624 matches
-
citat pentru a susține această poziție este Mircea Eliade: La modul general, putem spune că orice mit povestește cum ceva a ajuns să existe. În el găsim Întotdeauna o istorie primordială, iar această istorie se referă la un Început: mitul cosmologic propriu-zis sau un mit care prezintă prima stare, larvară, a lumii. Acest Început este Întotdeauna implicit În seria miturilor care povestesc evenimentele fabuloase care au avut loc după crearea sau apariția lumi: miturile despre originea plantelor, animalelor, omului, sau a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
asemenea distincții se Întemeiază pe ceva. După părerea mea, acest fundament există și el constă Într-o dublă diferență de grad. În primul rând poveștile sunt construite pe opoziții mai slabe decât cele pe care le găsim În mituri: nu cosmologice, nu fizice sau din natură, ci mai ales locale, spațiale sau morale. În al doilea rând tocmai pentru că povestea constă Într-o transformare slăbită a temelor a căror amplificare este specifică mitului, povestea este mai puțin determinată, dintr-un triplu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
métaphore et sens de la culture). En 1946 est publiée la Trilogie des valeurs, avec leș volumes Știință și creație (Science et création), Gândire magică și religie (Pensée magique et religion), Artă și valoare (Art et valeur). La quatrième trilogie, Trilogia cosmologica (Trilogie cosmologique), est restée inachevée. Celle-ci contient un seul volume publié, Diferențialele divine (Leș différentielles divines). L'activité philosophique de Blaga est donc féconde : îl publie leș essais Despre gândirea magică (Sur la pensée magique, 1941), Religie și spirit (Religion
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de care a beneficiat șamanismul asiatic, în speță problema originii tobei de lemn a șamanului (56). Aceasta cu atât mai mult cu cât motivul Arborelui cosmic, din care șamanul își face toba (motiv central în șamanism), și, în general, sistemul cosmologic al șamanilor sunt probabil tot de origine mesopotamiană (108). Nu se poate afirma cu certitudine că toba șamanilor asiatici își are sorgintea în „toaca” (pukku) sumero- akkadiană. Ceea ce știm cu siguranță însă este faptul că instrumentul de tip tobă (membranofon
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
probabil, tot un instrument idiofon de lemn, odată ce sacralitatea tobei șamanului este dată de sacralitatea lemnului din care este făcută. Toaca lui Noe, pukku lui Ghilgameș și toba șamanului - de la actul confecționării până la cel al utilizării - au evidente conotații dendrolatrice, cosmologice și chiar cosmogonice. Atribute cos- mogonice acordate instrumentelor de percuție se regăsesc și la alte civilizații (109). În mitologia indiană, de exemplu, zeul Siva (re)creează Cosmosul cu ritmul tobei sale, Damaru. Pentru dogoni (Sudan), Cosmosul a fost creat (mitic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întemeiată cetatea Romei. Lancea ar fi prins rădăcini și a înfrunzit, devenind un „copac cu crengi mlădioase” (Ovidiu, Metamorfoze, XV ; Plutarh, Romulus, XX). Colina, lancea și arborele sunt reprezentări simbolice similare și, de multe ori, interșanjabile. Ele definesc același concept cosmologic : Axis mundi. Conform unei alte legende, din același ciclu (Titus Livius, De la fundarea Romei, I, 10), primul templu „care a fost sfințit la Roma” în cinstea zeului Jupiter a fost ridicat pe colina Capitoliu, pe locul „unui stejar socotit sfânt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru Literatură și Artă, București, 1959. 62. P. Caraman, „Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole”, în Meșterul Manole, studiu, antologie și note de Maria Cordoneanu, Editura Eminescu, București, 1980, p. 137. 63. Vezi și P.P. Negulescu, „Problema cosmologică”, în Scrieri inedite, vol. IV, Editura Academiei, București, 1977, p. 393. 64. Jean Starobinski, Textul și interpretul, traducere de Ion Pop, Editura Univers, București, 1985. 65. Ov. Papadima, Literatura populară română. Din istoria și poetica ei, Editura pentru Literatură, București
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Nu împărtășesc teoria lui Traian Herseni privind „independența originară a balaurilor” în guvernarea fenomenelor meteorologice, chiar dacă etnologul se referă la „o fază arhaică” (5, p. 21). Pentru mentalitatea mitică, balaurul - principiu al Haosului - este doar unul dintre termenii unui binom cosmologic arhetipal. Celălalt termen este zeul demiurg - principiu al Ordinii -, învingător al balaurului și creator al Cosmosului. Din momentul mitic al cosmoge nezei, statutul balaurului nu este unul de independență, ci de dependență față de zeul cosmogon sau, mai exact, de interdependență
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au operat în spațiul mitologic. Caracterul bisexual (androgin) al zeului demiurg, precum și cel bivalent al acțiunilor sale (războinice și magice) îndreptate împotriva principiului Haosului determină reprezentarea zeului suprem nu printr-un unic erou/zeu, ci printr-un cuplu de principii cosmologice (feminin- masculin), un cuplu de zei (zeu-zeiță) sau de eroi (făt- fată) (86). Eroul/zeul simboliza valențele masculine și războinice, iar eroina/zeița, pe cele femi- nine și magice ale divinității primordiale. „Cuplurile divine (ca Bel și Belit ș.a.m.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
d.) - scria Mircea Eliade - sunt, de regulă, invenții tardive sau formulări imperfecte ale androginiei pri- mordiale care caracterizează toate divinitățile” (88, p. 422) ; sau „Femeia nu înseamnă niciodată «femeie» într-un text mitic sau ritual, ci se referă la principiul cosmologic manifestat în ea. De aceea, androginia divină are o valoare teoretică, metafizică. Se exprimă prin ea - în termeni biologici - coexistența contrariilor, a principiilor cosmologice (căci astea sunt femeie și bărbat) în divinitate” (87, p. 100 ; 88, p. 421). Desigur, modelul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Femeia nu înseamnă niciodată «femeie» într-un text mitic sau ritual, ci se referă la principiul cosmologic manifestat în ea. De aceea, androginia divină are o valoare teoretică, metafizică. Se exprimă prin ea - în termeni biologici - coexistența contrariilor, a principiilor cosmologice (căci astea sunt femeie și bărbat) în divinitate” (87, p. 100 ; 88, p. 421). Desigur, modelul propus (ca și cele care îi vor urma) simplifică și schematizează o complexă ecuație (cu n variabile) a narației mitice. În scopuri așa-zis
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dimitrie Gusti și a discipolilor lui, care au pus bazele unui sistem sociologic complex și global pentru înțelegerea satului românesc. Fără a intra în prea multe detalii, voi aminti pe scurt că există patru cadre de organizare a vieții sociale cosmologic, istoric, biologic și psihologic , viața socială având de asemenea patru categorii de manifestări: economice, spirituale, politice și juridice. Gusti a aplicat aceste categorii la comunitatea rurală, încercând să descrie și să analizeze cât mai profund satul românesc (Gusti, 1969: 116
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fiecărui nume în parte, putem desprinde următoarele în ceea ce privește traductibilitatea: 3.4.1. Un număr considerabil de nume divine nu pierd, sau nu ar trebui să piardă, nimic din sensul denotativ sau conotativ la transfer. Este mai cu seamă cazul metaforelor cosmologice, cu valoare universală: ’Ar (3.1.13.2.) - respectiv tò phÄÎs (3.2.2.15.3.), Țór, Sela‘, ’E>en (3.1.16.5.), al metaforelor antropomorfizante: gibbÄr (3.1.7.5.), ’A:Än (3.1.8.1.) - respectiv, despótQs
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
evoluția conținuturilor reflectă schimbările din cultura dominantă, iar luptele din jurul programelor de învățământ sunt o consecință a luptelor pentru dominație simbolică ale unor grupuri din afara sistemelor educaționale. Un exemplu în acest sens l-ar putea constitui dezbaterile din jurul introducerii modelului cosmologic creaționist în programele școlilor americane. Considerat neștiințific la un moment dat, creaționismul a fost eliminat din conținuturile transmise prin școala formală în urmă cu mai multe decenii. Anii ’80 au adus o revitalizare a ideii necesității socializării acestei paradigme, ecou
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care, aidoma matematicianului, măsurăm, determinăm și relaționăm lumea exterioară. Însă, dacă pe tărâmul matematicilor lucrurile sunt relativ clare, problemele apar - așa cum a observat Aristotel - când e vorba de raportarea la lumea schimbătoare a naturalului și a umanului. Dacă la nivel cosmologic proiecția matematică a Ideilor face inteligibilă structurarea lumii, ce se întâmplă la scară umană - care e forma ce articulează viața Cetății? Răspunsul lui Platon e: „o dreptate pentru dreptate, întemeiată pe înțelegerea faptului că dreptatea e în ea însăși ceva
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
știe unde e nodul nu poate să-l dezlege”; c. discursul lui Eryximachos. Primele cinci intervenții, în ansamblu, fac referiri la teorii literare, filosofice și chiar medicale asupra iubirii. Intervenția lui Eryximachos prezintă iubirea ca pe o realitate biologică și cosmologică. Medic fiind, Eryximachos pune trupul înaintea sufletului. Medicul nu este însă brutal în felul maniheic: „ce ne-a spus adineauri Pausanias, că-i frumos să ne bucurăm de iubirea oamenilor superiori și rușinos să ne amestecăm între cei desfrânați, rămâne
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
parte, Cătălin Partenie, „Lămuriri preliminare la Timaios și Critias” în volumul Platon, Opere, VII, București, 1993. Mi se pare mai plauzibilă posibilitatea ca Platon să nu fi anticipat, atunci când a scris Republica, nevoia de a construi un cadru istoric și cosmologic pentru Cetatea bună. Timaios, 19b, în Platon, Opere, VII, traducere de Cătălin Partenie. Cf. Timaios, 26e. Cătălin Partenie, „Interpretare la Timaios și Critias” în Platon, Opere, VII, scrie: „Gestul său (al lui Platon) de a înscrie utopia într-o istorie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Balzac, Tolstoi, Dostoievski). Despre Craii de Curtea-veche am citit undeva că ar fi un „poem în proză”. Ce idee! Doar dacă dăm termenului de „poem” accepția sa etimologică de „creație”, așa cum opera lui Sadoveanu constituie ca totalitate un vast poem cosmologic, iar Comedia umană, de asemenea, un vast poem vizionar. Dar Craii de Curtea-veche sunt un roman, oricât s-a contestat aceasta, un roman în esență social și realist, iar acest caracter nu-i este deloc diminuat nici prin somptuozitatea stilului
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
primesc cu ostilitate pe oaspeții „pișpeci”, „pipistași”, și îi provoacă la un duel al întrebărilor și răspunsurilor, menit să dovedească ignoranța absolută a occidentalilor. Răspunsurile corecte dezvăluite de „filosoful” Panaiot cuprind de fapt o prezentare simplificată și denaturată a sistemului cosmologic așa cum este prezentat de Gregorios Palamas în 150 de capete despre cunoștința naturală, despre cunoașterea lui Dumnezeu, despre viața morală și despre făpturi. La acestea se adaugă imagini, din păcate vulgarizate, descinzând din sistemul complex al alegoreselor spirituale postphiloniene specifice
INTREBARILE LUI PANAIOT FILOSOFUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287569_a_288898]
-
165; Ernst Cassirer, Eseu despre om. O introducere în filosofia culturii umane, traducere de Constantin Coșman, București, Editura Humanitas, 1994, p. 106. • Daniel Dubuisson, Mythologies du XXe siècle. Dumézil, Lévi-Strauss, Eliade, Presses Universitaires de Lille, 1993, p. 180. total, atotcuprinzător, cosmologic apelează la o idee care îi este parte constitutivă, dar care e prezentată, cu premeditare, ca fiindu-i „exterioară“, justificând cu „obiectivitate“ pertinența enunțurilor postulate 37. Astfel, revoluția proletară, marea idee a lui Marx, era acea „rațiune pură“ care mima
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
reviste culturale americane și este prezent în mai multe antologii editate în SUA. „Optzecist atipic”, cum l-a numit Nicolae Manolescu, G. este un poet vizionar și metafizic ce elaborează vaste structuri de tip baroc, palimpsestice, proiecte care dovedesc ambiții cosmologice și epistemologice. Fastul ceremonios al descrierii, simbolismul plurivalent și obscur, tonul oracular constituie ingredientele de bază ale unei retorici a apocalipticului, care susține arhitectura poemelor. De asemenea în răspăr față de estetica optzecismului, amplul poem Solaris (2002) are ambiția de a
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
ajută, deoarece ele evită ideile clasice de interpretare. Cu toate acestea, nu pot să fiu de acord cu faptul că interpretarea poate fi abandonată cu totul, și nici că pulverizarea oricărui tip de structurare, de model, ar Însemna sfârșitul meditației cosmologice, că ajungând să admitem faptul că „totul e destructurare” renunțăm să ne mai imaginăm orice soi de explicație, chiar și una privitoare la, de pildă, poziția noastră În lume. Desigur, acestea sunt tot obsesiile mele. Deși configurarea, conturarea modelului cosmologic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cosmologice, că ajungând să admitem faptul că „totul e destructurare” renunțăm să ne mai imaginăm orice soi de explicație, chiar și una privitoare la, de pildă, poziția noastră În lume. Desigur, acestea sunt tot obsesiile mele. Deși configurarea, conturarea modelului cosmologic actual Întârzie, nu atât la nivel filosofic (unde există deja mai multe configurări), cât la nivel epistemic (mă refer mai ales la achizițiile matematicii și ale fizicii de după momentul teoriei cuantice), aceasta nu Înseamnă că un asemenea model nu ne
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
romanul trebuie Întors cu susul În jos, precum clepsidra, dacă dorim să Îl Înțelegem, fiindcă Eliade nu caută, aici, o anistoricitate, ci sensul malefic al istoriei: al istoriei care și camuflează, dar și distruge mitul. Spunea Mihaela Ursa că aspectele cosmologice ale perioadei noastre au fost insuficient articulate. Nu știu dacă este chiar așa. De pildă, dacă intri În Nietzsche, dacă intrăm, puțin mai departe, În Tristram Shandy, una dintre marile pasiuni obtuze ale modernității, lucrurile par să stea altfel. Noi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
descoperindu-și compatibilități atât cu subiectul liber (angajat În lectură, creativ, purtător de intenție și conștiință de sine, interpretativ), cât și cu subiectul construit (prin lectură, cu identitate completată prin narativizare și hermeneutică etc.). Absența articulării științifice a unui model cosmologic unanim se datorează faptului că fizica se află la ora actuală În afara unui consens (și probabil așa va rămâne de acum Înainte): cele două teorii dominante (a relativității generale și cuantică) păreau - până acum câțiva ani - ireconciliabile, Împărțind comunitatea științifică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]