2,593 matches
-
și economice și permit creșterea rezilienței." Soluțiile bazate pe natură trebuie să vină să sprijine furnizarea unei game de largi de servicii ecosistemice. Soluțiile bazate pe natură, cum ar fi protejarea și refacerea zonelor umede, a turbăriilor și a ecosistemelor costiere, sau gestionarea durabilă a zonelor marine, a pădurilor, a pășunilor și a solurilor agricole, sunt esențiale pentru reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice. Plantarea de arbori/împăduririle și instalarea/dezvoltarea infrastructurii verzi pot contribui la adaptarea climatică în zonele urbane și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
cele mai evidente amenințări sunt generate de evenimentele climatice extreme, cum ar fi precipitațiile abundente și inundațiile asociate, valurile de căldură, secetele, vânturile puternice și tornadele. La acestea se adaugă creșterea nivelului mării, cu impact direct asupra patrimoniului din zona costieră. Toate aceste fenomene se vor intensifica în viitoarele decenii. Creșterea temperaturii mediului, fluctuațiile de temperatură și umiditate sau fluctuațiile ciclurilor de îngheț/dezgheț - provoacă degradare în interiorul materialelor crescând dificultatea și complexitatea procesului de restaurare/conservare. De asemenea, degradarea biologică provocată de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
a fenomenelor de îngheț-dezgheț Creșterea frecvenței și intensitatea valurilor de căldură Viscol, vijelii Deteriorări ale spațiilor și structurilor interioare din cauza infiltrațiilor de apă provocate Similare condițiilor climatice din prezent Nivelului mării și inundații de coastă Eroziunea sau pierderea zonei costiere. Submersia permanentă a zonelor joase. Perturbarea comunităților și migrarea populației. Deteriorarea patrimoniului material și pierderea ritualurilor de patrimoniu intangibil Creșterea nivelului mării Vânt puternic Deteriorarea suprafețelor din cauza eroziunii. Deteriorări structurale și colaps al elementelor de mărimi mari Fără semnal
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
Martonne”, mai ales în zona de munte, reducerea cantității de precipitații, vara Precipitații intense Deteriorarea patrimoniului cultural, deteriorarea infrastructurii turistice, modificarea sezonalității Creșterea numărului de zile cu cantități de precipitații mai mari de 20 mm Caracteristici ale nivelului mării Eroziunea costieră, reducerea zonei de plajă, costuri mai mari pentru protejarea și întreținerea litoralului Creșterea nivelului mării Carcteristici ale biodiversității terestre și marine Pierderea atracțiilor naturale și a speciilor din arealele de destinație Reducerea biodiversității Incendii forestiere Pierderea atracțiilor naturale, creșterea posibilității
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
localități pentru care se reduce riscul la inundații și secetă hidrologică PNRR (Ex. C.l - R.2), FEN, Programul LIFE, Alte fonduri UE/ internaționale publice / private, Bugetul de stat, Bugete locale 150 MV /MG M.1.2.1.6. Realizarea de lucrări de protecție a zonei costiere (înnisiparea artificială a plajelor, diguri de protecție a zonei costiere etc.) 2024-2030 Coordonare: MMAP Implementare: ANAR Nr. km protecție costieră PNRR (Ex. C.l - R-2), FEN, Programul LIFE, Alte fonduri UE/ internaționale publice / private, Bugetul de stat, Bugete locale 500 MV
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
hidrologică PNRR (Ex. C.l - R.2), FEN, Programul LIFE, Alte fonduri UE/ internaționale publice / private, Bugetul de stat, Bugete locale 150 MV /MG M.1.2.1.6. Realizarea de lucrări de protecție a zonei costiere (înnisiparea artificială a plajelor, diguri de protecție a zonei costiere etc.) 2024-2030 Coordonare: MMAP Implementare: ANAR Nr. km protecție costieră PNRR (Ex. C.l - R-2), FEN, Programul LIFE, Alte fonduri UE/ internaționale publice / private, Bugetul de stat, Bugete locale 500 MV M.1.2.1.7. Promovarea și implementarea soluțiilor bazate pe natură (NbS) și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
politici și de reglementare la nivel local, județean și / sau național, pentru evaluarea riscului la eroziune pentru zona costieră și dezvoltarea de hărți de risc asociate, realizarea evaluărilor de tip multi-hazard și multi-risc și dezvoltarea de hărți aferente specifice zonei costiere, în vederea optimizării planificării teritoriale și urbanismului în zona litorală 2024-2030 Coordonare: MMAP Implementare: MEAT, MDLPA, Autorități publice locale, ANPM, ANAR, ANM, IGSU, inclusiv Mediul academic și de cercetare Nr. acte normative / politici elaborate Nr. hărți de risc la eroziune
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
eroziunilor și a altor factori de risc determinați/ amplificați de schimbările climatice, cu prioritizarea NbS 2024-2030 Coordonare: MMAP Implementare: ANPM, ANIF , ANAR, ANANP, Autoritățile publice centrale și / sau locale Nr. de km de plajă protejată împotriva eroziunii Nr. de ecosisteme costiere (de uscat sau acvatice) protejate FEN,Alte fonduri UE / internaționale publice / private, Bugetul de stat, Bugete locale 75 Tipul de măsură OS.11.5. Politici, planificare și educare pe termen lung în vederea adaptării la schimbările climatice Perioadă implementare Autoritate de coordonare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
fezabilității continuării utilizării resurselor de apă freatică coroborată cu alimentarea artificială și / sau naturală a rezervoarelor de apă freatică în zonele potențial deficitare identificate anterior, în regim actual și în perspectiva scenariilor asociate schimbărilor climatice; M.1.1.1.14. Evaluarea fezabilității desalinizării apelor costiere pentru tratarea acestora în scop potabil, în bazinele hidrografice litorale deficitare în apă, utilizând cu prioritate resurse de energie regenerabilă; M.1.1.1.15. Reducerea efectelor schimbărilor climatice asupra corpurilor de apă subterană și a ecosistemelor terestre și acvatice dependente de acestea, pentru
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
zonele inundabile, reguli de adaptare a construcțiilor pentru diminuarea pagubelor produse de inundații și limitarea și / sau interzicerea construcțiilor în zonele inundabile; M.1.2.1.4. Modernizarea infrastructurii existente pentru reducerea riscului de inundații; M. 1.2.1.6. Realizarea de lucrări de protecție a zonei costiere (înnisiparea artificială a plajelor, diguri de protecție a zonei costiere etc.); M.1.2.1.8. Dezvoltarea cadrului legislativ și de politici pentru promovarea și implementarea unor măsuri de creștere a rezilienței la fenomenele hidrometeorologice periculoase (ce pot avea ca efect producerea de inundații
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
produse de inundații și limitarea și / sau interzicerea construcțiilor în zonele inundabile; M.1.2.1.4. Modernizarea infrastructurii existente pentru reducerea riscului de inundații; M. 1.2.1.6. Realizarea de lucrări de protecție a zonei costiere (înnisiparea artificială a plajelor, diguri de protecție a zonei costiere etc.); M.1.2.1.8. Dezvoltarea cadrului legislativ și de politici pentru promovarea și implementarea unor măsuri de creștere a rezilienței la fenomenele hidrometeorologice periculoase (ce pot avea ca efect producerea de inundații, spre exemplu), precum și pentru îmbunătățirea acțiunilor de prevenire, pregătire
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
în zonele inundabile, reguli de adaptare a construcțiilor pentru diminuarea pagubelor produse de inundații și limitarea și / sau interzicerea construcțiilor în zonele inundabile; M.1.2.1.4. Modernizarea infrastructurii existente pentru reducerea riscului de inundații; M.1.2.1.6. Realizarea de lucrări de protecție a zonei costiere (înnisiparea artificială a plajelor, diguri de protecție a zonei costiere etc.); M.1.2.1.8. Dezvoltarea cadrului legislativ și de politici pentru promovarea și implementarea unor măsuri de creștere a rezilienței la fenomenele hidrometeorologice periculoase (ce pot avea ca efect producerea de inundații
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
politici și de reglementare la nivel local, județean și / sau național, pentru evaluarea riscului la eroziune pentru zona costieră și dezvoltarea de hărți de risc asociate, realizarea evaluărilor de tip multi-hazard și multi-risc și dezvoltarea de hărți aferente specifice zonei costiere, în vederea optimizării planificării teritoriale și urbanismului în zona litorală; 11.5 Educarea și responsabilizarea populației pentru situații de risc seismic Numărul de activități de informare preventivă în domeniul situațiilor de urgență M.11.4.2.1. Dezvoltarea/ actualizarea cadrului de politici și de reglementare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
politici și de reglementare la nivel local, județean și / sau național, pentru evaluarea riscului la eroziune pentru zona costieră și dezvoltarea de hărți de risc asociate, realizarea evaluărilor de tip multi-hazard și multi-risc și dezvoltarea de hărți aferente specifice zonei costiere, în vederea optimizării planificării teritoriale și urbanismului în zona litorală; 11.8 Consolidarea eforturilor de protecție și salvgardare a patrimoniului cultural și natural, a elementelor de peisaj din mediul urban și rural Suprafața spațiilor verzi pe județe M.11.1.2.43. Dezvoltarea parcurilor naturale
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
politici și de reglementare la nivel local, județean și / sau național, pentru evaluarea riscului la eroziune pentru zona costieră și dezvoltarea de hărți de risc asociate, realizarea evaluărilor de tip multi-hazard și multi-risc și dezvoltarea de hărți aferente specifice zonei costiere, în vederea optimizării planificării teritoriale și urbanismului în zona litorală; M.11.6.3.1. Dezvoltarea unor programe de asigurări ce vor constitui o importantă măsură de protecție climatică 13.4 Intensificarea eforturilor României pentru a realiza tranziția de la economie "verde", cu emisii reduse
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
mamifere marine active, cu ciclu lung de viață, fiind în vârful lanțului trofic, cu o rată reproductivă foarte scăzută. Astfel, ele sunt vulnerabile la o serie de amenințări cauzate de activitățile umane (Birkun & Notarbartolo di Sciara, 2002), îndeosebi în zona costieră. Cetaceele întreprind migrații pe distanțe mari, în urmărirea bancurilor de pești, care reprezintă principala lor sursă de hrană. Descrierea populațiilor speciilor de cetacee și a stării lor de conservare se face la nivel bazinal, subliniind încă o dată necesitatea implementării
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
Richardson et al., 1995; Simmonds et al., 2004, 2014; Weilgart, 2007). Pe lângă traficul navelor de toate tipurile (marfă, transport, pescuit, turism, cercetare), zgomotul subacvatic poate apărea în urma activităților de explorare geofizică, activități militare (sonar și explozii), dragare, dezvoltare costieră și offshore (de exemplu, parcuri eoliene de larg). Zgomotul emis de nave poate afecta, de asemenea, capacitatea cetaceelor de a evita coliziunile cu navele (Birkun, 2002). Zone întinse ale platformei Mării Negre sunt în prezent supuse explorării și extracției de
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
Areas - IMMAs) - ’’porțiuni discrete de habitat, importante pentru speciile de mamifere marine, care pot fi delimitate și gestionate în scopul conservării lor” (Notarbartolo di Sciara & Tonay, 2021); c) Arii Marine Protejate - reprezintă o componentă-cheie a managementului integrat al zonelor costiere și marine. Aceste arii au fost desemnate pentru a proteja speciile (printre care și cetaceele) și habitatele rare și periclitate. 4.4.2. REDUCEREA IMPACTULUI PRODUS DE ZGOMOTELE SUBACVATICE Obiectiv Prioritate Reducerea zgomotului subacvatic și identificarea unor măsuri de atenuare a acestuia
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
Metode aplicate pentru monitorizarea habitatelor marine și costiere 1150* Lagune costiere CLAS. PAL.: 21 Lagunele sunt ecosisteme costiere de mică adâncime, separate de mare prin cordon de nisip care prezintă deschideri permanente sau temporare, deschideri care permit primenirea apei. Lagunele costiere se formează, de obicei, prin închiderea unor golfuri marine cu cordoane de aluviuni. Lagunele pot fi alimentate și cu apă dulce, continentală. Ca urmare, salinitatea apei în lagune se încadrează în registrul mixohalin, cu oscilații ample în funcție de aportul
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
dunele joase de nisip din apropierea mediolitoralului, scăldate ocazional de valuri, în timpul furtunilor puternice. Din punct de vedere biogeografic, zona în care se întâlnește habitatul 1210 aparține bioregiunii Marea Neagră (bioregiunea pontică). Identificarea habitatului 1210 de-a lungul zonei costiere a Mării Negre dintre Vama Veche și Sulina se face pe baza asociațiilor vegetale tipice acestui habitat și a unor specii cheie, caracteristice habitatului. Unui tip de habitat de interes comunitar îi pot corespunde mai multe asociații vegetale sau cenotaxoni
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de specialitate recente): Vama Veche-2 Mai, Tuzla-Eforie Sud, Cap Midia (incinta portului), grindul Chituc (Corbu- Periboina), Periboina - Gura Portiței, Gura Portiței - Periteașca, grindul Perișor, zona Sacalin-Zătoane, Sfântu Gheorghe-Câșla Vădanei, plaja Sulina. Mare parte a observațiilor se vor desfășura în zona costieră a Rezervației Biosferei Delta Dunării, unde habitatul este prezent aproape continuu de-a lungul țărmului, mai puțin în zonele în care plajele nisipoase se îngustează mult datorită eroziunii sau pe suprafețele pe care se practică pășunatul intensiv și extensiv (vite
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
și canalul Periteașca (zona strict protejată Periteașca- Leahova) - prin asociațiile vegetale Salsolo ruthenicae-Xanthietum strumarii Oberd et Tx. 1950, Cakilo euxinae-Salsoletum ruthenicae Vicherek 1971, Lactuco tataricae-Glaucietum flavae Dihoru et Negrean 1976 și Argusietum (Tournefortietum) sibiricae Popescu et Sanda 1975; ... – în zona costieră a grindului Perișor - prin asociațiile vegetale Salsolo ruthenicae- Xanthietum strumarii Oberd et Tx. 1950, Cakilo euxinae-Salsoletum ruthenicae Vicherek 1971, Lactuco tataricae-Glaucietum flavae Dihoru et Negrean 1976 și Argusietum (Tournefortietum) sibiricae Popescu et Sanda 1975; ... – sporadic și pe suprafețe mici, în
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
grindului Perișor - prin asociațiile vegetale Salsolo ruthenicae- Xanthietum strumarii Oberd et Tx. 1950, Cakilo euxinae-Salsoletum ruthenicae Vicherek 1971, Lactuco tataricae-Glaucietum flavae Dihoru et Negrean 1976 și Argusietum (Tournefortietum) sibiricae Popescu et Sanda 1975; ... – sporadic și pe suprafețe mici, în zona costieră a ariei strict protejate Sahalin-Zătoane (grindurile Crucea, Călugărului, Cașa, Grindul cu Trestie, grindul Țigănușului, grindurile Crasovschi, Buhaz și Flămânda, dar și în zona vestică a insulei/peninsulei Sahalin) - prin asociațiile vegetale Crambetum maritimae (I. Șerbănescu 1965) Popescu et al. 1980 (cea
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
I. Șerbănescu 1965) Popescu et al. 1980 (cea mai răspândită asociație vegetală în zonă) și Salsolo ruthenicae-Xanthietum strumarii Oberd et Tx. 1950, mai rar prin asociațiile Cakilo euxinae-Salsoletum ruthenicae Vicherek 1971 și Argusietum (Tournefortietum sibiricae) Popescu et Sanda 1975. ... Zona costieră a ariei strict protejate Sahalin-Zătoane se caracterizează prin prezența unor plaje înguste cu dune joase (2-5 m) mărginite spre vest de zone umede cu comunități de stuf (Phragmites australis) ce ajung adesea în imediata vecinătate a mării, mai ales acolo
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
fost aproape complet îndepărtată prin amenajarea unei plaje destinate activităților recreaționale. Datorită modificărilor sezoniere ale vegetației de coastă (a fenofazelor diferite), se desfășoară câte 5-6 deplasări pe an, în fiecare din cele 10 segmente litorale delimitate de-a lungul zonei costiere românești a Mării Negre. Deplasările se planifică în perioada mai-septembrie, iar în unele situații și în cursul lunii octombrie. Monitorizarea habitatului costier 1210 cuprinde mai multe tipuri de observații și activități: estimarea suprafeței habitatului în kmp, observații privind distribuția habitatului
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]