234 matches
-
multă apă, cu ceapă, tărâțe și făină de păpușoi). Le întorceau pe dos și iar le mai spălau, ca nu cumva să mai persiste mirosul de bălegar. Când credeau că sunt curate, le lăsau într-un lighean și-ntr-o covată cu ceapă măruntă și tărâțe. Rămâneau așa până se foloseau la prepararea chiștelor și tobelor. Scoteau apoi slăninile, suncile, mușchiuleții și le așezau într-o covată mare (de la bunicul, de vreo 2 m lungime și 1 m lățime). Presărau peste
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bălegar. Când credeau că sunt curate, le lăsau într-un lighean și-ntr-o covată cu ceapă măruntă și tărâțe. Rămâneau așa până se foloseau la prepararea chiștelor și tobelor. Scoteau apoi slăninile, suncile, mușchiuleții și le așezau într-o covată mare (de la bunicul, de vreo 2 m lungime și 1 m lățime). Presărau peste ele sare și paprică (boia de ardei, roșie). Tranșau apoi carnea, șoldurile, coastele și capul. Eu așteptam cuminte să-mi dea bășica porcului. Tata mi-o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe toate planurile. Până târziu în noapte se muncea cu sârg. Se fierbeau chiștele, se umpleau două tobe și cârnații. A doua zi, cârnații se dădeau la fum, în pod. Șuncile, slăninile, costițele, șoldurile și capul, rămâneau vreo săptămână în covată. Toată grăsimea se topea, se strecura de jumări li se turna în oale smălțuite de lut, ce le păstram în pivniță. În curte se făcea curățenie, ca să nu rămână nici un pai, pe omăt sau sânge vărsat pe jos. Ușa se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Joianei. Avea lacrimi în ochi, dar se stăpânea față de noi. A chemat-o apoi pe lelița Verona, care a venit cu băiatul ei mai mare Iliuță și l-au ajutat pe tata la jupuit pielea și tranșat carnea. A scos covata cea mare, pentru porci și în ogradă s-a desfășurat toată operațiunea. Nu puteam să mă uit, să văd că, Joiana noastră atât de iubită, a ajuns într-o covată. M-am apropiat de tata, care m-a înțeles sufletește
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe tata la jupuit pielea și tranșat carnea. A scos covata cea mare, pentru porci și în ogradă s-a desfășurat toată operațiunea. Nu puteam să mă uit, să văd că, Joiana noastră atât de iubită, a ajuns într-o covată. M-am apropiat de tata, care m-a înțeles sufletește. M a îmbrățișat și m-a mângâiat spunându-mi printre lacrimi: Lasă! Așa a vrut Cel de Sus. Joica ne a rămas urmaș. Tu vei avea grijă de ea. Ți-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mine era o mare plăcere să fiu la planșetă, alături de mama. Ce-o mai necăjeam! Vroiam numaidecât să împletesc colăcei (ștrițeli). Nu mă mulțumeam niciodată cu aluatul ce mi-l da ea și căutam să mai "fur" o parte din covată. Împleteam, desfăceam și iar împleteam, până ce-mi ieșeau așa cum îmi convenea mie. Mama îmi dădea tava mea, în care așezam vreo 4-6 ștriteli, îi ungeam pe deasupra cu gălbenuș de ou (cu pămătuful) și așteptam să-i dau la cuptor, o dată cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am iubit”. Tot gândind la viața lor și amintindu-și tot felul de întâmplări și oameni, a terminat de desfăcat știuleții de porumb, a strâns ciocălăii în saci, că sunt buni pentru foc, iar grăunțele le-a deșertat într-o covată mai mare. Soarele își trimitea razele pe dealurile din jurul Măgurei, vântul căldicel de primăvară adia ușurel, purtând mireasma florilor dinspre salcâmii înfloriți ce împrejmuiau livada. Se gândi să-i trezească ușurel pe cei doi copii mai mărișori. Merse spre paturile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ochelari și a început să-l ciorsăie 11 la gât. Și moșu a început a se văicăra și eu m-am spăriet că-l va omorî. Și când venea popa eu mă ascundeam în podu șurei la bunica sub o covată și acolo stăteam până pleca popa. Lui popa Ionică Grigoriu îi zicea Chișcarașu, că, chișca fetele în tinerețea lui. Mi-a spus gazda mea la Fălticeni, Casandra lui Ștefan a Rotăriței, când umblam la școala primară Numărul l "Alexandru Ioan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și îmbolnăvindu-se a murit. Vasile era un băiat de frumuseță rară. Parcă era făcut din caș. Avea niște ochi prea albaștri, tari, frumoși. Și nu plângea când îi trebuia ceva, ci mai mult se mișca în leagăn sau în covată. El era foarte frumos și voinic și bun; a răcit și când a împlinit 2 ani, a închis dragii lui ochi albaștri pe vecie. L-a plâns biata mamă cu multe lacrimi, l-a plâns bietul tatăl meu și tare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mai mic și cu Neculai, care era cel mai mare. Era foarte, foarte necăjit. Avea o pușcă și cu aceia, aducea din pădure de-ale mâncării, împușcând câte o sălbătăciune. Odată ducându-mă la el am văzut în mijlocul casei o covată mare plină de carne. Și l-am întrebat: "moșu Ghioghi, ce ai făcut de ai atâta carne ? ". Iar el mi-a răspuns: Am tăiat cucoșul cel mare ". Și nu mult după aceia taie și mama cucoșul cel mare și abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a răspuns: Am tăiat cucoșul cel mare ". Și nu mult după aceia taie și mama cucoșul cel mare și abia s-a umplut o strachină. Și atunci i-am spus mamei: "Mamă, Bușmei când taie cucoșul cel mare umple o covată de carne, nu ca mata, o strachină ". Apoi de, a zis mama Bușmei îi chiabur ". Gavril Veleșcă De la deal de casa lui Bușmei, sub o mare râpă, era o căsuță foarte mică. Și cu ferestrele cât îi băga pumnu. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
zvârlit-o cu pk’icioarili-n gios în fîntînâ șî s-au înecat acolo-n fîntînâ”. Povestit cu doi ani înainte, basmul mai cuprinde emfaza naratorului: „da adîncâ fîntînă”, ca indiciu pentru genunile spre care conduce izvorul din ea. Frumoasa din covata cu cenușă va fi de negăsit pentru împărat, care, la fel ca familia voinicului pierdut în munții din colindele de fecior, are acces doar la geografia reperabilă. Cenușotcă trece prin metamorfoza catalizată de apa fântânii, devenind răchită; din ramura acesteia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și cu o căldare din tablă spartă și ruginită pusă în capul lui. Asta mi-a fost ursita”. Tot în noaptea de Anul Nou, punea douăsprezece foi de ceapă umplute cu sare, câte una pentru fiecare lună a anului, în covata cu mălai și le lăsa în cămară până a doua zi când venea de la biserică. Foile de ceapă aveau ordinea lunilor din an, și astfel „afla” care luni ale anului care începea, ( în cepe) vor fi mai ploiase și care
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
țigani, foști robi, lipsiți de pământ și avere, numele e de ocară: niște pârliți, săraci lipiți, n-au nici după ce bea apă! Numele le-a fost dat de răzeșii din jur, la care lucrau cu ziua sau făceau linguri, căușe, coveți, bidinele etc. Venind la vale, spre sat, vom spune că toponimele minore de la Pârâul Roșu, de lângă Cocolie și până în Zarea Bârnii și Pârliței, se leagă de vechea răzeșie a familiei Boghiu care se învecinează la sud cu pământurile răzeșilor din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
10 prăjini) să se fi așezat peste zarea dealului, care desparte comuna Filipeni de Poieni, la locul numit „Pârlita”, - Pârlituri, evident, nume de batjocură, dat de locuitorii răzeși la care lucrau sau vindeau produsele muncii lor: linguri de lemn, căușe, coveți, alte obiecte, inclusiv bidinele care erau confecționate pe loc, în curtea omului, la focul care topea catranul (smoala), în care, se punea păr de porc înfășurat cu o cârpă pe un băț. Dobreana Toponimul Dobreana este specificat în documentul de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
e timp destul, numai bine să mă las din nou pradă visului întrerupt... Mihai! strigă din bucătărie Livia. Doamne, ce n-aș da să fiu acasă la mine! Să dorm de unul singur în patul meu de fier, ca o covată, să fi dat un pumn deșteptătorului, să tacă, să-mi reiau visul întrerupt și, pentru prima oară în șase ani și jumătate de serviciu, să fac o absență nemotivată. Aș dormi pînă după-amiază, cînd m-ar ridica din pat foamea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
seara zilei de 24 decembrie 1970. Stăteam la masa de scris, în garsoniera mea. Era seara Ajunului de Crăciun, și mă gîndeam cu plăcere la ceea ce se întîmplă acasă: de dimineață au tăiat porcul, iar acum, seara, carnea, stă în covată, la sărat; chișca, umplută deja, se află în oală, pe plită, iar cîrnații stau agățați pe furca de tors lînă, deasupra sobei. Eram copil și dormeam la spatele mamei. Ea dormea, istovită de munca de peste zi, tata respira adînc prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
orezul! Lăsați orezul să se ardă! Ia dă-te la o parte, mă! răspunseră servitorii, fără o vorbă de mulțumire. După ce aruncară apă peste flăcările din cuptoare, unul dintre bucătari se urcă pe o scară și mută orezul Într-o covată. Toți cei care nu erau ocupați cu altceva Începură să frământe zeci și zeci de turte de orez. Hiyoshi lucra cot la cot cu ei, frământând orezul. Luă și el vreodouă guri, dar nimeni nu păru să observe. Aproape În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
cu bătutul tobei. Opriți-vă! Apoi, Întrebă cu glas sonor: — Hainele astea sunt potrivite? Ito intră și răspunse: — Domnia Sa vă amintește să faceți baie și să vă aranjați frumos părul. Paznicii Îl conduseră pe Shojumaru la baie, Îl băgară În covată și-l spălară pe cap. Dar, când Începură să-l Îmbrace pentru drum, văzură că atât rufăria de corp, cât și kimonoul pregătit pentru el erau din cea mai pură mătase albă - veșmintele morții. Valeții lui Shojumaru se gândiră imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
plecase din apartamentul său de culcare și veniră În fugă, seniorul terminase deja cu spălatul gurii și al mâinilor. Mergând spre vasul enorm În care curgea apă dintr-o țeavă de bambus, luă o găletușă și o cufundă Într-o covată lăcuită. Stropind peste tot cu apă, ca o rață, Își spălă, grăbit, fața. — ăh, vi se udă mâneca, stăpâne. — Lăsați-mă să vă schimb apa. Pajii erau Îngroziți. Unul din ei ridică, temător, mâneca albă a lui Nobunaga, de la spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de paulownia. Apoi, se dezbrăcă repede și ceru să i se pregătească o baie. Gândindu-se că stăpânul său era prost dispus, pajul turnă prudent o găleată de apă peste spatele lui Hideyoshi. Acesta, Însă, căscă pe când se cufunda În covată. Apoi, Întinzându-și brațele și picioarele, scoase un mormăit. — Mă relaxez puțin, comentă el, după care bombăni În legătură cu anchilozarea din ultimele două zile. Plasa de țânțari a fost ridicată? — Am și pus-o, stăpâne, răspunseră pajii, care-l așteptau ținându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
rotițe detașate din masa principală. Dintele de lup se asociază cu motive vegetale (bradul, frunza de stejar), zoomorfe (șarpele) sau simbolice (stele, sori, cruce). După cum am mai afirmat, la Epureni vom întâlni motivele semnalate mai sus pe linguri, căușe, talgere, coveți, creațiile contemporane aparținând în cea mai mare parte lui Ticu Ungureanu. în principal, însă, talentul și dăruirea sa sufletească au dus la realizarea unor monumentale troițe. Acestea sunt adevărate compoziții de artă a lemnului, prezentând toate aspectele artistice care ilustrează
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cu trăsături largi, au o fizionomie ce impresionează. Vând cu preț fix, fără să lase din el nici o para; prețurile sunt atât de mici încât li se aduce rar jignirea unei tocmeli. Am văzut cum se încărca o căruță de coveți, de mobile, de coșuri și de veselă; vehiculul era plin ochi; încărcătura costa 24 de swanziger (20 de franci). Fiecare gospodărie vine să se aprovizioneze pe bani puțin; negustorii de vechituri din București adună ce mai rămâne din mărfuri și
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
6); loc (6); părintească (6); părinți (6); mare (5); plită (5); (4); bunică (4); moșie (4); plai (4); satului (4); vechi (4); centru (3); dor (3); pămînt (3); plăcinte (3); strămoși (3); tradiție (3); veche (3); amintiri (2); bunei (2); covată (2); curte (2); divan (2); Dornei (2); fum (2); lemn (2); lemne (2); mîncare (2); origine (2); soare (2); soț (2); șemineu (2); turte (2); vin (2); afară; alb; amintire; ancestral; arde; de ardere; armată; ars; ascuțită; așternut; bancă; bătătură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în Țările Române, numărul fabricilor de hârtie a crescut, prin înființarea celor de la Zărnești (1853), Bușteni (1882), Scăeni (1883), Letea (1885), Câmpulung (1888) etc. La început, hârtia era constituită din cârpe de in și de cânepă, macerate, frământate într-o covată pentru a le transforma în pastă, care se turna pe o sită și era apoi uscată la soare. Forma era compusă dintr-un cadru dreptunghiular pe care erau întinse fire paralele de mătase, rafie sau bambus și mai târziu de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]