimica), din care este alcătuit tot universul; este astfel proto-substanța cosmogonica. 82 (ÎI, 195) Estul este în starea edenica domeniul lui Luvah. 83 (ÎI, 202) Skirts vesminte ce acoperă trupul femeiesc de la talie în jos. 84 (ÎI, 252) pavilioane: Aici probabil în sensul de corturi mari, cu vîrfuri ascuțite, rezervate căpeteniilor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și supunerea tehnicii mecanice, care îi domină pe oameni, spiritului; în alte cuvinte, prin punerea în acord a culturii și civilizației cu "omul total". Tehnica actuală, nesupusă spiritului, apare ca o amenințare: "De fapt, mașina și tehnica au o importanță cosmogonică. Ele reprezintă o nouă zi a creației, sau o nouă noapte. Mai degrabă o noapte, căci soarele s-ar putea întuneca"206. Tehnica aparține civilizației, interesată nu de creație, ci de practic. Cultura este a spiritului, civilizația este a Cezarului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui Ghilgameș se termină acolo unde a început"888. Spre deosebire de această viziune, la evrei există noțiunea de progres. Pe această linie civilizația occidentală de azi moștenește un alt tip, diferit de cel oriental, de raportare la cosmos și la evoluțiile cosmogonice. "Unul dintre lucrurile pe care cei ce au scris Vechiul Testament le-au dat omenirii este ideea și noțiunea de progres. Poveștile din Vechiul Testament își au propria evoluție; ele schimbă istoria poporului evreu și se leagă una de cealaltă. Concepția evreiască
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Sărbătorile politice 249 Comemorările 253 Inaugurările și vizitele oficiale 261 Riturile de trecere În câmpul puterii 266 Parade, demonstrații și reuniuni politice 271 Riturile de rebeliune 276 Sărbătoare și revoltă 280 Rituri ale violenței 282 Tipologii ale mitului 287 Miturile cosmogonice 288 Miturile etiologice 293 Miturile escatologice 298 Miturile eroice 304 Mit și mitologie românească 309 Bibliografie 321 Indice de termeni 353 Cuvânt Înaintetc "Cuvânt Înainte" Cu mulți ani În urmă, la una din Întâlnirile Cercului de Folclor al Facultății de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
exemplu, pelerinajul implică elemente ale riturilor magice (purificări, acte divinatorii, vindecarea magică, utilizarea relicvelor etc.), ale sacrificiilor și ofrandelor, ale riturilor de trecere (inițieri și probe de consacrare) și ale sărbătorii. De asemenea, miturile eroice conțin structuri epice din miturile cosmogonice, escatologice și etiologice. Pentru a permite Înțelegerea morfologiei complexe a acestor constructe simbolice, am renunțat, În mod programatic, la relativizarea categoriilor constitutive, prin operațiile specifice antropologiei critice: a) sublinierea caracterului local al fiecărui context și a imposibilității traducerii exacte, În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
El Îl roagă pe arici să Îi spună ce să facă, dar ariciul nu vrea să Îi Împărtășească acest secret. Atunci, Dumnezeu o trimite pe albină să Îl spioneze, iar albina trage cu urechea la mormăielile ariciului și descoperă soluția cosmogonică. Ariciul, supărat că albina i-a aflat secretul, o blestemă ca oamenii să-i mănânce scârna (deci să fie ființa cea mai detestată din lume), iar Dumnezeu, drept răsplată că a aflat taina reparării cosmosului, o binecuvântează ca scârna ei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rituale ale unui scenariu mitic În care o divinitate omorâtă violent genera, din diferite părți ale corpului ei, fie Întregul cosmos, fie unele forme de relief, fie anumite specii vegetale: Sacrificiul de regenerare este o repetare rituală a creației. Mitul cosmogonic implică moartea rituală (adică violentă) a unui uriaș primordial, din trupul căruia au fost construite lumile, au crescut ierburile etc. Îndeosebi originea plantelor și a grânelor este pusă În legătură cu un asemenea sacrificiu. Am văzut că ierburile, grâul, vița-de-vie au Încolțit
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sociopolitic atribuit prin inițierile masculine, riturile de inițiere feminină conferă un statut cosmic, un loc definit În univers, un loc de o importanță și demnitate aparte” (p. 105). În acest context, identificarea cu divinitatea și sinteza opozițiilor Întemeietoare capătă valori cosmogonice: „De fiecare dată când o femeie este inițiată, lumea este salvată de la haos, deoarece puterea creatoare fundamentală este reînnoită În ființa tinerei inițiate” (p. 107; pentru inițierile feminine vezi și M. Douglas, 1965; J. La Fontaine, 1985; M. Mead, 1973
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
f) apariția măștilor: acestea reprezentau diferitele figuri, benefice sau malefice, care, Într-un fel sau altul au contribuit la drama cosmică a sfârșitului unei etape și a Începerii alteia noi. Măștile consacrate din sărbătorile de iarnă trimit fie la evenimente cosmogonice - precum Țurca și Capra -, fie la ipostaze ale duhurilor subterane - precum măștile compozite de moși, babe, urâți etc. Măștile din sărbătorile calendaristice de primăvară trimit la figuri mitice ale fecundității - Sântoaderii sunt o ipostază a Centaurilor și a altor divinități
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acesta Înflorește, e semn că toamna va fi lungă. Și se coboară turmele din munte (I. Mușlea, O. Bârlea, 1970; A. Olteanu, 2001; T. Pamfile, 1997). Antropologii și istoricii religiilor au constatat că Între riturile de trecere calendaristice și miturile cosmogonice se țes numeroase corespondențe. Cauzele și semnificațiile acestor conexiuni sunt interpretate Însă În mod diferit. Antropologii insistă asupra legăturilor funcționale: cele două sisteme se oglindesc unul Într-altul și contribuie În mod egal la menținerea sistemului social, la asigurarea unui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
social, la asigurarea unui echilibru economico-ecologic optim, la legitimarea ierarhiilor politice sau construirea unui sistem coerent de reprezentări despre lume. Istorici religiilor insistă asupra legăturilor cauzale și temporale: pe urmele lui Robertson Smith, Întregul curent „ritualist” va susține că miturile cosmogonice nu sunt altceva decât o versiune (Îmbogățită narativ, dar sărăcită În planul semnificațiilor simbolice) a riturilor calendaristice legate de schimbarea anului. În schimb, cercetătorii inspirați de modelul fenomenologic cred că riturile calendaristice constituie o punere În scenă a miturilor cosmogonice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cosmogonice nu sunt altceva decât o versiune (Îmbogățită narativ, dar sărăcită În planul semnificațiilor simbolice) a riturilor calendaristice legate de schimbarea anului. În schimb, cercetătorii inspirați de modelul fenomenologic cred că riturile calendaristice constituie o punere În scenă a miturilor cosmogonice. În termenii lui Mircea Eliade (1978, p. 41): Renovarea prin excelență are loc la Anul Nou, când se inaugurează un nou ciclu temporal. De aceea, Renovatio efectuată prin ritualul Anului Nou este, În fond, o reiterare a cosmogoniei. Fiecare An
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
41): Renovarea prin excelență are loc la Anul Nou, când se inaugurează un nou ciclu temporal. De aceea, Renovatio efectuată prin ritualul Anului Nou este, În fond, o reiterare a cosmogoniei. Fiecare An Nou reîncepe Creația. Și miturile, atât cele cosmogonice, cât și miturile de origine, sunt acelea care le amintesc oamenilor cum a fost creată Lumea și tot ce s-a Întâmplat după aceea. Din această perspectivă, un rit de vară precum Caloianul ne oferă o multitudine de elemente ceremoniale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]