339 matches
-
Iar Anișoara, fata, a învățat la Universitate și are o funcție de mare însemnătate la București. Și băiatul Crișan a crescut la bunica sa Ilinca lui Grifore Grecu, o femee foarte necăjită. Foarte mult a ajutat-o Nică V.Dediu un crâșmar, cu un suflet de înger, că atunci când Ilinca Grecu, bunica lui Crișan se ducea la Nică V.Dediu și acela o ajuta cu toată inima. Și fiindcă Crișan, s-a scăldat în nevoi și necaz s-a îmbolnăvit de T.B.C.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mi-a luminat mintea și i-am spus: "Măi Vasile, cum am luat banii de la Prefectură i-am și depus la Administrația Financiară, așa că n-am de unde îi da". Ghiță Popa, potlogarul și măgarul, s-a dus la Nică Dediu crâșmar dar de cinste rară și i-a dat 20 000 lei și la alți 2 gospodari iar i-a înșelat și i-a dat 10 000 lei și s-au făcut 30 000 lei, care înapoi nu i-a mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
situația ne era și mai încurcată. Pe lângă mama rămăsesem numai eu și o soră - Maria. Celelalte două surori , Catrina era măritată cu Gheorghe Chivoiu care avea casa peste drum, vis-à vis de casa noastră, iar Elena era servitoare la Morgașoiu, crâșmar, rudă cu mama. Pentru înmormântarea tatei, mama nu avea nici un ban. Statul nu o ajuta cu nimic. Ba, mai mult, nici pensie de urmaș nu i-a dat, nici ei, nici pentru noi copiii. Cu ajutorul fetelor și a ginerelui a
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de voință a tinerilor satului, organizată pe bază de legi nescrise, ancestrale, în fiecare an la începutul postului crăciunului. Ea e condusă de un jude (primar), ales de toți ceilalți membri ai cetei odată cu alegerea și a unui așa zis crâșmar, în fond un alt membru al cetei care are condiția și capacitatea să gestioneze toate bunurile materiale, mai puțin bănești ale asociației astfel constituite. Ceata trebuie să angajeze o gazdă la care se strâng în vederea repetării colindelor, pregătirii repertoriului pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
era constituită și în stare de funcționare, adică de Sfântul Andrei, de Sfântul Nicolae, de Sfântul Ștefan, de Sfântul Vasile și de Sfântul Ioan. Apoi feciorii mai aduceau bătură, mai ales vin de la producători, pe care-l dădeau în seama crâșmarului numit. Acest vin era consumat de ceată, dar dacă existau posibilități, se aducea mai mult. Prisosul se vindea oamenilor satului care veneau să petreacă cu ceata, cu oarece supra preț, ca să mai aducă ceva câștig. Pe toată durata sărbătorilor, ziua
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
1 bărbierie (din starea a III-a); total: 29 dughene sau ateliere (15 - starea a II-a și 14 - starea a III-a). În 1831, numărul negustorilor era de 208, din care: abăgeri - 12; bacali - 34; cafegii - 1; precupeți - 52; crâșmari - 48, rachieri - 12; bogasieri - 17; lipoveni - 9; pescari - 4; negustori nespecificați - 19. În aceeași perioadă, la Fălciu funcționau numai 16 negustori, din care: bacali - 8; precupeți - 5; bogasieri - 3. Interesul negustorilor pentru comerț a crescut în perioada Regulamentului organic. Prezentăm
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
patru bogasieri, doi casapi și precupeți de vite, doi negustori de piei, un negustor de blănărie, șase negustori de lemn, doi negustori de obiecte antice; mai erau menționate și alte categorii de negustori: doi orâdari, un rachier, doi trăistari, doi crâșmari, doi fabricanți de rachiu (cu velnițe), doi lipscani, doi negustori de vite (șufari). Din numărul total de 16 meșteri sudiți pe ramuri, în ținutul Fălciu, își exercitau meseria doi croitori, doi ciubotari, un bucătar, șase boiangii, un argintar, iar patru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
după satul nostru tradițional, adică după satul scufundat în beznă și glod, cu țărani desculți, analfabeți, bolnavi de pelagră și sifilis, plâng după mizerie, după acea murdărie sordidă, orientală, după crâșma în care cu un pahar îmbătai tot satul, după crâșmarul hoț, „care are marfă proastă / și-o nevastă / ce se ține c-un jandarm”, după foamea și frigul îndurate, ca elevi silitori, prin internate ... Ce-or fi regretând ei la brendul interbelic? Că nu mai e țăranul analfabet și prost
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Gheorghe Hură, care era de meserie rotar. După cum ne spune Ghiță D. Iacobeanu, hanul-crâșmă deschisă de Rosetti nu a dat rezultate și era concurat de hanul lui Sterian, care avea oameni pricepuți la comerț și negustorie, cum a fost Ion Crâșmarul, care dădea pe datorie. Pe lâng proprietarii din Filipeni, au deschisă crâșme și unii oameni din sat care au crezut că pot obține venituri din vânzarea băuturilor. Miron Boca, factor poștal, deschide o cârciumă în casele lui Toader Vasilaș, zisă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rămasă comerciant în Lunca a fost familia Cojocaru, venită din Oțelești. Dumitru Cojocaru a preluat hanul de la Sterian și l-a lăsat moștenire urmașilor săi. Ultimul dintre descendenții lui Dumitru Cojocaru a fost Petru (Petrică), Dom’Petrică, care a fost „crâșmar” la bodega de la magazinul mixt. în satul Lunca au mai „ținut” cârciumă și prăvălie (dugheană) unul Iamandi, venit din altă parte, ca și Hașigheanu, în casa lui Costică Gurău, alții au arendat cârciuma boierească a Virginiei Lambrino, ca Miron Boca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însurățeilor tineri. Lăutarii erau angajați pentru toate sărbătorile de iarnă și pentru Paști și până la Ispas, apoi se făcea o nouă tocmeal pentru sărbătorile de iarnă și de toamnă, până la Crăciun. După alte păreri, hora se făcea pe lângă crâșmă, dar crâșmarul tocmea lăutarii, iar flăcăii plăteau crâșmarului. Alteori, flăcăii închiriau (cumpărau) hanul pentru ziua respectivă și tocmeau lăutarii. Timpul liber - duminicile și sărbătorile - era împărțit între biserică dimineața și la horă după masă. Hora era și un prilej de satirizare prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toate sărbătorile de iarnă și pentru Paști și până la Ispas, apoi se făcea o nouă tocmeal pentru sărbătorile de iarnă și de toamnă, până la Crăciun. După alte păreri, hora se făcea pe lângă crâșmă, dar crâșmarul tocmea lăutarii, iar flăcăii plăteau crâșmarului. Alteori, flăcăii închiriau (cumpărau) hanul pentru ziua respectivă și tocmeau lăutarii. Timpul liber - duminicile și sărbătorile - era împărțit între biserică dimineața și la horă după masă. Hora era și un prilej de satirizare prin ziceri și strigături a celor care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu știe. Cimilituri: Curelușă unsă pe sub pământ - Șarpele Am o căsuță frumoasă, mititică frumosă văruit și nicăieri bortilită. - Oul Susă bat tobele, josă curg negurile. - Sita 471 Forme de desfășurare: bătrânii mergeau la crâșmă; tinerii făceau horă tot pe lângă crâșmă. Crâșmarul tocmea lăutarii și flăcăii plăteau crâșmarului. Alteori, flăcăii cumpărau hanul (închiriau pentru ziua respectivă) și tocmeau lăutarii. Cântece de lume: - nu știe. Legători - nu știe să facă; nu s-a dusă să descânte copiii. Hanul lui Cojocaru a fost han
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământ - Șarpele Am o căsuță frumoasă, mititică frumosă văruit și nicăieri bortilită. - Oul Susă bat tobele, josă curg negurile. - Sita 471 Forme de desfășurare: bătrânii mergeau la crâșmă; tinerii făceau horă tot pe lângă crâșmă. Crâșmarul tocmea lăutarii și flăcăii plăteau crâșmarului. Alteori, flăcăii cumpărau hanul (închiriau pentru ziua respectivă) și tocmeau lăutarii. Cântece de lume: - nu știe. Legători - nu știe să facă; nu s-a dusă să descânte copiii. Hanul lui Cojocaru a fost han boieresc. Revine la lucru la boier
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Isăcescu, dintre care un Ipatie ar fi fost unul din cei cinci bătrâni înființători ai satului [...] care ar fi făcut bisericuța, mai târziu a familiei Emninovici 1. Declarația unui boier hotarnic consemnează că, la vremea respectivă, ipoteștenii erau prisecari, crâșmari, haidăi și plugari 2, adică oameni care veniseră și se așezaseră pe moșie asumându-și obligații față de stăpânii ei. În ceea ce privește bisericuța familiei, informația este directă: în cele din urmă [...] prin ajutorul locuitorilor și venitul de la cârciumile satului, s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
căutarea” lor. Acesta s-a tocmit cu opt locuitori din Florești pentru 500 de chile de var și le-a dat înainte banii pentru 400. Meșterii respectivi au făcut doar o parte din cantitatea promisă, s-au întovărășit cu un crâșmar evreu și au vândut restul la Bârlad. Trebuie să subliniem, pentru a evita confuziile, că termenul „chilă” nu are nici o legătură cu un termenul „kilogram”. Este vorba de o unitate de măsură de origine turcă, cu valoare variabilă, între 400-500
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ce se destramă ca pruncuții-n lama lui Irod/ cine știe unde-ți zace pielea la întins pe canapele roz/ viața mea ca scândura de toacă e bătută de un trist matroz/ și se stinge să o-nghită cerul nesătul bețiv mereu crâșmar/la tejgheaua căruia amarul din amar se face mai amar" (musculița). Grupul Siberii (viscolul, gheața, golul), al frigului existențial ("trupul meu mai fraged decât tinerețea temură acuma trist în plină viață") are drept leitmotiv versul "nu e întâmplare că nu
Elegiile risipirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7087_a_8412]
-
Baudelaire, de "țări și țărmi himerici". Un poet. În 1937 apare Spre țara închisă în diamant, la fel de coaptă întru suprarealism și pozele lui de-o gentilețe neînțeleasă. Diafană, vis pur de crîșmă sordidă, e fata din aburi de rachiu, Galateea crîșmarului, limpede, neștiutoare, din furtuna dedicată lui Tașcu Gheorghiu. După șapte ani de tăcere, tăcerea războiului, iese la iveală Femeia de aer, o demonstrație de iluzionism și un cîntec de dragoste. O rețetă: Puțină amețeală, puțină apă sărată, puțină gheață/ Și
Vise rele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7816_a_9141]
-
și o mostră de astfel de limbaj care nu exprimă realitatea, ci o animă până la a nu mai încăpea în cuvânt: „scaunul meu e buric/ șnur întins e/ perdeaua iar lumina la/ etajele unu doi și trei/ e tot îndepărtată/ crâșmar unde e runda noastră/ de bere pe-aici picură/ pe dușumea îngenunchează în băltoace/ șicurățășisuspinășivisează/ lumina lumânărilor și copii/ în pat la etajul doi palpitant/ ca întotdeauna se joacă în noapte/ cămașa nopții/ adie un cuvânt/ urechea mea nu mai
Exorcizarea metaforei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/4535_a_5860]
-
Balcan, procuror, ex-senator. Un articol trăznet. Dar, mai întâi, biografia autorului. El este feciorul lui Gigi Balcan și nepotul lui Constantin Balcan (omonimi) primarul Urziceniului înainte de război și până prin 1945. Acest bunic al lui Costel, procurorul, "nea Costică Balcan", mare crâșmar, plin de umor, s-a făcut de pomină prin septembrie 1944, când, în calitatea sa de primar, a trebuit să primească defilarea trupelor sovietice la intrarea lor în Urziceni. O coloană de uzbeci amărâți, prost echipați, conducând niște căruțe rechiziționate
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
țigani lângă o mlaștină unde drumul se înfunda definitiv. Întâmplarea stârnise vâlvă. Nici un pericol; pentru un uzbec, confuzia, ratarea Berlinului era o treabă obișnuită. Deci, autorul articolului citat mai sus, nepotul lu' nea Costică, moșteni hazul, forța comică a bunicului crâșmar. Reproduc articolul Paradă perversă al procurorului Costel Balcan, folosind cursivele: ...Un grup numeros de țigani, cu steaguri, cu muzici, chiote și tămbălău se îndrepta, ocupând toată șoseaua, dinspre gară către sediul poliției (din Urziceni n.n.). Din față îi filmau două
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
vreme bună, băiete. Așa că vom avea vreme bună și nopți senine încă câteva zile de azi înainte. Să dea Domnul, că avem treabă nu șagă - a aruncat peste umăr Mitruță Ogaș. Pe nesimțite, au ajuns la Crâșma din drum. Costache crâșmarul și Măriuța - care trebăluiau prin curte - au ieșit în poartă. Bine ați venit! Sau mai degrabă bine ați ajuns, gospodarilor! - i-a întâmpinat crâșmarul, cu bucuria fluturându-i pe chip. Bine v-am găsit - au răspuns moș Dumitru și Hliboceanu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
șagă - a aruncat peste umăr Mitruță Ogaș. Pe nesimțite, au ajuns la Crâșma din drum. Costache crâșmarul și Măriuța - care trebăluiau prin curte - au ieșit în poartă. Bine ați venit! Sau mai degrabă bine ați ajuns, gospodarilor! - i-a întâmpinat crâșmarul, cu bucuria fluturându-i pe chip. Bine v-am găsit - au răspuns moș Dumitru și Hliboceanu într-un glas. Ce bucate vă pregătesc pentru diseară, a intrat în vorbă și Măriuța. Cred că știi și tu ce tebuie la o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
din drum. Îi semn că trebuie să ne grăbim, că se răcește mâncarea. Cu ultimele puteri, au ajuns în poarta Crâșmei din drum. Lumina felinarului din parul porții scotea la iveală semnele oboselii de peste zi, adunată pe chipul cărăușilor... Costache crâșmarul a stat cu urechea la pândă și când a auzit scârțâit de care și vorbă a ieșit cu grabă în curte. O dat Dumnezeu și ați ajuns. Apoi e deajuns o zi de roboteală din zori și până în noapte. Acum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ușii, cu fețele proaspete, semn că au zăbovit mai multă vreme la fântână... Măriuța și Costache au și apărut în ușa cuhnei, cu un ceaun plin cu bunătăți. Oameni buni, ia poftiți la masă, că se răcesc mălaiele - a strigat crâșmarul. Fiecare cărăuș și-a ocupat locul știut trăgându-și câte o strachină dinainte. Măriuța și-a făcut datoria ca la carte. Între timp - gâfâind - Costache s-a prezentat cu un ceaun în care râdea o mămăligă cât o movilă de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]