147 matches
-
și admirat. Animalul nu poate fi diminutivizat - el este animal sută la sută: grohăie, miaună, latră, cotcodăcește, măcăie, dar mai ales scoate mugete. Onomatopeile îi folosesc întru totul pentru exprimarea satisfacției ori a furiei, pentru defulare. Când grohăie, măcăie ori cotcodăcește, Animalul este fericit. Când latră ori scoate mugete, este în delir de persecuție. Narcisismul păstos nu îl împiedică pe Animal să sucombe din când în când unui complex de inferioritate, atunci când este scos din țâțâni. În acele clipe febrile, el
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
membru al Academiei Franceze Marcel Prévost. Caricatura seducătoarei În roman, scriitorul orchestrează un dans frenetic al diavolițelor și drăcușorilor, de-abia stingheriți de câte un înger care traversează când și când scena, în vârful picioarelor, parcă. În fundal, trăncănesc și "cotcodăcesc" o sumedenie de "destrăbălate nerușinate", care vorbesc cu bărbații care le însoțesc "ca la tavernă", rostind cuvinte "grosolane", "obscene", "vulgare". Însoțindu-și vorbele cu gesturi, aceste femei care flirtează se dedau unor "atingeri pe care nici măcar nu-și dau osteneala
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
îi propune Théodora într-o zi, în vestiarul sălii de sport. "Ai să găsești cu siguranță un băiat care să flirteze cu tine... dacă nu-i e teamă să se-nțepe!" Și Théodora se întoarce către droaia de fete care cotcodăcesc asemenea orătăniilor dintr-o ogradă: "Trebuie aranjată nițel ca să poată fi scoasă printre oameni!" La fel de sătulă ca și Françoise de aceste ironii, dar mai vicleană decât mica elevă de pension, Sophie găsește o soluție ca să "le închidă fleanca" acestor "gâsculițe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de flirt: Vai, domnule, dumneavoastră aveți o meserie atât de frumoasă și atât de inutilă! Chiar nu vă jenează să apăreți în public între atâția domni responsabili?.... Poetul s-a ascuns după o perdea. Mai departe doamna a continuat să "cotcodăcească" pe această temă, cea a inutilității poeziei și a meseriei de poet, toți și-au dat cu presupusul, fiecare "pricepându-se" bine la acest lucru, iar în final l-au izolat pe "inutil" într-un beci... Vă închipuiți, dacă "meseria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
demască pe cea a creierului. * Convingătoare nu este frumusețea frazei, ci substanța ei. * Un adevăr spus în cuvinte frumoase e de două ori mai credibil. * Unei femei nu numai nașterea îi provoacă dureri. * Unii bărbați o fac pe cocoșii, dar cotcodăcesc precum găinile. * Bețivul are chef de băut abia după ce s-a îmbătat. * Paharul plin inspiră optimism, cel gol exprimă speranță. * Ca și trăsnetele, nici tristețile nu cad din senin. * Revărsările de ape scot la suprafață gunoaiele; la fel și revărsările
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ele ca să scoată din tine un erou al lor, așa cum aveam să ajung mult mai târziu, la o vreme când, vorba aceea, Începe dracul să-și bată joc de noi toți. Trăiau cu toatele, pe atunci, Într-o du ioasă armonie, cotcodăcind vesele Între ele prin redacție și amoroase cu stăpânul lor comun În felul fiecăreia și după gustul sau temperamentul lor divers. (Iară el - mai tare ca patriarhul Abraham din Biblie, carele avea numai două femei, pe Sara ca nevastă și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Fii vigilentă, tovarășa Rodicuța, că nici nu știi ce fac cutrele alea bătrâne, în față îți râd și pe la spate fac trafic cu piepți de curcă“, auzea vocea amenințătoare a tovarășei Maria, directoarea întreprinderii. * Femeile astea aveau un umor nebun, cotcodăceau toată ziua ca niște curci, mai ceva decât orătăniile sacrificate pe bandă rulantă, jumulite de pene și tranșate pentru exportul socialist. „Cum dracu’ să le adun laolaltă și să le organizez pe femeile astea acum, ca să facem brigada artistică?“ „Tovarășa
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Infernul se transformase în mister și devenise dintr odată interesant. și viața mea, împreună cu el. Păsările Găinile stăteau cuminți, băgate una-ntr-alta, în lăzile de aprozar transformate, prin adăuga rea unei plase de sîrmă, în cotețe. Erau albe, nu cotcodăceau, nu dădeau din aripi, și aproape tuturor le atîrna creasta pe unul din ochi. Asta le făcea să se uite la tine pieziș, de parcă te-ar fi suspectat de cine știe ce. În apropierea lăzilor mirosea și găinile erau foarte murdare pe la
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
am decât un singur mijloc de salvare: scrisorile tale. Și nervii îmi sunt tociți; am telefonat aseară, fiindcă muream de disperare, celor două mame ale celor doi corifei ai tăi: una a făcut gafa pe care deja am menționat-o, cotcodăcind ca o găină - își scoate pașaport ca să vină să se îngrijească, are ceva la șira spinării, săraca -, cealaltă îmi vorbea de „Mircică“ spunând că i-a scris două cărți poștale cu „Muți scump, Muți iubit, kilogramul de porto cale costă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cu care se identificau instantaneu. Fragmentele din Orghast erau mai dificil de Înțeles și acesta a fost primul semnal al pericolului de a clădi un limbaj prea ermetic, cu simboluri greu de comunicat. Sătenii Începeau să parlamenteze Între ei, găinile cotcodăceau, copiii se foiau, pierzându-și atenția, ceva era putred În Danemarca de pe covorul nostru teatral. Când actorul-vultur, pregătindu-se să-l atace pe Prometeu, a scos un țipăt strident, În locul fiorului tragic pe care-l așteptam noi, au izbucnit hohote
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Șendreo! Te-ai întrecut din "împărtășanie"! râde Ștefan. Dar Șendrea-i pornit, puțintel afumat, strigă: Lumea... lumea va afla, că la Porțile Răsăritului, s-a ridicat un Mare Apărător al Creștinătății! Mihail, "vesel" și el: Trăiască! Ștefan râde cu îngăduință: Șendreo! Cotcodăcești de parcă Vodă aista al tău s-ar fi ouat un ou de aur. Să vezi la primăvară când o veni Mahomed în persoană ce-o să mai cotcodăcim... Trăiască! strigă Mihail. Bătu-v-ar norocu'! Ce strigă în voi mai tare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Apărător al Creștinătății! Mihail, "vesel" și el: Trăiască! Ștefan râde cu îngăduință: Șendreo! Cotcodăcești de parcă Vodă aista al tău s-ar fi ouat un ou de aur. Să vezi la primăvară când o veni Mahomed în persoană ce-o să mai cotcodăcim... Trăiască! strigă Mihail. Bătu-v-ar norocu'! Ce strigă în voi mai tare?! Beția izbânzii, au zama de strugure ce are prea mult soare în ea? Da! Cotcodăcesc! îl înfruntă Șendrea cu însuflețire. Și o să cotcodăcesc să se audă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vezi la primăvară când o veni Mahomed în persoană ce-o să mai cotcodăcim... Trăiască! strigă Mihail. Bătu-v-ar norocu'! Ce strigă în voi mai tare?! Beția izbânzii, au zama de strugure ce are prea mult soare în ea? Da! Cotcodăcesc! îl înfruntă Șendrea cu însuflețire. Și o să cotcodăcesc să se audă în cele patru zări! Spuie oricine! Care crai?! Care rege?! Care papă?! Care-o fi, Paștele mă-sii! Că s-au scremut Măriții regi și crai, da' fir n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
persoană ce-o să mai cotcodăcim... Trăiască! strigă Mihail. Bătu-v-ar norocu'! Ce strigă în voi mai tare?! Beția izbânzii, au zama de strugure ce are prea mult soare în ea? Da! Cotcodăcesc! îl înfruntă Șendrea cu însuflețire. Și o să cotcodăcesc să se audă în cele patru zări! Spuie oricine! Care crai?! Care rege?! Care papă?! Care-o fi, Paștele mă-sii! Că s-au scremut Măriții regi și crai, da' fir n-au clintit din barba Fatihului! Și-o... și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fac porcării”? Același guvern se rățoiește retoric în fața presei și promite, prin gura ministrului de Externe, că „va fi absolut ferm în a aplica legea românească” asupra celor „care provoacă constant neplăceri” în țările unde sunt plecați. Acești politicieni care cotcodăcesc plini de ifose chiar să nu-și dea seama că politica anticulturală are drept consecință directă o imensă demoralizare a unui întreg popor? Că această demoralizare produce în mod necesar tot mai mulți cerșetori, hoți și criminali? Iar aceștia au
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nu a cercetat-o deocamdată nimeni. Sub numele de țara ariminilor apare la Homer în Odiseea, ținutul hiperboreenilor unde se retrăgeau sufletele eroilor decedați pentru a se bucura de o viață veșnică și fericită. Carele va să zică, se știa, dar se cotcodăcea în draci numai după vrerea nefîrtați- lor și în dauna desăvîrșită a ariminilor. Să mai înaintăm în timp și vom găsi pe două inscripții din Aquincum(Budapesta) divinitatea Deus Arimianus adică zeul neamului arimanilor sau ariminilor. Ariminii au fost primii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
că acesta este adevărul. Tot Pliniu spune în altă parte că sciții își numeau neamul strămoșesc arameeni, iar noi să rămînem la ce scriu tăblițele de plumb, adică geți, falnici geți sau rumuni cu variantele lui și să nu mai cotcodăcim pe coclauri! Cum orice învăț are și dezvăț, nu este rău deloc să scoatem din mentalul nostru individual toate aceste tîmpenii. În Cartea lui Eno, scrisă chiar înaintea potopului așa cum bine zis-a tăicuțul Tertulina pe la anul 200 al vremurilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
gospodar prevăzător, le păstra pentru cine știe ce nevoie. Dar nici aici nu ne-a lăsat femeia. Pe o scară strâmtă, ne urcăm în podul șopronului, unde dormeau găinile. Speriate de brusca noastră irupție în locuința lor, păsările au zburat în curte cotcodăcind ca de groaza cuțitului. Dar mai disperați eram noi care nu știam dacă alarma găinilor nu va atrage atenția jandarmilor. Aici am stat înghesuiți, cu respirația tăiată, fără a face nici cel mai mic zgomot. Găinile se liniștiseră și ele
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
În timpul acelui concediu au ieșit ca din pământ o serie de schițe, ce ar putea forma un nou volum. Acestea sunt: "Amintiri din copilărie", "... și la lume iarăși date", "Cine fuse și se duse", " Prin Zăvoi", un basm în stil cotcodăcesc și altele, după cum spui Dumneata, pe vine..." Un aspect îngrijorător al acestei situații este că multe din schițele menționate sunt însoțite de niște desenuri în creion, cam 30 la număr, care provoacă multă neliniște celor ce le văd. În ziua
Grigore Cugler () [Corola-website/Science/299146_a_300475]
-
lingurița este un tacâm folosit pentru servirea băuturilor fierbinți și uneori a alimentelor foarte fierbinți sau foarte reci avioanele americane au avut dificultăți în localizarea flotei japoneze deși le fusese dată poziția acestora ursul ursește creanga trosnește toporul pocnește găina cotcodăcește ei au fost însă alungați de cetățenii orașului în luna august aici moneda oficială este dolarul singaporez în locul lor nu au putut fi montate alte arme de calibre mai mari munca manuală a antichității începe să fie înlocuită de cea
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
ei. Și mai aveau și o găină, care se plimbă pe masa din sufragerie</spân></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> - lor li se părea ceva foarte normal, ăia cotcodăcea... Dar nouă nu ne-au dat niciodată măcar un ou de la găină aia. </spân></spân></spân></p> Eu aveam o valiză mare în hol, unde țineam rufele murdare. Și odată nevasta preotului mi-a zis: „fii atentă că fiică-mea
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA SOCIALISTĂ : ANII 1950-1980 () [Corola-website/Science/296143_a_297472]
-
dinaintea cârciumii gemea de căruțe, trăsuri de oraș cu cufere legate la spate, hulube ridicate în sus ca la bâlciuri; caii cu botul în fân, cu urechile pleoștite în țârâiala ploii. Oameni legând a doua oară boccelele desfăcute. Pasări cârâind, cotcodăcind, gâgâind, măcăind în cuști. Înjurături și femei bocindu-se. Peste toate: stoarcerea neistovită din bureții norilor. Niciodată nu se văzuseră strânși laolaltă oameni din lumi atât de pestrițe: țărani și târgoveți, soldați de toate armele, răniți și sănătoși, ciobani cu
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]