259 matches
-
-ți poporul împotriva diavolimii și păgânilor. Alungați-i. Îți voi trimite în ajutor, armata mare a îngerilor. Lupta a fost scurtă. Armata diavolimii a fost dezintegrată de îngeri, cu laserele luminii. Poporul ales, înzestrat cu puteri nebănuite, se ridică împotriva cotropitorilor, alungându-i din Eden . Vraciul Ariel împreună cu trădătorii, au fost dezintegrați. Revolta din Eden împotriva adversarilor, aduse din nou pacea, lumina și libertatea împărăției. Oamenii orbiți de putere, se îmbulzesc să apuce fumul amăgitor, uitând și ignorând faptul că puterea
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
experiența eliminării conducătorilor de la vîrful organizației. Peder Furubotn fusese prim-secretar general al partidului comunist norvegian înainte de a deveni membru al Executivului Komintern-ului între 1928 și 1931. În 1940, el dezaprobă linia sovietică și cheamă la o rezistență națională împotriva cotropitorului german. El instalează foarte curînd rețele de rezistență în acest scop, ajungînd astfel într-o totală contradicție cu orientarea oficială a partidului comunist norvegian, care mersese pînă la a refuza să critice agresiunea germană împotriva Norvegiei, din 9 aprilie 1940
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
anterioare și îl privește disprețuitor pe Mircea cel Bătrân, numindu-l "ciot" și "moșneag". Acesta din urmă propune o altă viziune a istoriei, amintind că este "domnul Țării Românești", vorbește despre "iubirea de moșie" care este ca un zid în fața cotropitorilor. Discursul domol al lui Mircea cel Bătrân aduce în prim-plan un fapt relevant: mulți au venit la noi în țară "de-au cerut pământ și apă", dar "cum veniră, se făcură toți o apă ș-un pământ". Tensiunea dramatică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu Ilirii, Celții și Romanii, urmați de hoardele de Huni, toți aceștia cotropind teritorii, comițând abuzuri și masacre asupra populației. În acest conglomerat de invadatori, trebuie să remarcăm prezența neamului Trac, singurul poate care nu a manifestat o fire de cotropitor. Se poate spune, deci, că existau toate premisele pentru ca, mai târziu, mozaicul popoarelor balcanice și entităților lor statale să fie definit cu termenul de "butoi cu pulbere", gata oricând să explodeze sub cerul european. Vin de departe aceste amintiri, care
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
politic. Între zidurile cetății Pe tărâmuri scufundate în adâncul codrilor sau ridicate pe înălțimea munților, s-a întins, pe parcursul istoriei noastre, o măreață cetate. Între zidurile ei de nepătruns, ne-am adăpostit în vremuri de restriște, împinși fiind de mânia cotropitorilor vremelnici ai pământurilor noastre. Am transformat cărări de pădure și poteci de munte în ulițele acestei fortărețe naturale. Cu cât erau mai întortocheate și mai înguste, cu atât ne credeam mai în siguranță. Le-am străbătut vreme îndelungată, încât am
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ele cu grijă pentru a nu tulbura liniștea naturii. Ne îndepărtam de acest drum sigur și pătrundeam fără teamă pe tărâmul sălbăticiunilor care se deschidea în întunecime. Zi și noapte, arbori falnici și stânci semețe țineau departe privirea aspră a cotropitorilor. De la marginea pădurilor și a munților răzbătea zgomotul ascuțișului de spadă care străpungea platoșa. Mirosul de sânge țâșnea din trupul ucis. De frică să nu se rătăcească, străinii nu cutezau să umble pe cărările și potecile noastre. Ne îndemnau să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
după altele. Opera conține patru acte în loc de a se recurge la tablouri lungi. Cu siguranta audiență cunoștea corurile patriotice și ritmurile marșurilor războinice ale lui Rossini, corurile militare ale lui Bellini precum Guerra, Guerra din Normă pline de ură împotriva cotropitorilor. Ele erau pe buzele tuturor dar o scenă corala de o asemenea măreție precum cea din Nabucco a fost salutată că ceva cu totul nou. Insistența cu care Verdi l-a presat pe Merelli pentru a prezenta opera Nabucco la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
inocență și de virtute. De altfel, Europa napoleoniană, Franța cu cele 101 departamente au adus trezirea sentimentelor naționaliste, în rîndul elitelor, o dată cu voința de a continua, în numele Poporului, lupta pierdută pe cîmpurile de luptă. Astfel, războiul patriotic clandestin dus împotriva cotropitorului a născut războiul revoluționar dus împotriva regimului la putere Revoluția franceză rămînînd un model revendicat întotdeauna. De aici apare această "Charbonnerie", acești Cavaleri ai Libertății atît de puțin și atît de slab studiați avînd iluzia unei elite, considerîndu-se ca atare
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
morală. Criminalii de război Din Februarie 1945 soseau în Aiud așa zișii criminali de război. La început câteva loturi de ofițeri superiori și inferiori, apoi subofițeri, gradați și simpli soldați. Criminalii de război constituiau elita armatei române care luptase împotriva cotropitorilor pământului strămoșesc și a comunismului. Prin jocul perfid al forțelor iudeo-masonice erau vinovați că au luptat împotriva poporului sovietic, a clasei muncitoare și a înaltei concepții de viață materialist-dialectice etc. Erau declarați criminali de război printr-o derogare și extindere
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un magistrat M. Antonescu de care a divorțat. Au avut un singur fiu Mircea M. Antonescu, care deși Învățase În Germania, a luptat cu vitejie după 1944 și a murit pe front, În ultimele zile de eliberare a Transilvaniei de cotropitorii fasciști. Are și un portret al lui de pe care s-ar putea face o fotocopie și un articol scris atunci de un camarad. În ce privește material asupra lui Brăiloiu mi-a spus că În prezent este la D-na Comișel, elevă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ci cu compatriotul său ce avea aceeași meserie, Jiraghiov Anton (1913). d. „Cetățeanul (...) a primit ordin de la Comandamentul Sovietic de a se repatria” O altă probă care acoperă pe deplin afirmația că cetățenii ruși sau ucraineni ce picau în ghearele cotropitorilor de la răsărit erau RAPID expediați în „superbul și unicul rai de pe pământ”, uniunea republicilor sovietice socialiste, am găsit-o în adresa nr649/11 noiembrie 1944, trimisă Prefecturii Tutova de aceiași șefi ai poliției din Bârlad: „... cetățeanul sovietic Nicolschi Nicolae din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a făcut obiectul unui celebru studiu al lui P. Caraman și al unei celebre polemici pe această temă între D. Caracostea și Petru Caraman -, C.-B. opinează că a existat inițial un „«nucleu narativ» independent și fantastic (lupta gerului cu cotropitorii țării, existent și la alte popoare), dar a fost concretizat prin apariția unui eveniment istoric real”. Prin antologia, în două volume, Folclorul rezistenței anticomuniste (1999-2001), cercetătoarea dovedește că s-a creat în timpul dictaturii comuniste folclor, nu acela „nou”, care era
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
creze niciun complex scriitorilor români: "Scriitorii români trebuie readuși la realitate. Să li se amintească rolul pe care trebuie să-l joace în baza activității lor. [...] Astăzi ei au libertatea să publice. Anii din urmă, cu tot ceea ce au făptuit cotropitorii hitleriști și aliații lor trebuie să se oglindească în literatură. [...] Scriitorii - dacă vor să facă parte din avangarda progresistă a poporului, așa cum le este sarcina - trebuie să se inspire din actualul moment istoric și să-l exprime în opera lor
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
poetul spune, cu o binemeritată cotonogeală. Prin această imagine, poetul dorește să sugereze și cauza pentru care trimiterea în propriul bârlog a nemților urma a fi un proces de lungă durată, aceștia suferind grave afecțiuni ale membrelor inferioare. Plecarea infirmului cotropitor se soldează cu istorica dezrobire a Ardealului care, pentru a câta oară?, se înfrățește cu românul. În strofa de final, izgonirea nemților este asumată de către poet ca fiind un gest al nostru ("i-am dat afară"), poate pentru a arăta
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pentru a câta oară?, se înfrățește cu românul. În strofa de final, izgonirea nemților este asumată de către poet ca fiind un gest al nostru ("i-am dat afară"), poate pentru a arăta înfrățirea cu rusul în demersul de repatriere a cotropitorului. Este posibil ca poetul, militar fiind, să-și fi amintit brusc că este angajat în același demers ca și fratele de la Răsărit, cel grăbit să ajungă la Berlin. Problema este că în țară a rămas omul cotropitorului, adică "legionaru'nvrăjbitor
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de repatriere a cotropitorului. Este posibil ca poetul, militar fiind, să-și fi amintit brusc că este angajat în același demers ca și fratele de la Răsărit, cel grăbit să ajungă la Berlin. Problema este că în țară a rămas omul cotropitorului, adică "legionaru'nvrăjbitor", harnic în uneltiri, pentru care poetul emite un îndemn ("cu el la spânzurătoare") și un blestem ("Putrezească-i stârvu-n soare"), moment în care drama se cam încheie. Sfârșitul este unul fericit, ce anunță venirea vremii lui Stan
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
se dea când cu turcii, când cu grecii, când cu rușii... Veșnic am fost împărțiți în tabere.. O parte cu unii, alta cu alții. Iar când rămâneam singuri ne uneam, parcă numai, pentru a ne despărți iarăși, când veneau noii cotropitori. Istoria, domnule, cum ți-am spus, formează popoarele !”, si tamponându-și cu batista sudoarea de pe frunte, mai adăugă: Să ne amintim, domnule, ce spunea Vergiliu, cu aproape douăzeci de veacuri în urmă... „Ne făurim destinul în felul în care ne
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
la cruce”. Moldova din care fuseseră fugăriți de război. Un război pe care, deși elevii nu-l înțelegeau în resorturile lui, îl socoteau ca pe o încercare de facere a dreptății. Pentru că aceea era o ridicare a Țării împotriva unui cotropitor, a unui dușman care ne-a fost dușman de la apariția pe pământ. „De-ar fi Moldova’n deal la cruce...” așa cântau seminariștii în trenul bejaniei; așa au cântat la Timișoara, prima lor gazdă; la fel au cântat și în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în suflet și în ochii minții cu o incredibilă realitate scenele agitate și zgomotoase de luptă, și fără să vrem ori să știm, ne-am simțit participanți la bătălie alături de oștirea Domnitorului Mircea, participanți și la bucuria victoriei sale asupra cotropitorilor de țară. Doamne, ce lecție formidabilă de patriotism. Au trecut de atunci 54 de ani, dar trăirea de atunci mi-a rămas până astăzi vie în suflet și în inimă, lacrimi îmi inundă ochii și astăzi când îmi amintesc de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Herța spre Dorohoi iar o unitate a armatei noastre le-a dat un semnal că trecuseră demult de linia fixată de odiosul tratat Molotov-Ribbentrop. Viteazul căpitan erou, la mormântul căruia mă aflu, dăduse ordin să distrugă șoseaua pentru a opri cotropitorii să înainteze spre Dorohoi. Panica a pus stăpânire pe sat. Toată noaptea satul a dat în clocot, câinii au urlat înfricoșător, lugubru. Noapte pe care n-o pot uita. A doua zi dimineață împreună cu mama și o soră, cu rucsac
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Mihail Malaşincu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1690]
-
într-o societate răvășită de suferințele unui măcel nedrept, dar totodată încrezătoare și optimistă de speranțele unui viitor, demn de sacrificiile de sânge ale unui neam ce visa la o Românie Mare. Enescu simțea apăsarea vremelnică a Capitalei Țării de către cotropitorii germani și încerca să îmbărbăteze confrații de breaslă alungați de acasă, grupați într-o formație simfonică inedită prin elementele artistice eterogene (profesioniști, amatori și profesori, lăutari, conservatoriști, muzicanți și militari), ocrotiți de umbrela Cartierului General al Armatei, din care apoi
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
mai viteji purtători de arme din Principatul Moldovei. ... Acestora li sau dat ranguri de boierie și moșii întinse dintre care, însă, durere, numai pe cele dintâi le-au păstrat. Așa erau mazilii și răzeșii pe vremurile acelea... În mâna slavismului cotropitor și-au uitat limba strămoșilor iar factorii competenți nu s-au ocupat de soarta lor...” Aceasta o face acum gazeta de față. „Să lăsăm ca în oceanul cotropitor al slavismului să se înece, fără a mișca un deget măcar, comune
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
castă, care ține la titlu și nu se amestecă cu țăranul.” Schimbându-i haina, sufletul răzeșului nu s-a schimbat: „Dimpotrivă, răzeșul bucovinean, urmaș vrednic al plăieșilor, a rămas mai departe credincios limbii și credinței străbune, rezistând mai mult valului cotropitor de înstrăinare. Chiar atunci când unii răzeși, forțați de împrejurări vitrege, și-au pierdut limba, totuși și-au păstrat conștiința românească, mărturisind-o mereu cu dârzenie. Tocmai neamestecul lor instinctual cu țărănimea venetică din jurul lor i-a păstrat mai mult în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
românești - prin revenirea la patria-mamă a Basarabiei, Bucovinei, Transil vaniei, Banatului - datorită luptei și jertfei românilor din toate provinciile locuite dintotdeauna de aceștia: „Țări românești - sublinia articolul-program al Românimei, alcătuit desigur, de directorul publicației - despărțite prin vitregia vremurilor și brutalitatea cotropitorilor și țări rupte din trupul Principatelor de lăcomia unor despoți vecinic nesăturați de pradă se reîntorc astăzi la matca firească și reîntregesc ceea ce nedreptatea și sa mavolnicia a despărțit și a robit în cursul vremurilor. Neamul românesc își realizează visul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
paradisul care încheie prezența în lumina existenței ă Ne am întregit sufletele, am retrăit existența, îndemnăm pe cât mai mulți să ne continue, să ne pomenească întru împlinirea coloanei fără sfârșit a neamului românesc. Nu ne-au desființat turcii sau alți cotropitori, poate, nu ne vom răsfira într-o lume nemiloasă cu limba, tradițiile, pământul și memoria noastră. Depinde de cei care mereu vin. Capitolul acesta rămâne spre continuare fiilor noștri, fiilor lor și urmașilor lor. Noi, astăzi am deschis alt capitol
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]