150 matches
-
Studiile referitoare la psihopatologia depresiei adolescenței sunt în prezent rare. În schimb, numeroase lucrări epidemiologice analitice încearcă să accentueze pertinența unei trăsături particulare a personalității sau a temperamentului la adolescenții deprimați pentru a face din aceasta fie un factor de covariație, fie un factor de risc. Aceste lucrări reiau, în general, ipoteze și cercetări în legătură cu adulții deprimați: ipoteza privind temperamentul sau stilul cognitiv în special. În sfârșit, de câțiva ani s-a manifestat un interes deosebit privind situația adolescenților handicapați sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a putea stabili relații între variabile sau între obiecte, este nevoie ca obiectele să varieze în funcție de însușirile relevante pentru fenomenul studiat. Chiar și atunci când aceste variații nu pot fi puse în legătură, obținem o informație la fel de importantă ca atunci când observăm covariație, și anume aceea că între variabile nu există corelație, că variabilele sunt independente. Dar, atunci când nu există variație, nu putem arăta nimic, nu putem demonstra nimic - lucrurile sunt date și nu explică, nici nu pot fi explicate de nimic, nici
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
datele din primul eșantion. Confirmarea modelului pentru cel de-al doilea eșantion este considerată o validare a modelului. Logica analizei factorialetc "Logica analizei factoriale" Analiza factorială pleacă de la presupunerea că există un număr redus de variabile latente („factori”) care determină covariația între variabilele observate. Acest lucru înseamnă că fiecare dintre cele m variabile observate, X1 X1, X2, ..., Xm, poate fi exprimată ca o combinație liniară între n variabile latente F1, F2, ..., Fn, n < m. Dintr-o perspectivă cauzală, putem considera variabilele
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Fn determină pe X1, adică sunt responsabili de o parte din varianța lui X1, iar F1, F2, ..., Fn determină pe X2, adică aceiași factori explică o parte din varianța lui X2, atunci acești factori, F1, F2, ..., Fn, sunt responsabili de covariația variabilelor X1 și X2 (de corelația care există între acestea). Îndepărtând factorii comuni, între variabilele X1 și X2 nu va mai exista nici o corelație. Toate lucrurile exprimate mai sus pot fi reprezentate printr-o diagramă cauzală în felul următor: Figura
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
în care două variabile observate, X1 și X2, sunt determinate de un singur factor latent, F1. Acest lucru înseamnă că atât o parte din varianța lui X1, cât și o parte din varianța lui X2 sunt datorate variației lui F1. Covariația dintre X1 și X2 poate fi explicată prin aceea că factorul F1 determină atât pe X1 (este responsabil de variația sa), cât și pe X2. Astfel, în cazul unuia dintre exemplele de mai sus, putem afirma că tendința de a
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
unuia dintre exemplele de mai sus, putem afirma că tendința de a răspunde similar la întrebările „Guvernul ar trebui să cheltuiască mai mulți bani pentru reducerea șomajului” (X1) și „Guvernul ar trebui să încurajeze angajarea tinerilor” (X2), cu alte cuvinte covariația dintre X1 și X2, se datorează împărtășirii aceleiași convingeri politice, de tip liberal social (acesta este factorul F1). Dat fiind că cele două variabile (întrebări) nu sunt perfect identice, una referindu-se la șomaj în general, cealaltă la șomajul în
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
iar saturația factorului F2 pentru variabila X2, b21 , poate fi considerată coeficientul de regresie standardizat pentru regresia lui X2 după F1. În continuare, vom încerca să aflăm în ce fel varianța variabilelor observate este determinată de factor, cum putem exprima covariația (corelația) dintre variabile și factor și în ce fel covariația (corelația) dintre X1 și X2 este determinată de dependența acestora de același factor comun F1. Acest lucru ne folosește la estimarea saturațiilor factoriale, căci singurele date empirice de care dispunem
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
considerată coeficientul de regresie standardizat pentru regresia lui X2 după F1. În continuare, vom încerca să aflăm în ce fel varianța variabilelor observate este determinată de factor, cum putem exprima covariația (corelația) dintre variabile și factor și în ce fel covariația (corelația) dintre X1 și X2 este determinată de dependența acestora de același factor comun F1. Acest lucru ne folosește la estimarea saturațiilor factoriale, căci singurele date empirice de care dispunem sunt covariațiile (corelațiile) dintre variabilele observate. Varianța lui X1, adică
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
dintre variabile și factor și în ce fel covariația (corelația) dintre X1 și X2 este determinată de dependența acestora de același factor comun F1. Acest lucru ne folosește la estimarea saturațiilor factoriale, căci singurele date empirice de care dispunem sunt covariațiile (corelațiile) dintre variabilele observate. Varianța lui X1, adică abaterea pătrată medie de la media variabilei X1, poate fi exprimată în funcție de varianțele variabilelor care o determină, F1 și U1. Fiindcă am considerat F1 și U1 independente, covarianța (corelația) dintre acestea este nulă
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
variabile). (Σ hi2) / m De ce este important să cunoaștem aceste concepte? Pentru că ele vor constitui criterii de decizie importante în alegerea celei mai bune soluții factoriale, dintr-o mulțime infinită de soluții, care, toate, sunt deduse din aceeași matrice de covariații (corelații) între variabilele observate și care au același grad de adecvare 1. Dacă în modelul general renunțăm la una dintre condițiile de până acum, și anume ortogonalitatea factorilor, ne vom găsi în situația unui model factorial oblic. Acest lucru înseamnă
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
renunțăm la una dintre condițiile de până acum, și anume ortogonalitatea factorilor, ne vom găsi în situația unui model factorial oblic. Acest lucru înseamnă că factorii care determină variabilele observate nu mai sunt independenți unul de celălalt, adică există o covariație între ei: Cov(F1,F2) ≠ 0 sau r(F1,F2) ≠ 0. În acest caz, matricea saturațiilor și matricea corelațiilor între factori și variabile (matricea structurală) nu vor mai coincide. De asemenea, formulele de descompunere a varianțelor variabilelor observate, a corelațiilor
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
componentelor principale nu presupunem existența unor factori latenți. Componentele principale sunt funcții matematice de variabile observate. Ca și în cazul analizei factoriale propriu-zise, metoda este folosită pentru a obține o reducere a reprezentării, dar obiectivul ei nu este să explice covariația dintre variabile (un model cauzal), ci să explice cât mai mult din varianța datelor. Analiza factorială, în schimb, are ca scop principal explicarea corelației (covariației) dintre variabilele observate. Diferența dintre cele două abordări poate fi prezentată și astfel: analiza factorială
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
folosită pentru a obține o reducere a reprezentării, dar obiectivul ei nu este să explice covariația dintre variabile (un model cauzal), ci să explice cât mai mult din varianța datelor. Analiza factorială, în schimb, are ca scop principal explicarea corelației (covariației) dintre variabilele observate. Diferența dintre cele două abordări poate fi prezentată și astfel: analiza factorială propriuzisă reprezintă structura de covarianță în termenii unui model cauzal ipotetic, în timp ce analiza componentelor principale sumarizează datele prin intermediul unei combinații liniare a datelor observate. Prima
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
în America de Nord și Europa Occidentală este corelată cu absența războiului. Acceptarea acestei realități, susțin promotorii pacifismului democratic, nu echivalează cu o anulare completă a principiilor realiste, care vor continua să se aplice în exteriorul lumii democratice. Consecința practică a identificării covariației istorice dintre democrație și război ar conduce însă la o politică de răspândire treptată a democrației, cu speranța scăderii, dacă nu a eliminării complete a războiului ca principal instrument al politicii externe. Problematic însă este tocmai faptul că această relație
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
față de câștigurile relative este condițional și variază în funcție de mediul strategic în care se găsește statul. Aceasta înseamnă că preocuparea pentru câștigurile relative nu poate fi o cauză a obstacolelor în calea cooperării, ci avem de-a face doar cu o covariație: ambele sunt cauzate de mediul strategic în care se găsește statul. Powell susține că nu doar neoliberalii, ci și neorealiștii acceptă că preocuparea față de câștigurile relative este indusă: și în teoria lui Grieco, senzitivitatea statului față de câștigurile relative depinde de
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
Kelley, dar și de Jones, Davis sau Weiner, se bazează pe ideea că omul obișnuit este un cercetător amator, comițând uneori anumite erori, dar străduindu-se În permanență să dezvolte un raționament logic pe baza informațiilor de care dispune. Modelul covariației, propus de Kelley, este un exemplu În acest sens. El implică existența unui „individ statistician” care se află În fața unei pluralități de informații (Kelley, 1972). Din această perspectivă, procesul de inferență, care se confundă cu o analiză a varianței, se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este intersubiectivă prin comunitatea socială, sociolingvistica poate fi considerată ca o disciplină centrală, iar nu periferică. Ca atare, sociolingvistica variaționistă, întemeiată de William Labov, se definește ca o lingvistică ce ține seama de eterogenitatea (structurală a) limbii, care este în covariație cu eterogenitatea structurală a socialului. Astfel, limba nu oferă numai situațiile socialului, ci participă la impunerea lor, căci servește atît la comunicare, cît și la discriminare, la separare, la dominare etc. Deoarece studiază limba așa cum este vorbită într-o comunitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la acord poate fi încadrată și concordanța formală dintre pronumele anaforice și antecedentul nominal. Aceasta nu este general acceptată ca un tip de acord; ea ar putea fi o reflectare a altor fenomene sintactice, legate de coreferențialitate, care implică o covariație formală. În alte limbi, se întâlnesc și alte tipuri de acord. În unele dialecte vest-germanice, verbul se acordă cu complementizatorul (conectorul care introduce o propoziție subordonată cu rolul de complement) - vezi Zwart (2006): (1) dat-ə sə spel-ə că-pl. 3pl. joacă-pl
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sistematică (cf. Pollard și Sag, 1994). Vom adopta în această lucrare o definiție de tip derivațional, care are vedere faptul că acordul este unidirecțional, fiind transmis de la nominal la verb și la adjectiv. Astfel, acordul poate fi definit ca o covariație sistematică unidirecțională a doi termeni între care există o relație sintactică. 2. Cadrul teoretic Pentru analiza acordului din limba română vom adopta cadrul teoretic minimalist (Chomsky, 1993, 1995, 2000, 2001), având însă în vedere și analize din alte cadre teoretice
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2007) c. sau nu voiau să lei comunice această chestiune preseii (Realitatea TV, 2006) d. Personalului auxiliar din București li s-au alăturat și... (B1, 9.IV.2009) (vezi și cap. 9. Acordul în limba vorbită). 7. Concluzii Acordul reprezintă covariația unidirecțională unor termeni ca urmare a relației sintactice dintre ele. În limba română, trăsăturile implicate în acord sunt genul, numărul, persoana (trăsături phi) și, discutabil, cazul (care poate fi doar atras în acord datorită sincretismului mărcilor flexionare). Din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în funcție de aceste analize variază și interpretarea pe care o dăm acordului: (i) Dacă analizăm demonstrativul postpus ca un adjectiv, acordul este de tip adjectival, prin preluarea trăsăturilor formale ale substantivului. (ii) Dacă demonstrativul postpus este analizat ca un pronume 20, covariația de formă cu substantivul se datorează coreferențialității, nu este un acord propriu-zis. 2.2.1.2. Demonstrativul de diferențiere celălalt Pronumele și adjectivul demonstrativ de diferențiere celălalt este format prin sudarea a două pronume: cel(a) + alalt (= ăllalt, variantă a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pronominal de întărire, care se acordă semantic cu substantivul. O interpretare alternativă ar fi aceea că themselves este un pronume, nu un adjectiv, prin urmare, pluralul său nu este obținut prin acord cu substantivul government; avem a face cu o covariație datorată coreferențialității, nu cu un acord semantic. Exemplele similare din română sunt agramaticale: (41) a. *acești cuplu b. *guvernul înșiși Exemplele de mai sus sunt agramaticale deoarece în română acordul trebuie să se facă formal, dacă substantivul are trăsături formale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
necesară folosirea noțiunii de "autoritate epistemică"37 și relevarea "aspectului social al întemeierii"38. Criticile formulate de Stich și Nisbett sunt dezvoltate de Harman și Kulkarni. Aceștia arată că diferite erori (e.g. "eroarea pariorului", erorile de regresie, analiza eronată a covariației 39) pot trece de exigențele "echilibrului reflectiv" obișnuit 40. În ciuda reificării la care recurg atât Stich și Nisbett, cât și Harman și Kulkarni, demonstrațiile lor relevă faptul că a fi în "echilibru reflectiv" cu practica inductivă nu este o condiție
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dovezi care indică următoarele: fobiile au o componentă moștenită (Torgersen, 1979; Phillips et al., 1987); gradul de transmitere depinde de stimulii care provoacă teama (Rose și Ditto, 1983); un singur factor genetic este responsabil de cea mai mare parte a covariației genetice (Phillips et al., 1987). În acord cu această descoperire, Kendler și colaboratorii săi (1992a) au găsit dovezi care demonstrează că, deși fobiile specifice presupun existența unor factori genetici care predispun individul la toate tulburările fobice, factorii unici de mediu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
medic 39, 5 60, 2 43, 6 0, 0001 60, 6 0, 0010 64, 6 0, 0001 Media în săptămâna 4 Valoarea P * 47, 9 60, 6 52, 0 0, 0001 65, 3 0, 0011 64, 2 0, 0038 * Analiza covariației , teste cu două capete , α = 0, 05 O analiză exploratorie ulterioară referitoare la durata efectului a inclus date provenite dintr- un studiu de Fază II în plus față de cele descrise în Studiul de Fază III . La pacienții care au răspuns
Ro_687 () [Corola-website/Science/291446_a_292775]