186 matches
-
care le stârnește și le mână vântul: un nor negru și furtunos adus dinspre apus peste întinderea mării, departe întâi, apoi mereu mai aproape; sau valurile nenumărate ale mării; izbite de vifor și care vin, tot vin dese, înspumate și cotropitoare, să se spargă, tunând și împroșcând, de promontorii și de stânci. Iar marele avânt poate rupe totul în cale-i ca un râu umflat de ploi, dar și scădea până la urmă, ca elanul unui bolovan uriaș rupt de torente dintr-
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
și materiale de asediu. Noi, față de superioritatea lor... trebuia să mai înfruntăm în atac și ploaia și terenul alunecos cu suișul în piept. Aveam, însă, în suflet o dorință de nestăvilit de a-i înfrânge. Stăteam în tranșee, sub ploaia cotropitoare ș‟așteptam... așteptam cu ochii țintă spre inamic... Spre ziuă furtuna se mai potoli, dar ploaia continua să potopească!... zise el și se opri pentru o clipă. Pădurarul mai aprinse o țigară, pe care o răsucise povestind. Vorbea rar Anton
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
aruncând în el, în trupul monahului, săgeți cu foc aprinse, și i-au băgat în burtă o bucată de lemn aprins! L-u chinuit groaznic. Și așa și-a dat duhul Lui Dumnezeu prin martiriul care l-a primit de la cotropitorii turci în anul 1426, pe 5 mai, ora 9 dimineața. Se spune că așa mort, atârnat în copac, când aruncau cu săgeți aprinse în el s-a mișcat de câteva ori de credeai că-i viu. Turcii s-au speriat
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
frumos, mirosea a lapte și miere și nucă. Un trandafiraș. Înfometat. După externare, în drum spre casă, am fost uluită cât de repede au reușit să reasfalteze Bulevardul Magheru. Bucureștiul mi s-a părut neverosimil de frumos, cu primăvara aia cotropitoare cu tot. Era doar un efect de... dezalienare (nu reasfaltase nimeni Magheru!). În prima noapte a stat cu mine prietena mea, Feli - eu și Bogdan eram complet depășiți. Mama lui nu era în țară, mama mea tocmai își rupsese mâna
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
Contempla realitatea cu o curiozitate rece, de chirurg, și credea că nimic nu e mai simplu decât să o cunoști, aidoma unui suveran care își inspectează, când și când, regatul. Dar, la un moment dat, realitatea se năpustise peste ea cotropitor, năruindu-i orice punte către ficțiune. Abia atunci devenise totul cu adevărat simplu. Azvârlise pe geam fărâmele portretului ei de adolescentă cu capul în nori, aruncase tot trecutul la coș și îl alungase pe Edo cu totul din minte. Și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și în veacurile trecute, este ca și limba lui să fie respectată în același chip și singura dușmănie pe care-o are românul este cea în contra elementelor cari nu supun silei numai trupul, ci și sufletul. Și există asemenea elemente cotropitoare înlăuntrul granițelor cărora a-ți vorbi limba se consideră ca un păcat, a o scrie sau a o apăra ca o crimă. Apropiarea politică de asemenea elemente [2simple]2 [împle] masele poporului nostru cu ură, pe cei-inteligenți cu o justă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trăiesc "împotriva legilor eterne", că-și "deteriorează ireparabil sângele". În textele din Scânteia, se întâlnește foarte des cuvântul pericol: "Prin actul de la 23 august prin care am ieșit din războiul criminal al lui Hitler și Antonescu prin întoarcerea armelor împotriva cotropitorilor germani și unguri hitleriști, n-am înlăturat încă pericolul care amenință țara noastră cu prăbușirea. Elemente legionare și profasciste ... vor să împingă țara la un dezastru economic, la cea mai cruntă înfometare, mizerie, boală și moarte." (Scânteia, 1944, nr. 29
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
al d-lui T. Maiorescu, publicat într-o foaie străină și prin care d. Maiorescu, în toată independența sa de publicist, cercetează anumite cazuri în care ajutorul Austro-germaniei ar putea să fie folositor României {EminescuOpXII 37} în contra unor dispozițiuni prea cotropitoare ale elementelor slave ce astăzi ne înconjoară. D. Maiorescu n-a vorbit nici în numele bătrânei, nici în numele junei drepte, nici chiar a dezvelit un program al său de politică practică și imediat aplicabilă. A examinat însă niște ipoteze viitoare și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de condiție socială modestă În fața agresiunii franceze, prin prezentarea repetată a atrocităților săvârșite de armatele franceze asupra unor locuitori nevinovați ai imperiului. Este o propagandă eficientă, care urmărește formarea unor sentimente de compasiune și, implicit, prin aceasta, de solidarizare Împotriva „cotropitorilor”. Astfel, Într-una dintre primele circulare, din 1794, se evocă soarta locuitorilor din ținuturile ocupate de francezi, care prin Întâmplările bătăii de acum cu franțozii..., la atâta lipsă și sărăcie au venit, cât hrana și Îmbrăcămintea cu cerșit sunt siliți
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
era bântuiră de războaiele care nu mai conteneau. Orașul Schleswig din Danemarca văzuse cu durere retragerea trupelor ocrotitoare și populația rămasă în voia sorții trăia clipe de groază, simțind apropierea dușmanilor. Rușii și suedezii erau aliați și în curând puhoiul cotropitor se va năpusti și asupra acestui pașnic oraș, rămas fără apărare. La marginea orașului, tocmai la drumul mare era o căsuță, în care toți ai casei erau în mare neliniște. Cu spaima zugrăvită pe fețe și cu deznădejde în priviri
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
fi nu numai contraproductiv, dar chiar periculos. Patria s-a mutat în economie, războaiele s-au transformat în lupte aprige pe terenul financiar, „palmele de pământ românesc“ se măsoară în zeci sau sute de euro pe metru pătrat, iar sovietele cotropitoare au fost înlocuite de mult mai modernele agenții imobiliare. Nu mai avem timp de ode închinate țării, de aspirații patriotice, de ridicat statui. E, probabil, bine. E, posibil, în același timp să fie și rău. Dar nu știu, nu sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
parte dintre cei mai străluciți "păzitori ai ființei neamului". Argumentația eseistului pare de nestăvilit. Intră în ecuație forța regeneratoare a arheului românesc, profetismul eliadesc, "profetul lui Eminescu" într-o formulare sintetică: direcția națională (nu naționalistă!), amenințată mereu ba de hoardele cotropitoare, ba de internaționalismul proletar, ba de europenismul transnațional: "Anemierea conștiinței arheale (singură în stare să ne salveze), regizată remarcabil de supraviețuitorii Kominternului, a împins o parte apreciabilă a elitelor într-o mare derută, la limita hibridului cultural, încât forțe antinaționale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
2006 la Editura Sfera Bârlad și mi l-a oferit cu dedicație la 10 ianuarie 2007, spre veșnică aducere aminte, exact în ziua când se împlineau 532 de ani de la Lupta de la Vaslui a Sfântului nostru Ștefan cel Mare împotriva cotropitorului turc față de care oastea Lui se purtase vitejește. Cel de al patrulea volum al seriei venea în 2011, realizat la Editura PIM, Iași, închinat părinților săi, Ioana și Gheorghe Mânăstireanu, viețuitori în Priponeștii Tutovei, între anii 1876 1969. Ulterior, el
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
au urmat gravelor și variatelor schimbări politice, ideologice, teritoriale și a episoadelor de război, În cea mai mare măsură au determinat importante schimbări demografice, poporul român plătind tributul cel mai grav. Bineînteles, rigorile nu au cuprins În egală măsură armata cotropitoare și pe noii stăpâni. Noianul de abuzuri, suferințe și condițiile impuse de noua stăpânire populației cucerite au fost cercetate, ulterior Înregistrate de organe competente și date publicității cu obiectivitate și respect pentru adevărul istoric. Drama demografică sub ocupația sovietică poate
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
IV, p. 183 2 idem, p. 195 68 inunde regiuni oricât de cuprinzătoare și de înalte, demonstrativ și aproape răzbunător, după legea morală, s-ar zice, a unui Rastignac al culturii sau a unui ocupant, ni se impune ca forță cotropitoare. Valoarea permanentă la care țintește și ajunge temperamentul lui critic este monumentalul, totdeauna evident prin materia multă și aprins până la urmă atât de amănuntul scăpărător, cât și de însuși stilul cantității. În limitele monumentalului, afirmațiile critice, intuițiile, impresiile, asociații, disociații
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Măriuca au fost și copii eroi, eroi mai mici de vârstă, dar la fel de mari la suflet. Țara noastră a avut bravi conducători și datorită lor noi trăim pe aceste plaiuri. De multe ori Puterea Semilunei și-a Întins brațele-i cotropitoare să sfarme odată pentru totdeauna acest cuib de viteji, străji neadormite la porțile Europei apusene, dar de fiecare data s-au lovit de un zid neînvins, un zid ce se sprijinea pe iubirea de patrie. Mihai Viteazul, Vlad Țepeș, Mircea
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
o întoarcere la a doua transcendență, regăsită nu în "datul imediat al existenței" ci în "orizontul misterului și al relevării" ca să folosim cuvintele filosofiei blagiene. "Te văd, Dumnezeule-plumb, scrum și nor -/ odată venind peste mine prin ușă/ din muntele cerului, cotropitor.// Scăpa-voi doar până în poartă. Apoi/ mușca-voi, în Tine, a lumii cenușă./ Tiparul în Tine păstra-mi-l-voi". Lumea vorbește prin mijlocirea arborelui cosmic, un copac plutitor și această vorbire este direct înțeleasă. Lumea este înțeleasă ca Viață și, pentru gândirea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
întoarcere la a doua transcendență, regăsită nu în "datul imediat al existenței" ci în "orizontul misterului și al relevării" ca să folosim cuvintele filosofiei blagiene. Te văd, Dumnezeule- plumb, scrum și nor -/ odată venind peste mine prin ușă/ din muntele cerului, cotropitor.// Scăpa-voi doar până în poartă. Apoi/ mușca-voi, în Tine, a lumii cenușă./ Tiparul în Tine păstra-mi-l-voi871. Deci poesia devine prin definiție ambiguă, fiind o elaborare timp-spațiu a inconștientului în care prezența simultană a mai multor sensuri generează hermeneutic interpretări
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
păcatul lor. Dar aceștia se îndreptățesc cu păcatul trădării ca și cu o virtute. Dacă ar fi rămas în unitatea de ascultare, n-ar fi avut curaj dușmanul să ne lovească așa cum ne-a lovit. Acțiunea dusă împotriva hoardelor bolșevice cotropitoare a fost inițiată, organizată și purtată de Horia Sima și de cei ce au înțeles să moară, pentru a menține trează în conștiința neamului nostru și a lumii ideea de jertfă pentru Adevărul dumnezeiesc și național. La Pitești, la Gherla
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
poezie patriotică. Înșelatul este "Stan al nostru", adică românul de rând păcălit de nemți și dus de "Gâdele Ion" (Antonescu) să lupte contra rușilor. Iată un fragment: "Floricică din zăvoi Rusul a sosit la noi A plecat răzbunător Pe neamțul cotropitor Să-l alunge cotonog Pân' la el, chiar în bârlog Ardealul să desrobească Cu românu' să 'nfrățească. Pe nemți de i-am dat afară, A rămas încă în țară Legionaru'nvrăjbitor Uneltind în slujba lor... Cu el la spânzurătoare Putrezească
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
motiv. Alternanța verbelor "a sosit" și "a plecat" este menită a induce ideea de scurtă vizită de lucru, fapt ce va fi contrazis de zeci de ani de istorie. Avântul rusului are ca țintă mânarea spre propriul bârlog a "neamțului cotropitor", operațiune ce se soldează, după cum poetul spune, cu o binemeritată cotonogeală. Prin această imagine, poetul dorește să sugereze și cauza pentru care trimiterea în propriul bârlog a nemților urma a fi un proces de lungă durată, aceștia suferind grave afecțiuni
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
eu nu a existat!”. În optica lor, crimele comunismului nu ar fi decât invenția unor intelectuali frustrați, povestea cu cenzura ar fi mult exagerată, ca și mărturiile scrise, audio și video ale victimelor represiunii regimului instaurat abuziv în România de cotropitorii sovietici. Acești concetățeni 150 încă acordă credit foștilor ideologi care le spun ce mari „patrioți” au fost Dej și Ceaușescu, sau că uneltele instruite ale dictaturii (activiști, securiști, milițieni, informatori) nu-și făceau decât „datoria”, desigur, tot „patriotică”. Ca, de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
eu nu a existat!”. În optica lor, crimele comunismului nu ar fi decât invenția unor intelectuali frustrați, povestea cu cenzura ar fi mult exagerată, ca și mărturiile scrise, audio și video ale victimelor represiunii regimului instaurat abuziv în România de cotropitorii sovietici. Acești concetățeni 150 încă acordă credit foștilor ideologi care le spun ce mari „patrioți” au fost Dej și Ceaușescu, sau că uneltele instruite ale dictaturii (activiști, securiști, milițieni, informatori) nu-și făceau decât „datoria”, desigur, tot „patriotică”. Ca, de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Raza o fripse. În după-amiaza zilei acesteia, o păsărică cu pene verzi și galbene, un scatiu, veni, moleșit de căldură, de se furișă sub dânsa, la umbră, la adăpost. [...] Și în fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o ferea și cântecul se împrăștia vesel." (Emil Gârleanu, Frunza) (e) "Craiul, primind cartea, îndată chemă tustrei feciorii înaintea sa și le zise: Iaca ce-mi scrie frate-meu și moșul vostru. Care dintre voi se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de pe această direcție și apoi să pornească la contraofensivă care a dus la înfrângerea definitivă a armatei Kaizerului. La împlinirea a jumătate de veac de la luptele duse la Mărășești, Mărăști și Oituz, veteranii din comună evocau aprigele încleștări cu dușmanii cotropitori. Bunicul meu, Costache Iosub, avea amintiri neșterse din aceste lupte și-mi povestea cu multe amănunte. încă plin de vioiciune, spunea: Eram un bun grenadier. Acolo unde mă postam nu mai aveau nici un spor dușmanii. îi distrugeam, fără milă. Gândul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]