586 matches
-
liniar sau ramificat, a unei grupări funcționale reactive. Dintre grupările funcționale des utilizate pentru imobilizarea covalentă a enzimelor se pot enumera: gruparea azidică; gruparea diazo; gruparea formil; gruparea cetonică; gruparea carbodiimidică; gruparea hidroxil; gruparea sulfhidril; gruparea carboxilică, etc. Metoda legării covalente a enzimelor de suport fiind mult mai complicată, sunt cazuri în care ea alterează structura conformațională și centrul activ al enzimei, rezultând o pierdere a activității și/sau schimbarea substratului specific. Totuși, forța legăturii dintre suport și enzimă fiind mult
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
63ț. A. Grefarea unei enzime pe un suport insolubil în apă și funcționalizat MnX + E → MnE +X B. Copolimerizarea unei enzime cu un monomer reactiv nM + E → MnE unde, MnE poate avea următoarea structură: C. Combinarea primei metode de legare covalentă cu entraparea unei enzime. unde în final, sistemul polimer-enzimă poate avea următoarea structură: Legarea covalentă a unei enzime de un suport polimeric funcționalizat poate avea loc prin următoarele variante: metoda diazotării metoda legării peptidice. Metoda diazotării se bazează pe cuplarea
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
MnE +X B. Copolimerizarea unei enzime cu un monomer reactiv nM + E → MnE unde, MnE poate avea următoarea structură: C. Combinarea primei metode de legare covalentă cu entraparea unei enzime. unde în final, sistemul polimer-enzimă poate avea următoarea structură: Legarea covalentă a unei enzime de un suport polimeric funcționalizat poate avea loc prin următoarele variante: metoda diazotării metoda legării peptidice. Metoda diazotării se bazează pe cuplarea enzimei cu grupele diazoniu a suportului insolubil în apă. Acest suport conținând grupe aminice secundare
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
libere din enzimă formând legături peptidice. 2) condensarea reactantului cu peptide sintetice (exemplu carbodiimidele). Legătura peptidică este formată din grupele libere amino sau carboxil din enzimă și grupele amino sau carboxil din suportul insolibil. Amilaza și galactoza au fost imobilizate covalent, cu rezultate bune pe suporturi de poli(hidroximetil metacrilat) [64-66ț. Co-imobilizarea glucoamilazei-glucozooxidazei pe suport de nylon 6 [67ț, cuplat cu un watmetru, duce la obținerea senzorilor pentru maltoză, zaharoză și lactoză. Un interes practic din ce în ce mai mare îl prezintă utilizarea suporturilor
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
în procesul de imobilizare a glucoamilazei [68ț. Randamentul de imobilizare este de 75%. Polimeri ca poli(N-aminometilacrilamidă) reticulați cu clorură de acriloil sau clorură de alil, au fost utilizați pentru reținerea fizică prin adsorbție a glucoamilazei [69ț urmată de fixarea covalentă prin tratare cu derivați de carbodiimidă. Astfel de preparate au o activitate enzimatică bună. Schimbătorii de ioni amfoteri de tip Duolite A-7 sunt utilizați în procesul de imobilizare a glucoamilazei [70ț. Acest proces constă în reținerea ionică a enzimei
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
Astfel de preparate au o activitate enzimatică bună. Schimbătorii de ioni amfoteri de tip Duolite A-7 sunt utilizați în procesul de imobilizare a glucoamilazei [70ț. Acest proces constă în reținerea ionică a enzimei în prima fază urmată de fixarea covalentă în urma reacției cu glutaraldehida. Randamentul de imobilizare activă a enzimei este de 54% și preparatul enzimatic își menține eficiența timp de 18000 de ore de funcționare. Un alt procedeu interesant din punct de vedere economic este imobilizarea covalentă a celulelor
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
de fixarea covalentă în urma reacției cu glutaraldehida. Randamentul de imobilizare activă a enzimei este de 54% și preparatul enzimatic își menține eficiența timp de 18000 de ore de funcționare. Un alt procedeu interesant din punct de vedere economic este imobilizarea covalentă a celulelor vii [71ț prin intermediul grupării azidice obținută prin activarea derivaților hidrazidici ai poli(etilentereftalatului), randamentul de imobilizare fiind ridicat. S-au studiat prin microscopie electronică de baleiaj modificările interne ce au loc prin imobilizarea pe schimbători de ioni acrilici
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
decât 7 sisteme cristalografice: cubic, pătratic, rombic, monoclinic, triclinic, hexagonal și romboedric Într-o rețea cristalină legăturile chimice dintre motive pot fi de mai multe tipuri și atunci rețelele devin: I . rețele homodesmice (cu un singur tip de legături) 1) covalente (homeopolare), în planul reticular xy al grafitului cu motivele atomii de carbon ; 2) covalente în planul reticular xy la mică , care are ca motiv tetraedrul x 3)covalente în rețeaua cubică a diamantului , având ca motiv atomul de carbon 4
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
rețea cristalină legăturile chimice dintre motive pot fi de mai multe tipuri și atunci rețelele devin: I . rețele homodesmice (cu un singur tip de legături) 1) covalente (homeopolare), în planul reticular xy al grafitului cu motivele atomii de carbon ; 2) covalente în planul reticular xy la mică , care are ca motiv tetraedrul x 3)covalente în rețeaua cubică a diamantului , având ca motiv atomul de carbon 4)ionice (heteropolare), în rețeaua cubică a sării geme , având ca motive ionii Na+ și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
rețelele devin: I . rețele homodesmice (cu un singur tip de legături) 1) covalente (homeopolare), în planul reticular xy al grafitului cu motivele atomii de carbon ; 2) covalente în planul reticular xy la mică , care are ca motiv tetraedrul x 3)covalente în rețeaua cubică a diamantului , având ca motiv atomul de carbon 4)ionice (heteropolare), în rețeaua cubică a sării geme , având ca motive ionii Na+ și Cl 5)legătura de hidrogen în rețeaua romboedrică a apei solide, având ca motiv
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
geme , având ca motive ionii Na+ și Cl 5)legătura de hidrogen în rețeaua romboedrică a apei solide, având ca motiv molecula de apă 6Ălegătura metalică 7) legătură Van der Waals II . rețele heterodesmice 1)în rețeaua grafitului avem legături covalente în planul reticular xy și legături Van der Waals pe direcția y . Apoi, rețelele cristaline mai pot fi: I.izomorfe, adică au același model spațial și cu motive foarte asemănătoare în ceea ce privește dimensiunea și sarcina electrică și parametrii asemănători , dând naștere
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
decât 7 sisteme cristalografice: cubic, pătratic, rombic, monoclinic, triclinic, hexagonal și romboedric Într-o rețea cristalină legăturile chimice dintre motive pot fi de mai multe tipuri și atunci rețelele devin: I . rețele homodesmice (cu un singur tip de legături) 1) covalente (homeopolare), în planul reticular xy al grafitului cu motivele atomii de carbon ; 2) covalente în planul reticular xy la mică , care are ca motiv tetraedrul x 3)covalente în rețeaua cubică a diamantului , având ca motiv atomul de carbon 4
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
rețea cristalină legăturile chimice dintre motive pot fi de mai multe tipuri și atunci rețelele devin: I . rețele homodesmice (cu un singur tip de legături) 1) covalente (homeopolare), în planul reticular xy al grafitului cu motivele atomii de carbon ; 2) covalente în planul reticular xy la mică , care are ca motiv tetraedrul x 3)covalente în rețeaua cubică a diamantului , având ca motiv atomul de carbon 4)ionice (heteropolare), în rețeaua cubică a sării geme , având ca motive ionii Na+ și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
rețelele devin: I . rețele homodesmice (cu un singur tip de legături) 1) covalente (homeopolare), în planul reticular xy al grafitului cu motivele atomii de carbon ; 2) covalente în planul reticular xy la mică , care are ca motiv tetraedrul x 3)covalente în rețeaua cubică a diamantului , având ca motiv atomul de carbon 4)ionice (heteropolare), în rețeaua cubică a sării geme , având ca motive ionii Na+ și Cl 5)legătura de hidrogen în rețeaua romboedrică a apei solide, având ca motiv
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
geme , având ca motive ionii Na+ și Cl 5)legătura de hidrogen în rețeaua romboedrică a apei solide, având ca motiv molecula de apă 6Ălegătura metalică 7) legătură Van der Waals II . rețele heterodesmice 1)în rețeaua grafitului avem legături covalente în planul reticular xy și legături Van der Waals pe direcția y . Apoi, rețelele cristaline mai pot fi: I.izomorfe, adică au același model spațial și cu motive foarte asemănătoare în ceea ce privește dimensiunea și sarcina electrică și parametrii asemănători , dând naștere
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
o parte proteică numită apo-enzimă și o parte neproteică ce poartă denumirea de grupare prostetică. Ca și în cazul citocromilor și catalazei, gruparea prostetică este una porfirinică. Legătura dintre apo-enzima peroxidazei și gruparea porfirinică este o legătură trainică, de tip covalent, asemănătoare legăturii dintre hem și globină din hemoglobină sau clorofilă. Gruparea prostetică a acestei enzime se deosebește de gruparea prostetică (hem) a hemoglobinei prin faptul că cele 4 nuclee pirolice nu se leagă coordinativ de un atom de fier, aflat
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
structura globală a electronilor substanței analizate. Datorită acestui fapt se pot obține date suplimentare în legătură cu natura cromoforilor existenți, poziția lor față de alte elemente structurale, se pot trage concluzii cu privire la stereochimia moleculei, la existența legăturilor de hidrogen etc. Hidrocarburi saturate Legăturile covalente existente în acești compuși sunt puternice și pentru efectuarea unor tranziții electronice sunt necesare energii deosebit de mari, care au loc în domeniul UV de vid greu accesibil cu aparatele obișnuite. Sunt substanțe transparente (nu absorb) și de aceea au o
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
sunt două proprietăți diferite. Moleculele mici (pesticidele) nu sunt capabile să producă anticorpi. Ele pot să interacționeze numai cu anticorpii prezenți deja în organism. Sunt numite haptene. Pentru a fi generați anticorpii specifici unei haptene, acestea trebuie să fie legate covalent de o proteină sau un polizaharid. De asemenea, haptena trebuie să aibă situsuri reactive. Producerea de anticorpi specifici este o sarcină dificilă. De exemplu, dacă o singură moleculă dintr-o haptenă este legată de o proteină specifică (66 kDa), anticorpul
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
este introdusă într-un tub (vas de titrare) ai cărui pereți au fost sensibilizați prin îmbrăcarea lor cu anticorpi potriviți. Partea superioară a tubului este transparentă, pentru a favoriza detecția; - este adăugat un volum cunoscut de soluție care conține compusul covalent legat de o enzimă (exemplu: peroxidaza din hrean). În timpul perioadei de incubație, ambele forme ale compusului (al celui care trebuie măsurat și a formei marcate) sunt în competiție pentru a se lega de anticorpii prezenți pe pereții containerului; - după perioada
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
aleasă este o fosfatază alcalină care convertește substratul specific într-un compus fluorescent. Alte tehnici imunoenzimatice Există mai multe modalitați de a efectua o testare competitivă ELISA într-un mediu eterogen. Ohmicron a dezvoltat o abordare unde anticorpii sunt legați covalent de particule magnetice cu diametrul de 1 μm, înlocuind astfel vasul ai cărui pereți sunt acoperiți cu anticorpi. Această abordare are două avantaje distincte: - cantitatea de anticorpi care poate fi folosită este nelimitată, în comparație cu pereții acoperiți cu anticorpi
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
clivaj 3’ al ARNm transcris de pe ADN proviral, precum și situsul de poliadenilare) (fig. 17.4). Cele două capete 3’ și 5’ ale ADN proviral sunt supuse ligației prin care, din moleculă liniară dublu catenară acesta devine o moleculă circulară dublu-catenară covalent închisă (fără capete libere). Sub acțiunea unor enzime de integrare sunt introduse crestături precise în această structură circulară și în molecula de ADN din genomul gazdă și are loc integrarea ADN proviral în ADN celular, forma sa circulară redevenind liniară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
inserția acesteia în genomul retroviral este consecința faptului că aparatul de transcriere (ARN-pol II) nu recunoaște semnalul de terminare a secvenței provirale și se extinde la protoncogena proximală, astfel că ARN cu funcție de genom pentru virusurile progene include în continuitate covalentă și copia protooncogenei. Sub forma transcrisă în ARN viral progen, protooncogena devine componentă permanentă a genomului retroviral, dobândind calitatea de oncogenă virală. Deoarece promotorul viral este mult mai puternic față de oricare promotor celular, oncogena virală din provirus va fi transcrisă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu rol de exonuclează 5’→ 3’, ExoV, cu funcție de exonuclează 3’→ 5’etc. Cascada este încheiată de enzimele de polimerizare (de tip ADN polimeraza III) și în final intervine ADN ligaza care, prin catalizarea formării unei legături fosfodiesterice, asigură continuitatea covalentă a fragmentelor monocatenelor. Mutația oricăreia dintre genele care codifică pentru aceste enzime compromite funcționarea normală a sistemului MRS, ceea ce atrage după sine instalarea stării de instabilitate genomică. Fenomenul instabilității genomice este cel mai evident exprimat la nivelul microsateliților. Aceștia reprezintă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cooperantă a proteinelor Vir D1 și Vir D2 este sintetizat un fragment monocatenar de ADN (catena T) de pe una sau mai multe regiuni ale plasmidului inductor tumoral (Ti) delimitate de secvențe specifice repetate de 25 nucleotide. Vir D2 rămâne legat covalent la capătul 5’ al catenei T care este ulterior înfășurat de proteina Vir E2 de legare la ADN monocatenar, deși nu este clar dacă această proteină se asociază cu monocatena T în celula bacteriană sau în celula gazdă vegetală. Complexul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
țigări pe zi va face CBP. Au fost incriminați o serie de agenți chimici din fumul de tutun, dar nu se știe încă cu precizie care este factorul declanșator principal. Unele fracțiuni din fumul de tutun (benzopiren, dibenzantracen) se unesc covalent cu ADN-ul celular, inițiind carcinogeneza, în timp ce alți agenți nu sunt carcinogeni, dar au o activitate de promovare tumorală. O serie de studii epidemiologice [53, 57] au subliniat legătura directă între fumat și CBP. Expunerea prelungită la fumul de tutun
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]