638 matches
-
lui Hubble a corelației între deplasarea spre roșu și distanță stă la baza modelelor cosmologice bazate pe relativitatea generală și care prezintă o expansiune metrică a spațiului. Ca rezultat, fotonii propagați prin spațiul în extindere sunt „întinși”, creând o deplasare cosmologică spre roșu. Aceasta diferă de deplasarea dată de efectul Doppler și descrisă mai sus prin aceea că diferența de viteză (respectiv transformarea Lorentz) dintre sursă și observator nu se datorează schimbului clasic de impuls și energie, și că fotonii își
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
Într-un univers în expansiune, cum este cel în care existăm, factorul de scalare este monoton crescător în timp, și deci, z este pozitiv, iar galaxiile îndepărtate apar deplasate spre roșu. Acest tip de deplasare spre roșu se numește "deplasare cosmologică spre roșu" sau "deplasare Hubble". Dacă universul s-ar fi contractat în loc să se extindă, am vedea galaxiile îndepărtate deplasate spre albastru cu o cantitate proporțională cu distanța până la ele. Aceste galaxii nu se îndepărtează doar ca viteză fizică; mai mult
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
galaxiile îndepărtate deplasate spre albastru cu o cantitate proporțională cu distanța până la ele. Aceste galaxii nu se îndepărtează doar ca viteză fizică; mai mult, spațiul dintre ele se lărgește, ceea ce explică izotropia pe scară mare a efectului, cerută de principiul cosmologic. Pentru deplasări cosmologice spre roșu de z < 0,01 efectele expansiunii spațiu-timpului sunt minime și deplasările cosmologice spre roșu pot fi dominate de alte deplasări Doppler și deplasări spre albastru adiționale cauzate de mișcările relative stranii ale galaxiilor. Diferența dintre
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
spre albastru cu o cantitate proporțională cu distanța până la ele. Aceste galaxii nu se îndepărtează doar ca viteză fizică; mai mult, spațiul dintre ele se lărgește, ceea ce explică izotropia pe scară mare a efectului, cerută de principiul cosmologic. Pentru deplasări cosmologice spre roșu de z < 0,01 efectele expansiunii spațiu-timpului sunt minime și deplasările cosmologice spre roșu pot fi dominate de alte deplasări Doppler și deplasări spre albastru adiționale cauzate de mișcările relative stranii ale galaxiilor. Diferența dintre viteza fizică și
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
îndepărtează doar ca viteză fizică; mai mult, spațiul dintre ele se lărgește, ceea ce explică izotropia pe scară mare a efectului, cerută de principiul cosmologic. Pentru deplasări cosmologice spre roșu de z < 0,01 efectele expansiunii spațiu-timpului sunt minime și deplasările cosmologice spre roșu pot fi dominate de alte deplasări Doppler și deplasări spre albastru adiționale cauzate de mișcările relative stranii ale galaxiilor. Diferența dintre viteza fizică și expansiunea spațiului se poate ilustra cu ajutorul universului modelat de o folie cauciuc, o analogie
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
spre roșu pot fi dominate de alte deplasări Doppler și deplasări spre albastru adiționale cauzate de mișcările relative stranii ale galaxiilor. Diferența dintre viteza fizică și expansiunea spațiului se poate ilustra cu ajutorul universului modelat de o folie cauciuc, o analogie cosmologică adesea utilizată pentru a descrie expansiunea spațiului. Dacă două obiecte sunt reprezentate de niște bile metalice și spațiu-timpul de o suprafață de cauciuc, efectul Doppler este cauzat de mișcarea bilelor pe suprafață pentru a crea mișcare stranie. Deplasarea cosmologică spre
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
analogie cosmologică adesea utilizată pentru a descrie expansiunea spațiului. Dacă două obiecte sunt reprezentate de niște bile metalice și spațiu-timpul de o suprafață de cauciuc, efectul Doppler este cauzat de mișcarea bilelor pe suprafață pentru a crea mișcare stranie. Deplasarea cosmologică spre roșu are loc atunci când bilele se sprijină pe suprafață și aceasta este întinsă. (Evident, modelul prezintă probleme dimensionale, deoarece bilele trebuie să fie "în" suprafața de cauciuc, iar deplasarea cosmologică produce viteze mai mari decât produce efectul Doppler dacă
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
bilelor pe suprafață pentru a crea mișcare stranie. Deplasarea cosmologică spre roșu are loc atunci când bilele se sprijină pe suprafață și aceasta este întinsă. (Evident, modelul prezintă probleme dimensionale, deoarece bilele trebuie să fie "în" suprafața de cauciuc, iar deplasarea cosmologică produce viteze mai mari decât produce efectul Doppler dacă distanța între două obiecte este suficient de mare.) Utilizând un model al expansiunii universului, deplasarea spre roșu poate fi legată de vârsta unui obiect observat, așa-numita "relație timp cosmic-deplasare spre
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
galaxiilor include atât o componentă legată de viteza de îndepărtare provenită din expansiunea universului, cât și o componentă legată de deplasarea Doppler. Deplasarea spre roșu cauzată de expansiunea universului depinde de viteza de îndepărtare într-o manieră determinată de modelul cosmologic ales pentru a descrie expansiunea universului, ceea ce diferă foarte mult de felul în care deplasarea Doppler depinde de viteza locală. Descriind originea deplasării spre roșu în expansiunea cosmologică, Harrison spune: „Lumina pleacă de la o galaxie aflată în repaus în regiunea
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
universului depinde de viteza de îndepărtare într-o manieră determinată de modelul cosmologic ales pentru a descrie expansiunea universului, ceea ce diferă foarte mult de felul în care deplasarea Doppler depinde de viteza locală. Descriind originea deplasării spre roșu în expansiunea cosmologică, Harrison spune: „Lumina pleacă de la o galaxie aflată în repaus în regiunea sa de spațiu, și este în cele din urmă primită de observatori în repaus în regiunea lor locală de spațiu. Între galaxie și observator, lumina se deplasează prin
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
scalare Robertson-Walker) la momentele emisiei și recepției, ci de creșterea lui "a(t)" de-a lungul întregului interval de timp scurs de la emisie și până la recepție.” Cu toate acestea, literatura populară utilizează adesea expresia „deplasare Doppler spre roșu” în loc de „deplasare cosmologică spre roșu” pentru a descrie deplasarea spre roșu a galaxiilor cauzată de expansiunea spațiu-timpului, în pofida faptului că deplasarea spre roșu nu se calculează folosind ecuația Doppler relativistă. În particular, deplasarea Doppler spre roșu este limitată de teoria relativității restrânse; astfel
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
spațiu-timpului, în pofida faptului că deplasarea spre roșu nu se calculează folosind ecuația Doppler relativistă. În particular, deplasarea Doppler spre roșu este limitată de teoria relativității restrânse; astfel, aici "v > c" este imposibil în timp ce "v > c" este posibil în cazul deplasării cosmologice spre roșu deoarece spațiul care separă obiectele (de exemplu, un quasar de Pământ) se pot extinde mai rapid decât viteza luminii. Dintr-un punct de vedere mai matematic, ideea că „galaxiile îndepărtate se îndepărtează și mai mult” și cea că
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
Vesto Slipher a fost primul care a descoperit deplasări spre roșu ale galaxiilor, în preajma anului 1912, în vreme ce Hubble a corelat măsurătorile lui Slipher cu distanțele pe care le-a măsurat prin alte mijloace pentru a-și formula legea. În modelul cosmologic larg acceptat bazat pe teoria relativității generale, deplasarea spre roșu este în mare parte rezultatul expansiunii spațiului, ceea ce înseamnă că, cu cât o galaxie este mai îndepărtată, cu atât mai mult s-a extins spațiul dintre ea și Pământ din
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
precum și a compediilor grecești și indiene, compilarea tuturor acestor informații și cuprinderea lor într-un volum concis, care reunește integral toate cunoștințele medicale. Acesta este cunoscut pentru tratatul său extins asupra anatomiei. Munca sa conține nu numai tratate asupra principiilor cosmologice, ci și asupra tuturor câmpurilor medicinii, dar are și o secție specială dedicată medicinei indiene (în discuțiile și citatele sale despre medicina indiană, acesta se refera la medici indieni ca Susruta, Charaka, Nidana și Ashtangahradaya). Acesta s-bazat pe corpusul
Ali ibn Sahl Rabban al-Tabari () [Corola-website/Science/312256_a_313585]
-
meteorologie, poate cosmologie? Mai puțin cosmologia lui Laplace. Pentru că brusc am suspectat răspunsul plin de trufie dat de acesta lui Napoleon: Sire, nu am avut nevoie de această ipoteză, la întrebarea ce loc rezerva Laplace lui Dumnezeu în sistemul lui cosmologic. Am găsit că fizica și matematica ce au guvernat zborul în prăpastie au fost de natură miraculoasă. Iată câte condiții a fost necesar să fie îndeplinite, ca rămânerea în viață să fie posibilă: mașina să nu se prăbușească imediat după
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
o figură în dinamica unui joc ce nu ne aparține. Pariul lui Pascal să fie de acceptat: Dacă Dumnezeu nu există, n-am pierdut nimic, în schimb, dacă există, am câștigat totul ? Hotărât, Laplace a fost un îngâmfat. Teoria lui cosmologică e falsă, iar răspunsul dat lui Napoleon, de neluat în seamă. Nu și răspunsul împăratului la întrebarea sarcastică a unei marchize sau ducese referitoare la strămoși: Doamnă, în familia mea eu sunt strămoșul. Mutatis mutandis, victoria asupra bolii este supremul
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
exagerau rolul experimentului și al faptului, separate de un principiu cu valoare explicativă. Vechea ruptură a "temporalului" de "spiritual" s-a accentuat după separarea chimiei și astronomiei de alchimie și astrologie, care își defineau obiectele de studiu atât la nivel cosmologic, cât și la nivel uman și spiritual. Devieri asemănătoare s-au făcut și cu psihologia, concepută ca "știința mentalului" bazată pe "măsurători", cu matematica, redusă la partea exoterică a matematicii pitagoreice. Pentru că în concepția tradițională știința era o ramură secundă
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
bilingva a lui Giovanni Aquilecchia (Leș Belles Lettres, Paris), reproduce în chip de Prefață valorosul studiu al lui Edgar Papu apărut în 1947, la Fundația Regele Mihai I, Giordano Bruno. Viață și opera. Cele două volume cuprind primele două dialoguri cosmologice ale gânditorului italian, anume Cină din Miercurea Cenușii și Despre Cauza, Principiu și Unu, seria urmând a fi completată cu celelalte patru dialoguri (Despre infinit, univers și lumi; Alungarea bestiei triumfătoare; Cabala calului pegasian; Despre eroicele avânturi) și cu republicarea
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
corpurile subtile. Ca o rotire, sau ca un vârtej În apă, ca jumătatea silabei OM“. „Dar la ce secret face aluzie șarpele?“ „La curenții telurici. Dar la cei adevărați.“ „Dar ce anume sunt curenții telurici veritabili?“ „Sunt o mare metaforă cosmologică și trimit la șarpe“. Pe dracu’, Agliè, mi-am zis. Eu știu mai multe. Le-am recitit Însemnările mele lui Belbo și lui Diotallevi, și nu mai avurăm nici o Îndoială. Eram, În sfârșit, În măsură să le procurăm templierilor un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
mitice ?i cosmogonice pe care le aveau, În vechea spiritualitate oriental?, acele vechi desene cu valoare sacr? ce Întruchipau ideea de „imago mundi", de „centru al lumii" numite „mandala". Mandala „este, iconografic, o imagine a lumii prezentând simbolic toate principiile cosmologice: centrul, cele patru puncte cardinale etc. ", având, În acela?i timp, „ virtu?i de arhetip, dar ?i cosmogonice ". (M. Eliade) Asemenea motivelor cu valoare simbolic? ce formau aceste desene sacre orientale, topos urile poetice reprezint? „centrul" spa?iului poetic eminescian
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de lumin? a „Christ-ului, ar putea risipi „nelini?tea etern?", „durerea n?scut? din puterea m?rginit? / ?i dorin?a f?r de margini". Steaua devine astfel punct central al acestei „topografii mitice a universului" ce aminte?te de „modelul cosmologic platonician", este ea Ins??i un mit, reprezentând l?că? al sufletelor p? mântenilor, dar ?i al gândurilor „pref?cute-n stele de aur" ce bat la poarta ve?niciei {Memento Mori), este „steaua de pace", care veste?te venirea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
este franțuzește. În limba franceză se zice: "on revient a ses amours"!, "on revient a ses moutons"! dar "on revient a ses penates" întîi că nu exprimă ideea ș-apoi nu se zice niciodată. Să mai ascultăm și câteva reflecțiuni cosmologice: Primăvara când sosește dă frunza nouă și cele vechi și uscate cad de la sine: aceasta ecsistă în ordinea naturei. Oare de ce în ordinea socială, oare de ce în stat nu se face același phenomen. Dacă în analoghia anotimpurilor am înpărți viața
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ironic „perplexitatea” și „ignoranța”, în cea de-a doua își mărturisește „smerenia” în fața textului sacru, urmărind nu atât originalitatea interpretării, cât autenticitatea trăirii, înscrisă în acesta. Următoarele două cărți, Și a fost seară, și a fost dimineață. Eseuri de spionaj cosmologic (1997) și Ce caută, Doamne, Dumnezeule, Ceaușescu ăsta în rai? (1997), fac din autor un personaj controversat, care, pus în fața dovezilor, recunoaște un „plagiat involuntar”. Eseistica din aceste culegeri abia mai amintește de autorul lui După Socrate. Oricum, însă, B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
pus în fața dovezilor, recunoaște un „plagiat involuntar”. Eseistica din aceste culegeri abia mai amintește de autorul lui După Socrate. Oricum, însă, B. continuă să fie un autor care nu-și lasă indiferent cititorul. În formula eseului teologic sau a eseului cosmologic, genuri care s-au impus mai ales după 1990, rămâne incitant prin problematica abordată, prin verva stilistică și fantezia nu lipsită de stranietate a compozițiilor sale, în care comunică, adeseori, o stare contradictorie între smerenie și dispoziția ludică, între gravitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
între smerenie și dispoziția ludică, între gravitate și tentația ironiei. SCRIERI: După Socrate (Eseuri despre spiritul ironic în literatură), București, 1988; Războiul nevăzut. Cartea Apocalipsei, pentru copii, București, 1994; Și a fost seară, și a fost dimineață. Eseuri de spionaj cosmologic, Iași, 1997; Ce caută, Doamne, Dumnezeule, Ceaușescu ăsta în rai?, Timișoara, 1997; Noua Atlantidă, București, 2002. Repere bibliografice: Mircea Mihăieș, Spiritul ironic, O, 1988, 30; Eugen Simion, Notații despre spiritul ironic, RL, 1988, 39; Adrian Marino, Lectura ironică a ironiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]