459 matches
-
cursul inferior fiind străjuită de dealuri de altitudine până la 437 m în “Dealul Ursoaiei” sau 418 m “Dealul Magura”. Dealurile se scurg domol din Colinele Tutova. Alte dealuri împrejmuitoare cu altitudine de până la 400m ar fi Burcatul, Vlădenii, Zalarii, Zarea, Costișa, Pruna, Cetatea, Mănăstirea, Curatura, Iezerel etc. De la poalele acestor dealuri se deschid văi mai largi sau mai înguste care șiau dat întâlnire în “Valea Racovei”. Cele mai importante văi pe care s-au întemeiat satele ce le poartă numele n
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Se prea poate ca două nume să aibă aceeași rezonanță, Însă cei doi pomi care le poartă pot da roade la fel de diferite Între ele ca și strugurii produși de o vie Întinsă și una de mărime potrivită, amândouă pe aceeași costișă. Până și același pom poate face roade diferite de la un an la altul. Ca și la vie, lucrurile esențiale sunt solul, amplasamentul, clima anului și, după toți acești factori aleatori, grija omului. Pomii tatălui meu, mulțumiți deja de pământul aluvionar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
panta convexă din față, spre valea mohorâtă, iar eu Încep să cred că trebuie Într-adevăr să fi greșit locul. Însă deodată, ca o linie de infanterie ascunsă până acum, Îngrămădită sub cel mai abrupt coborâș al pantei, aproape de baza costișei, din ierburile joase și bălării se Înalță ceea ce căutăm: o brazdă Îngustă, neregulată, de vârfuri de copaci, un val arboreal gălbui. Pentru mine, această pădure tainică, poate cea mai stranie din Întregul regat, nu se ridică de fapt ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
De asta am auzit și eu, deși nu-s prea tare la istorie. Însă mi se pare că așa trebuie să se fi întâmplat. Când am ajuns în munții elvețieni, mă miram grozav de ruinele vechilor castele cavalerești, construite pe costișe de munți, pe stânci abrupte, cel puțin la înălțimea de o jumătate de verstă pe verticală (asta înseamnă câteva verste pe poteci). Se știe ce e un castel: un munte întreg de pietre. O muncă teribilă, imposibilă! Și, desigur, castelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai degrabă un pretext găsit în 1912. Nici ca reconstituire istorică, cu caracter documentar, nu poate fi clasificat, întrucât sunt introduse episoade scenarizate pe versurile lui Vasile Alecsandri : „Plecat-am nouă din Vaslui...”, „Prin foc, prin fum...”, „Pe drumul de costișă...”. Cu atât mai puțin film artistic. Camera este încremenită în fiecare cadru, planurile nu alternează deloc, cadrajul este de multe ori debalansat, șui, nu există nici măcar rudimente de montaj, mișcările de trupe sunt când meschine, când haotice, pe unghiuri de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
silex. În decursul timpului pe teritoriul cercetat s-au succedat următoarele culturi materiale: cultura Criș și cea a ceramicii lineare din neoliticul inferior (mileniul V î.e.n.); cultura Precucuteni din neoliticul mediu; cultura Cucuteni din neoliticul superior (mileniile IV-III î.e.n.): cultura Costișa și Monteoru din epoca medie și târzie a bronzului tracic; cultura Nouă din ultima parte a epocii bronzului și din perioada de tranziție la epoca fierului; cultura Brad-Cozia din cadrul unui complex cultural hallstattian nordic, cuprinsă între anii 1200 750 î.e.n.
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
magie - a fost singurul licăr de lumină în noaptea acelor secole; a fost tăciunele rămas din focul antic, de la care s-a putut aprinde la vremea potrivită făclia Renașterii. La fel cum un bulgăre de zăpadă ce se rostogolește pe costișa unui munte, crește singur cu cât ajunge mai departe, în același fel, vibrația produsă de Al- Mamun în mediul propice al lumii arabe, a crescut de la sine, însutit de amplitudine. Traducerile din siriană, indiană, greacă și alte limbi erau nenumărate
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
era doar pentru o singură persoană. Nici unul dintre cei doi navea la el vreo sfoară sau altceva asemănător. Totuși, fără să intre În apă, fiecare a reușit să treacă râul. Cum? 28. CĂTRE VALE Șl SPRE DEAL Pe drumul de costișă Ce duce la Predeal Ion privea spre vale, Iar Nae Înspre deal. Pe Valea Timișului primul Cu mult nesaț scruta, Iar celălalt la Cioplea Priveliștea-admira. Fără a-ntoarce capul Ion lui Nae-i zice: - De ce zâmbești, amice? (Cum a știut
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
pădure îndesată, inlunația deasupra, dincoace pămîntul culoare, nu paloare, și prin aceasta forma lui, în ce stă siguranța, călcînd nelămurit cromatic un sol? în cumpene stă, peisajul se răsfață propriu-zis, șăgalnic de răpit la cer, din pădure laturile verzi, de pe costișe bătăi cu flori la șosea, cine le mai știe? fiara din om s-a prefăcut pentru stihia pădurii, ajunge în locurile lui aride oraș, pe fundul văii ceața cît cerul, km 49, pădurea stînd în cap să facă pod peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
măsurii de zidar și de dulgher, miros de rășină deschiderea de Valea Rece, Puntea Lupului și alte ferecături în munte, de aici județul Harghita, oprire în Lunca de Jos, imobile mari ale centrului de comună, trei furnici de cosași pe costișe, halta Tarcău cosașii la tren, urcăm și coasele, le-ați răsucit riscant în ușa vagonului, întîi băbuța, la care ne răstim, valuri de fîneață, trifoi, încape iepurele cu tot cu urechi! cartofii înfloriți, vînătorii de munte, cazărmi compacte cu facilități de vilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de 157 de ori, în 1945 n-au mai fost femei cu gloanțe prin copil în burtă, erau fundul gropii comune, cu putreziciunea! halta Guruslău locul marcat, victoria lui Mihai Viteazul, casele noi încalecă hotarul, Zalău Nord stație în afara municipiului, costișe cu turme libere de clădiri, poiana, sub tufe dorm țigani, pungi și hîrtii, iarba verde, bivolița, caprele înaintea vacilor, cirezarul se prăpăstuiește pe drum, întoarcerea în sat, cămașa suflecată pe burtă, fîntîna cumpănă la ghizduri de piatră, smocuri, peretele verde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
va fi pe trenul lunii călătoriilor, pe trendul lumii călătoriilor, vei primi lumina fraților lor, socotește aceasta pe vîrste, adîncu-i luminîndu-l! alt licăr, urmează tunetul, licăr, mai era judecata gromovnicului, licăr aproape, peste numărul de stane de piatră, vacile pe costișă, lumina răspunde tot din turlă în turlă, faruri peste navele acoperite cu tablă, ploaia pe lumină, alburii cețurile spre soare, curcubeul din peretele moților vînăt de cer, dacă neștine va trăi în servituți, precum Literatură, și va ridica ochii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
face, maică, de ce șade? cînd era la poarta raiului, neînțeles, tunelul, ai două locuri libere și te-ai potolit tocmai acum, nu mai dai din picioare! chin pe geam, cît să strîngă fuga cu scama norului pe păduri, mănăstirea Hlincea costișa pentru ea, Iașul de sub primul viaduct compactat de locuințe sociale, arii urbane arii cervicale, al doilea viaduct agitație în compartiment, gara Nicolina gențile, cere ajutor. Trenul avea 13 vagoane de călători, dintre care unul de dormit, unul vagon-cușetă. XV. EMBRIOLOGIE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
roți, mecanicul abia intră, i-a croit falsă caroserie de locomotivă cu aburi, au rîs și la vopsit, vernil aprins, senin de soare zarea, iarba dă lumina din rouă, defragmentările în elocință prind orașul Tîrgu Frumos, pacea lui lunecătoare pe costișe, bună-dimineața perechii de nou-veniți! halta Pietrișu, dar nu prea cunoaște, de Dan nu prea îmi pasă, povestea Iulia de copiii ăștia că sînt așa de șmecheri și zăbăloasa ceea n-a adus un ban! pleacă în Italia, la mătușă-sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
trece căldura asta, locul 43, platforma dealului cu stîlpul aplecat cu tot cu autogară, copiii constantă de cod, scapă feminității, portocaliu cu albastru scris în sec de vitrine, troleibuzul 2062 Pentru mîndra ce-o iubesc! "Drumuri Ialoveni" 1936, bloc turn circular pe costișă, intrarea "Europarc", au declarat intravilan toată republica! Sociteni "Poienița veselă. Tabără de albină", bănățenească refren Sapă, mă bădiță, sapă / Că eu țin dorul... grămadă alias de apă, prima variantă ar fi fost cultism, Să știi că la primăvară / Și mîndruța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
greu, nu-s cărări făcute pînă acolo. Zăpada este pînă la gît. Eu scîncesc cu gîndul la strujăneii lungi de o jumătate de metru, pe care doar la conacul doctorului Piticaru îi puteai întîlni și primi. Conacul acesta, pe o costișă care se sfîrșea într-un lac imens, era departe de satul Ghireni și doar flăcăii mari și curajoși mergeau cu uratul acolo. Moșia era administrată de fratele doctorului, Gavril, care avea niște case după modelul Bucovinei, de unde venea această familie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Numai în capul lui moș Tudor este. Vă bateți joc de noi, țipă moș Tudor. Cam da. Supărații pleacă și rămîn la vorbă cu cei mai puțin savanți. Mai cu gingășie, Musolin Camionul se tîra ca un gîndac uriaș pe costișa golașă, cu iarba arsă de secetă și de căldura lunii cuptor. În urmă lăsa o dîră de praf cam fără chef de poluat văzduhul, căci se lăsa iute la loc, în tihna drumului de țară. Camionul era lăsat într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
arsă de secetă și de căldura lunii cuptor. În urmă lăsa o dîră de praf cam fără chef de poluat văzduhul, căci se lăsa iute la loc, în tihna drumului de țară. Camionul era lăsat într-o parte nu din cauza costișei, ci din pricină că pe acea parte era mai beteag pe la arcuri și șuruburi. Prin praful ridicat în trecere, pufăia un nor de fum care ieșea printr-o țeavă neagră ca și gura iadului. Motorul mornăia din toți rărunchii și te mirai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
apoi bîr, bîr, pornea mai departe. Dacă a pățit ceva vreodată? Nu, Musolin nu avea nici o zgîrietură și nici camionul lui nu mai avea părți neîndoite ca să se cunoască vreo răsturnare mai recentă. Camionul ăsta se tîra pe drumul de costișă și Musolin mai învîrtea cu o mînă volănoiul său uriaș. Spun cu o mînă pentru că cealaltă era ocupată cu bîjbîitul cucoanei de lîngă el, posesoarea lemnăraiei luată de la tîrg pentru casă nouă. Pe căldura aceea Musolin luase cîteva harașpinci bune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
făcut movilă, întru pomenire vecinică... în care movilă este și Franță căpitanul, împreună cu alte trupuri.” - Este vorba de movila pe care se găsește „Crucea lui Ferencz”, mărite Spirit. Din câte am citit, știu că bătălia decisivă s-a dat pe costișa Cetățuii dinspre miază-zi și s-a sfârșit la Valea Adâncă. - Privește acolo palatul destinat găzduirii domnului. Așa se explică și existența bucătăriei (cuhnea) - singura construcție de acest fel dintr-un complex monastic. Înspre miază-zi se găsește Sala Gotică, numită „Anastasia
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
patra sau a cincia ne-am apropiat mai mult. Mă invitai pe la voi să învățăm împreună. Veneam de fiecare dată cu multă plăcere și tragere de inimă. Dar nu atât pentru învățătură cât pentru livada voastră din spatele casei, pe o costișă destul de abruptă. Mi-aduc aminte că pomii ăia fructiferi - meri, peri, cireși, nuci... - mi se păreau gigantici. Înainte de a ne apuca de învățat, dacă cumva ne apucam, ne umpleam burțile cu tot felul de poame. Îmi plăceau enorm, înutrcât, dacă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Horezu, trece la orașul Băile Govora, raionul Rîmnicu Vîlcea. Regiunea Bacău - Raionul Buhusi se desființează. Comunele componente trec la raioanele învecinate, după cum urmează: la raionul Moinesti comună Balcani; la raionul Bacău orașul raional Buhusi și comunele: Racova, Blagesti, Racila și Costișa; la raionul Român comunele: Bahna, Români și Ruptură; la raionul Piatră Neamț comunele: Borlesti, Calu, Cîndești, Podoleni, Rediu, Roznov, Tazlau și Zănești; - Comunele Borca, Ceahlău, Farcasa, Galu, Grintesu și Poiana Teiului trec din componența raionului Piatră Neamț în componență raionului
DECRET nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125428_a_126757]
-
Vitoriei, încă o dată, ecoul subiectiv, doar pentru ea, al unei atare iterativități, calm-neliniștitoare, reversul fiind gândul adânc stăruitor îndreptat spre cel care lipsește, ieșit din aceste domestice ritmuri: „Clipi din ochi, silindu-se oarecum să se trezească deplin. Pe toată costișa, în gospodăriile răzlețe, se auzeau chemări și îngânări de glasuri. Câinii începeau să zăpăiască. Coloanele de fum se aplecau împrăștiindu-se pe fața pământului”. Auz și vedere: dar purtând în ele ecoul, amprenta - subiective - ale acelei încordări și concentrări interioare
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
nu au numai produse excelente, ci și terenuri și clădiri magnifice, păduri de palmieri, parapeții castelului Yaldara și clădirile din marmură, cu două etaje, din Yalumba În 45 Început odată cu sosirea coloniștilor germani. Aici viile sunt așezate pe terase, acoperind costișele dealurilor; În schimb, În văile irigate ale râurilor Murray și Murrumbidgee, regiunea Mildura, formează dreptunghiuri regulate străbătute de șanțuri de irigație. O trăsătură caracteristică a viilor australiene o constituie profilul lor de producție: vin, struguri de masă, stafide (se exportă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
4. Ceahlău 10. Tarcău 5. Dămuc 11. Tașca 6. Farcașa 2. JUDECĂTORIA PIATRA-NEAMȚ cu sediul în municipiul Piatra-Neamț MUNICIPIU 1. Piatra-Neamț COMUNE 1. Bîrgăuani 13. Piatra Șoimului 2. Bodești 14. Podoleni 3. Borlești 15. Războieni 4. Cîndești 16. Rediu 5. Costișa 17. Roznov 6. Dobreni 18. Săvinești 7. Dragomirești 19. Ștefan cel Mare 8. Dumbrava Roșie 20. Tazlău 9. Gîrcina 21. Tupilați 10. Girov 22. Viișoara 11. Mărgineni 23. Zănești 12. Pîngărați 3. JUDECĂTORIA ROMAN cu sediul în municipiul Roman MUNICIPIU
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]