148 matches
-
în vie, călcând pe faimoasa argilă cu loess care‑i priește în mod deosebit viței de vie. Turlele bisericilor din satele de podgoreni încă nu și‑au intrat în activitate, fiindcă azi e abia vineri. Se aud câini lătrând, găini cotcodăcind și cocoșii lor strigând cucurigu. Se aud de departe, fiindcă apropierea e relativ nelocuită; în definitiv, la plimbare cauți singurătatea care, dacă nu vine ea la tine, trebuie să te duci tu la ea. Tinerii din ziua de azi poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
care, dacă-i pui să scrie exact numele de familie al ex-monarhului român, dau, în medie, aproape câte o variantă strict personalizată pe cap de scrib. Ei, dar tocmai aceștia, așa dintr- odată s-au umplut toți de cotcodac! Și cotcodăcesc și cârâie de să-i audă și Parisul. Mirositoare lighioane mai sunt și „intelectualii" aceștia a lui Băsescu! Când s-au tăiat nemeritat salariile la milioane de români, nici unul din cei menționați anterior n-a piuit nimic! Când au fost
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
camera mea, unde se aude glasul Sabinei. Pentru găini asta e o zonă umedă, parșivă, întrucât pe fereastra aia ies eu să le stropesc în ochi cu seringa pregătită din timp. Cocoșul Romică se agită și se înfoaie, nevestele lui cotcodăcesc, cârâie. Aud vocea iritată a Sabinei: non capisco affato che cosa stai dicendo! Apoi scoate capul cu permanent lung pe fereastră: Leo, ia naibii proastele astea de-aici, că nu-nțeleg nimic! Două zile mă țin tare, apoi o iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
-frumusețea nopții. Legenda buburuzei Eugen Jianu Au ieșit la soare ghioceii albi, brândușele galbene și toporașii albaștri. Albinele își deretică stupul; că mâine o să iasă la treabă. Mieii zburdă pe pajiștile abia dezgolite de nea. În ogradă găinile scurmă și cotcodăcesc.Toată lumea are treabă; nimeni nu stă degeaba. Mângâiată de soare, buburuza cea mică și roșie a ieșit și ea din crăpăturile scoarței copacului unde a stat pitită până atunci. A făcut ochii mari și s-a uitat în jur. Așa cum
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pune la loc pe raft, se apropie de pasărea care-l privește cu ochii ei perfect rotunzi. Stingherită, ea se foiește, dă din aripi și zburătăcește de pe stinghie pe cutia de semințe. Își apleacă puțin capul într-o parte și cotcodăcește. Ești prea aproape de mine, nu-ți dai seama că ești imens iar eu sunt numai de-o șchioapă? Și nici nu se poate spune că ai fi cine știe ce frumusețe. Pascal își vâră un deget printre gratiile coliviei, în semn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
se chinuie să transpire puțin. Jack veni spre noi sărind coarda. Se opri-n fața noastră și-ncepu să sară-n sus și-n jos, Înainte și-napoi, Încrucișându-și brațele la fiecare a treia săritură. — Ei, zise, ce tot cotcodăciți p-acolo? — Cre’ că n-are rost să te mai antrenezi. O să fii terminat. N-ar fi groaznic? zice Jack, sărind În continuare, mai tare. În acea după-amiază a apărut și John Collins la fermă. Jack era-n camera lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
îl durea faptul că nu-și va mai vedea căluțul niciodată. Sub apăsarea acestor gânduri își turna pahar după pahar. La o vreme, a ieșit până în prag, să se mai dezmorțească și să dea de mâncare orătăniilor care cârâiau și cotcodăceau de zor în cotețul rămas încă închis... Tocmai deschidea portița de la coteț când i s-a părut că aude sforăit de cal. A tresărit și a privit în jur clipind des, ca să-și alunge vedenia care îi cuprinsese închipuirea... I
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dar cocoșul tău tace mâlc. El cântă - cum îți spuneam eu altădată - după ce trece ploaia sau ninsoarea. Așa că, la borș cu el! Teamă mi-i că ai dreptate, Pâcule. Cocoșul ista al meu o cam uitat de treburile lui. Puicuțele cotcodăcesc în zadar, iar vremea se schimbă cum vrea ea și el nu vede, nu aude. Să știi că am să-i fac felu’ și gata. Da’ ia spune tu, Dumitre, la vremea noastră rămânea cumva vreo puicuță necălcată? Ferita sfântului
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
treptelor alunecoase. Mă gîndisem că o să vreau să-i spun ceva. Să-l acuz sau să-i pun Întrebări. Dar n-am spus un cuvînt. N-avea nici un rost. Doar m-am deplasat Înspre Bestie. — Ce vrei! Ce vrei! a cotcodăcit el la mine, simțindu-mi ura și intențiile care duceau Într-un singur punct. CÎnd ofițerul s-a Întors, mîinile mele erau În jurul gîtului Bestiei, iar capul lui spart ricoșa de perete. Gardianul m-a oprit. M-a luat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
aceeași dorință mare. Privirile lor stăruitoare îl frigeau, în tăcerea neliniștită răsună atunci deodată aspru, prelung: "Huo, boală, fire-ai a dracului!" Un argat adăpa vacile. Erau în ograda conacului. Cârduri de galițe scormoneau și ciuguleau. O găină începu a cotcodăci sâcâitor. ― Așa, măi oameni! zise Miron liniștit, ca și când înjurătura argatului I-ar fi smuls dintr-o toropeală. Să vorbiți cu conița dacă n-o să vă luați seama, că dumneaei e stăpâna moșiei. De altfel mă bate gândul s-o cumpăr
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
săgeată, gata să intre în șanț ca să n-o calce. Țipete de femei izbucniră din mașină, iar de peste drum, glasul nevestei lui Vasile Zidaru: ― Nicule, unde ești, că te omoară mașina! Baba Ioana încremenise pe loc. Cele două găini fugeau cotcodăcind speriate, cocoșul însă, care stătuse să le apere, era prefăcut Într-o grămăjoară de pene însîngerate. Bătrâna îl luă de o aripă și îl tîrî spre casă, bodogănind înăbușit: ― Fire-ar ai dracului! 5 Cu un viraj îndrăzneț, automobilul stopă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
promit. Doar nu glumește, nu? — Normal că nu! scânci Penelope. Și normal că și mama lui Avery tânjește după chestia asta. —O, Pen, e perfect! Voi doi sunteți un cuplu așa de drăguț și acum toată lumea poate vedea asta! am cotcodăcit eu. Ar trebui să le auzi, Bette, e oribil. Amândouă fantazează deja despre toate școlile alea particulare snoabe pe care le pot trece acolo. Știi că am auzit-o pe mama când vorbea la telefon zilele trecute cu redactorul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
membru al Academiei Franceze Marcel Prévost. Caricatura seducătoarei În roman, scriitorul orchestrează un dans frenetic al diavolițelor și drăcușorilor, de-abia stingheriți de câte un înger care traversează când și când scena, în vârful picioarelor, parcă. În fundal, trăncănesc și "cotcodăcesc" o sumedenie de "destrăbălate nerușinate", care vorbesc cu bărbații care le însoțesc "ca la tavernă", rostind cuvinte "grosolane", "obscene", "vulgare". Însoțindu-și vorbele cu gesturi, aceste femei care flirtează se dedau unor "atingeri pe care nici măcar nu-și dau osteneala
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
îi propune Théodora într-o zi, în vestiarul sălii de sport. "Ai să găsești cu siguranță un băiat care să flirteze cu tine... dacă nu-i e teamă să se-nțepe!" Și Théodora se întoarce către droaia de fete care cotcodăcesc asemenea orătăniilor dintr-o ogradă: "Trebuie aranjată nițel ca să poată fi scoasă printre oameni!" La fel de sătulă ca și Françoise de aceste ironii, dar mai vicleană decât mica elevă de pension, Sophie găsește o soluție ca să "le închidă fleanca" acestor "gâsculițe
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
În raport cu energia sau cu strădaniile depuse.) Fiecăruia Îi place ce-a făcut el. (Poate pentru că fiecare are gusturile lui și, În plus, credința că ceea ce face cu mâna lui este mai bun, mai sigur, mai trainic.) Găina, când prea mult cotcodăcește, nu prea clocește. (Lăudărosul nu este nici pe jumătate din ceea ce pare a fi: „Pisica răzgâiată nu prinde șoareci niciodată”; „Pisica cu clopoței nu prinde șoareci”.) „Să fii mândru numai atât cât Îți Îngăduie meritele.” (Lucan) „Crezându-te că ești
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
este un animal psihopomp, călăuzind sufletul mortului pe lumea cealaltă: "Găina sau cucoșul se dau peste groapă, pentru că fac drum sufletului, scurmă prin stele, prin spini și sufletul în urmă tot merge"; Găina ce se dă, pe cealaltă lume tot cotcodăcește și bate din aripi, și alungă totul din cale (...). Banii ce se dau pe la poduri, găina îi strânge și tot plătește la cei ce cer să sloboadă sufletul, dacă are vreun greș, că vezi, omul face pacate."257 Ca simbol
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu a cercetat-o deocamdată nimeni. Sub numele de țara ariminilor apare la Homer în Odiseea, ținutul hiperboreenilor unde se retrăgeau sufletele eroilor decedați pentru a se bucura de o viață veșnică și fericită. Carele va să zică, se știa, dar se cotcodăcea în draci numai după vrerea nefîrtați- lor și în dauna desăvîrșită a ariminilor. Să mai înaintăm în timp și vom găsi pe două inscripții din Aquincum(Budapesta) divinitatea Deus Arimianus adică zeul neamului arimanilor sau ariminilor. Ariminii au fost primii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
că acesta este adevărul. Tot Pliniu spune în altă parte că sciții își numeau neamul strămoșesc arameeni, iar noi să rămînem la ce scriu tăblițele de plumb, adică geți, falnici geți sau rumuni cu variantele lui și să nu mai cotcodăcim pe coclauri! Cum orice învăț are și dezvăț, nu este rău deloc să scoatem din mentalul nostru individual toate aceste tîmpenii. În Cartea lui Eno, scrisă chiar înaintea potopului așa cum bine zis-a tăicuțul Tertulina pe la anul 200 al vremurilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
încă rece, iar pe alocuri se mai afla zăpadă; șoarecii și șobolanii erau foarte agitați și fugeau de colo-colo în panică, neglijând prezența oamenilor; vacile (în special vițeii) mugeau și băteau din copite, “de parcă aveau streche”; găinile erau neliniștite și cotcodăceau, iar cocoșii cântau și erau speriați. Cu 10-20 de minute înainte de seism, deși era noapte, porumbeii și vrăbiile își părăsiseră culcușurile și se avântau mereu în sus; toate animalele și păsările din curțile oamenilor se comportau anormal. Un timp, am
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
speriați, urlau, fugeau, se ascundeau; mulți câini își părăseau cuștile sau culcușurile, refuzând hrana; pisicile își zbârleau puternic părul, ascunzându-se în diferite colțuri; multe și au mutat puii în alte locuri. Găinile fugeau spre cotețe, desfăcându-și aripile și cotcodăcind. Pe câmpuri s-au găsit mulți șerpi înghețați.” ANIMALELE - ADEVĂRATE DETECTOARE DE CUTREMURE! Din literatura de specialitate prezentată selectiv în Bibliografia acestei cărți am aflat că... nimic nou nu-i sub Soare! Secole de-a rândul, în foarte multe zone
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
când pământul este înghețat și este frig, șerpii prevestesc un cutremur mare și apropiat. Așa s-a întâmplat înainte de 4 martie 1977. La fel se comportă și șopârlele. * Păsările. înainte de cutremur, găinile nu intră în cotețe, sunt foarte agitate și cotcodăcesc, de parcă ar fi amenințate de vreo vulpe sau un dihor, zboară chiar în copaci. Pe timp de noapte, găinile fac mare gălăgie: cotcodăcesc, cârâie, încearcă să iasă din cotețe. Tot așa de neobișnuit se manifestă rațele și gâștele, care își
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
fel se comportă și șopârlele. * Păsările. înainte de cutremur, găinile nu intră în cotețe, sunt foarte agitate și cotcodăcesc, de parcă ar fi amenințate de vreo vulpe sau un dihor, zboară chiar în copaci. Pe timp de noapte, găinile fac mare gălăgie: cotcodăcesc, cârâie, încearcă să iasă din cotețe. Tot așa de neobișnuit se manifestă rațele și gâștele, care își întind gâtul, înclină capul spre pământ, sunt speriate, țipă fără motiv, își desfac aripile și încearcă să zboare, dorm în locuri neobișnuite. Berzele
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Împletite din bambus atârnate pe suporți improvizați, cuști Înșirate În dezordine pe jos, direct În stradă, pe trotuar, de unde străbat sunete dintre cele mai variate: triluri de canari, gângurit de porumbei, mieunat de pisici În călduri, lătrat de câini jigăriți, cotcodăcit de găini anemice și măcăit de rațe cu coada Îmbârligată, behăit de capre sprințare, etc. Specii variate de papagali viu colorați În nuanțe de verde, portocaliu, galben, violet, printre care tronează imperialii kakadu cu penajul lor alb imaculat și moț
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]