1,043 matches
-
fereastră. O fi fost chiar singurătatea?, își spuse ea. Deodată însă, îi veni o idee ca un colac de salvare aruncat într-o apă adâncă unui naufragiat, un fel de eliberare: să însereze în jurnalul său, spre neuitare, măcar câteva crâmpeie din frământările ce-i măcinaseră liniștea din ultima vreme. Poate n-ar trebui să mă grăbesc, dar nu pot accepta ideea că aș putea vreodată să-l împart pe Alex cu o altă femeie, își spuse ea, căutând să tempereze
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
câte ce dorea. Serviții se bucurau, plăteau și se apucau, iute, de consumat, ce aveau adus și pus dinainte. Apoi, la umbra câte unei căni cu vin fiert, frumos mirositor, se apuca, împreună cu câte careva de pe alături, la sporovăit. Care - crâmpeie din viața proprie; care - crâmpeie din viețile altora; care - din trăite; care - din auzite. și tot așa. Badea Minciună, ca bun cumpărător ce era, sta și asculta.Câte odată intervenea și el, cu câte ceva, în discuțiile multe ale acelora, mai
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
bucurau, plăteau și se apucau, iute, de consumat, ce aveau adus și pus dinainte. Apoi, la umbra câte unei căni cu vin fiert, frumos mirositor, se apuca, împreună cu câte careva de pe alături, la sporovăit. Care - crâmpeie din viața proprie; care - crâmpeie din viețile altora; care - din trăite; care - din auzite. și tot așa. Badea Minciună, ca bun cumpărător ce era, sta și asculta.Câte odată intervenea și el, cu câte ceva, în discuțiile multe ale acelora, mai ales ale acelora care, între
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Iar prefațatorul, care deși vorbește la persoana Întîi singular, uită să se semneze, ne informează că autorul mergea să facă unele corecturi la...Satu Mare! Hm... Alt element de derută : titlul. Ai crede că scriitorulactor vrea să pună-n pagină un crîmpei de istorie teatrală. Dar după lectura opului, realizezi că e vorba doar de memorii, În dulcele stil clasic. În fine, straturile acestei tarte autobiografico/teatrale ne duc, la distanță de cîteva rînduri, dintr-un sătuc din Basarabia (unde s-a
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
și alte multe mutre, localnici din X, trambalați in corpore, la locul înmormântării probabil cu un autobuz închiriat. Valy murmură și el cu voce dogită: A fost odată ca niciodată o doamnă contesă de Bethlen, domnule Gerard...și adăugă un crâmpei dintr-o replică de-a lui Henri-Totul pare verosimil, ca un accident de vânătoare... Încuviințând din cap, în fugă, îi răspund cu cuvintele lui Mihai de Giulești: Toate aceste frumuseți sunt trecătoare, nimic nu se poate clădi pe ele și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
o lumină gălbuie ca o pulbere de aur, glasurile s-au amestecat învălmășindu se. Păreau mai degrabă un început de furtună... Târziu, când tingirea roșie a lunii s-a ivit din spatele pădurii, câte un firicel de glas răgușit pornea un crâmpei de cântec cine știe de unde și de când ivit în sat...Apoi, picătură cu picătură, cântecul s-a întremat și până la urmă toți cei care aveau un strop de glas s-au alăturat îndrăznețului care a deschis calea cântecului... Asta s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
zvârlită la o parte de un tip grăsuliu, cu favoriți cât Italia, Îmbrăcat Într-un costum alb bătut În diamante și cu pantaloni evazați. Gulerul ridicat până peste urechi avea dimensiunile unui baraj. Tipul fredona cu o voce baritonală un crâmpei de melodie, punctând fiecare sfârșit al versului printr-o zvâcnire a șoldurilor. În spatele lui venea o mulțime pestriță: indivizi lați În umeri, Îmbrăcați În halate lucioase de pugiliști, inși clorotici cu peruci albe, mafioți cu păr uleios și mustăți cât
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
multe perspective, și dădea ordine precise, pe care Descartes le nota conștiincios În caiet. Ne vom Îndepărta Însă ușor de Împărat, folosind acea tehnică de filmare care permite alunecarea camerei peste obiecte și chipuri, nu Înainte de-a reține câteva crâmpeie de replici: „nu putem sta, ca Nietzsche, să așteptăm eterna reîntoarcere!“: „vom da ceasul din hol Înapoi cu câteva minute“..., „când vor năvăli, chinezii vor da peste americani“,... „René, nu te mai scobi În nas!“, apoi vom trece de-a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
obișnuință, privirea lui, rotindu-se peste întregul magazin, percepe o imagine care-l face să se încrunte, uitînd de pîine, preocupat să-și dea seama ce anume l-a neliniștit. Departe, în autoservire, peste rafturile cu borcane de dulceață, un crîmpei de cap blond se zărește cînd și cînd. Mihai ia un coș, în care pune revista scoasă din buzunar, ocolește rafturile și ajunge lîngă doamna blondă, uitîndu-se la aceleași borcane pe care, nepăsătoare la tot ce-i în jurul său, femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
atenția tînărului în mod deosebit, făcîndu-l să rămînă clipe în șir cu ochii într-acolo. N-am înțeles exact: cu ce problemă? întreabă economista de la biroul de lîngă ușă, iar Mihai, revenind cu privirea la persoanele din jur, observă un crîmpei de zîmbet amuzat în ochii femeii de la biroul de lîngă fereastră, Teona Trifon, cu care stătea Don Șef de vorbă pe alee. Trebuie să semnez programul de fabricație la filamente-carbon pe decembrie spune Mihai, roșind tot. Economista se rupe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vină: prea s-a purtat..., aproape că m-a provocat. Aura, acum; mai de dimineață, Teona Trifon, aseară, Cristina; ieri, Maria..., ba chiar, mai demult, și Doinița, la care mă gîndeam ca la o posibilă legătură matrimonială, născută dintr-un crîmpei de gînd parșiv de parvenire rapidă. Cred că eu, ca bărbat, dincolo de caracterizarea vulgară că tot ce zboară se mănîncă întrunesc una din condițiile aristotelice necesare eroului tragic: consecvent în inconsecvență. Dar e vorba de inconsecvență? Pentru fiecare din aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de mers. Vlad deschide portiera din dreapta și întinde mîna Paulei, care, odată urcată, așezată pe locul ei, nu mai respinge brațul din jurul mijlocului, răsturnîndu-se încet, cu plăcere, pe genunchii tînărului, atingîndu-i lung obrazul cu palmele, șoptindu-i, în atingerea buzelor, crîmpeie de vorbe frumoase. Ce-ar fi să renunțăm la spectacol? o întrebă Vlad, pornind motorul, zorit de claxonul microbuzului. Cum vrei tu, Vlad, răspunde Paula, rămînînd lipită de umărul lui numai să nu se supere prietenul tău. Uite un plug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Doar dacă mă torni tu acum arată Mihai spre telefon, apoi murmură abătut: Cît pe ce... În București, la Facultatea de Fizică, ajunsese un tînăr debusolat, urmărit pas cu pas, care tresărea noaptea prin somn... Dar... surîde el afișînd un crîmpei de fericire Dumnezeu are grijă să ne mai dea o șansă... Pot să știu care a fost șansa ta? "Doamna Ana!" ar vrea Mihai să-i strige, dar i se face rușine. În nici un caz, nu m-am făcut frate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de un public numeros. Poate din nici un alt segment al vieții unei societăți nu putem decela forma mentis specifică unui popor ca din tradițiile și obiceiurile sale. Și acestea își găsesc reflectarea cuvenită în lucrarea de față oferind astfel cititorului crâmpeie semnificative din modul în care se raportează la marile probleme ale existenței poporul chinez. Puțin cunoscută, din păcate, în mediul românesc opera tradițională chineză a jucat și joacă un rol aparte în cultura acestui mare popor. Fără a avea profunzimi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
mi-ar ieși cum trebuie aceste prime cuvinte, tot restul va urma automat după ele. M-am gîndit mereu la acea primă propoziție ca la un fel de pîntec semantic, Înțesat de embrioni plini de viață ai paginilor nescrise, mici crîmpeie scînteietor de inteligente de geniu, ce efectiv abia așteaptă să se nască. Din această matcă grandioasă, Întreaga poveste va țîșni, ca să zic așa, singură afară. Ce deziluzie ! Lucrurile aveau să se dovedească exact pe dos. Și nu se poate, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
uitat prin cărți, dar era ceva care aducea mai degrabă cu excavarea sau mineritul. Am fost surprins că nu veneau cu lopeți. Săpau după comori cu mîinile goale, uneori se Înfundau În ele pînă la subraț și, cînd extrăgeau cine știe ce crîmpei de literatură dintr-un maldăr de maculatură, erau mai fericiți decît dacă ar fi intrat pur și simplu și l-ar fi cumpărat direct. Din punctul ăsta de vedere, cumpăratul de la Pembroke era asemeni cititului : nu știai niciodată peste ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
exemplar ponosit din Micul duce. Îl cumpără cu șase pence și porni mai departe. Avea sentimentul că În aerul pur al acestei zile, de o desăvîrșită frumusețe, plutea ceva amenințător. Printre platanii ce străjuiau grădina cu comori, zări deodată un crîmpei din partea bombardată a scuarului: era ca și cum Providența l-ar fi mînat anume În acest loc, pentru a-i arăta deosebirea dintre „atunci“ și „acum“. Oamenii pe lîngă care trecea puteau foarte bine să fie niște actori tocmiți să joace un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
toate... Mai bine ajută-mă să Împing divanul În bucătărie... Se opriră, Însă, numaidecît. — E prea tîrziu, spuse el. E cineva acolo. Auziseră zgomotul Înfundat al unei uși ce se Închidea. — Ce-o să urmeze? Întrebă Rowe. Îi veneau În minte crîmpeie fără legătură din Micul duce. Pe vremuri, continuă el, se obișnuita să li se trimită castelanilor o somație să se predea. — Taci, te rog! șopti ea. Ne ascultă... M-am plictisit de jocul ăsta de-a șoarecele și pisica. Nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
unui vapor. Cufundat În visele-i tulburi, Digby zăcea ore În șir... Atunci poate că și-ar fi adus aminte de tot, dar n-avusese destulă putere să fixeze aceste reminiscențe vagi, destul curaj ca să lege Într-un tablou aceste crîmpeie răzlețe. Își lua fără să crîcnească medicamentele și se cufunda Într-un somn adînc, Întrerupt În răstimpuri de coșmaruri ciudate, În care apărea mereu o femeie... Abia după multă vreme i se vorbise de război, ceea ce făcuse necesară o lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cîteva ori: „Trebuie să rezist, trebuie să rezist, trebuie să rezist!“ - ca și cum simplul fapt de a rămîne În picioare, În vreme ce grozăviile vieții lui trecute se instalau În mintea-i răvășită, i-ar fi dat puteri. PARTEA A TREIA CIOBURI ȘI CRÎMPEIE CAPITOLUL I MOARTEA ROMANĂ „O treabă ca asta nu prea putea să fie plăcută.“ Micul duce 1 Rowe urcă scările de piatră Împreună cu omul În uniformă albastră, care-l duse apoi pe un coridor cu o mulțime de uși. Unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
domnul Prentice. — Dar cine era? — Jones... CAPITOLUL III NUMERE GREȘITE „A fost un drum foarte lunecos, Înșelător și primejdios.“ Micul duce 1 Rowe avea senzația că se maturizează; cu fiecare oră, se apropia tot mai mult de vîrsta lui reală. Crîmpeie de amintiri Își recăpătau locul În memoria lui. Parcă auzea, de pildă, glasul domnului Rennit: „SÎnt de acord cu Johns“. Și parcă vedea sendvișul din farfurioara de lîngă telefon. În sufletul lui se ciocneau sentimente contradictorii: mila Îl Îmboldea, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
la doamna Bellairs Cap. V - Între somn și trezire Cap. VI - Pierdut fără urmă Cap. VII - Un transport de cărți PARTEA A DOUA - UN OM FERICIT Cap. I - Convorbiri În Arcadia Cap. II - Pavilionul special PARTEA A TREIA - CIOBURI ȘI CRÎMPEIE Cap. I - Moarte romană Cap. II - Curățenia Cap. III - Numere greșite PARTEA A PATRA - UN OM ÎNTREG Cap. I - Sfîrșitul călătoriei . E vorba de jubileul regelui George al V-lea (1865-1936), care și-a sărbătorit, În 1935, douăzeci și cinci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
regina absolută în bătaia, apoi bătaia, apoi bătaia farurilor venind din sens opus. Ce văd când mă uit la Brandy, asta-i ce-a văzut și Manus când m-a dus cu barca. În clipa de față, uitându-mă la crâmpeie din Brandy alături de mine în mașina lui Manus, înțeleg ce iubesc la ea. Ceea ce iubesc sunt eu însumi. Brandy Alexander arată întru totul așa cum arătam eu înainte de accident. Și de ce nu? E fratele meu, Shane. Eu și cu Shane aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
simți pe data că sub pernița e un ziar și îl scoase la vedere. — Văd că da, ofta el. — M-am uitat în fugă la el, bâigui Eleanor. — Dar tu? îl întreba Șam pe Adrian. Mi-a citit Ellie câteva crâmpeie, răspunse el, iar Șam îi aruncă o privire plină de reproș lui Eleanor. Ea îi oferi lui Șam o ceașcă de cafea. — Doar începutul. — Ei bine, nici restul nu-i mai grozav, zise Șam. Ce părere ai despre toată chestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
singură și neajutorată. Cu greu, își apleca fața spre pământ, închise de spaimă ochii și se lăsă purtată pe aripile vântului tomnatic. În zborul ei mai avu timp totuși să se mai gândească puțin. Îi reveniră în minte doar câteva crâmpeie: tulpina hrănitoare, mirosul florilor de mai, cântecul melodios al păsărilor, zilele fericite de vară. Se clătină ușor, pentru ultima oară cu capul aplecat, făcând cea din urmă închinăciune și apoi atinse pământul... Un frăgar în liniștea toamnei Astrul de veghe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]