179 matches
-
întorc așa, ca să mă aflu în treabă, și, dacă vrei să știi adevărul, nici chiar eu nu credeam ce spuneam. M-am întors cu speranța că ea m-a așteptat doar pe mine, dar nu oricum, ci aplecată și ușor crăcănată, pregătită să i-o trag. Ea și-a făcut de cap, adică în realitate s-a purtat normal, absolut normal. Când am plecat, eram sigur că o voi uita și mintea mea se va întoarce la Moni. Dar după câteva
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
eram mult mai detașat emoțional, ca sub influența unuia dintre acele analgezice care dezbracă durerea de aura ei psihică, făcînd-o suportabilă de parcă ar fi durerea altuia. Dormise așa cum se-ntorsese de la carnaval, deghizat în femeie, cu fața-n jos și crăcănat ca o prostituată. Mânjise toată perna de ruj și dermatograf. La trezire, Cici se aruncase pe el cu un răcnet de triumf, mișcând din fund cu o pasiune grotescă: "Ah, darling, ce bună ești!" "Să vină negresele, să-nceapă dezmățul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
doar la câteva cuvinte despre vreme. Din punct de vedere fizic eram diferiți - atât cât pot fi doi oameni înalți. Blanchard era blond și rumen la față, avea un metru optzeci și trei, pieptul și umerii largi, picioare subțiri și crăcănate și un început de burtă. Eu eram brunet, cu tenul palid și, deși înalt și costeliv, eram numai mușchi și aveam o înălțime de un metru nouăzeci și doi. Cine ar câștiga? În cele din urmă am renunțat să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
din L.A.“. Articolul începea așa: Înainte de război Orașul Îngerilor a fost binecuvântat cu doi boxeri locali, născuți și crescuți la mai puțin de opt kilometri distanță unul de altul, pugiliști cu stiluri la fel de diferite ca focul și gheața. Lee Blanchard, crăcănat, arunca loviturile ca din praștie, iar când lovea cu pumnii, scaunele din jurul ringului se umpleau de scântei. Bucky Bleichert intra în ring atât de glacial și stăpân pe sine, încât îți venea să crezi că este imun la transpirație. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
acolo un mort acoperit cu o haină. Sta În mijlocul drumului cu picioarele și mâinile desfăcute În lături, Într-o poziție oarecum hazlie, parcă ar fi vrut să ridice brațele către aerul de deasupra sa și să-l Înșface, iar picioarele crăcănate Îi dădeau o anumită vigoare, o mare forță primitivă, ca la acel Christ din pinacoteca Brera al lui Mantegna. Mașinile Îl ocoleau ca pe o piatră, treceau chiar foarte aproape, la o palmă de corpul lui, și nimeni nu protesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
din camere era scos, lemnul dușumelelor era aranjat cu grijă Într-un colț. În pod erau stivuite plăcile teracotei albastre. Stăteau acolo ca și cum cineva ar fi vrut să le vândă. Un aer acru bântuia camerele goale, iar din tavane spânzurau crăcănate, firele instalației electrice. O singură cameră, de la parter, cu ușa larg deschisă, era neatinsă, lăsând să se vadă un interior sordid În care se Învălmășeau claie peste grămadă, mobile vechi, cărți, lustre, polonice, sifoane, sticle de ulei și oțet, borcane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
fulger malign. Mă aflam într-o criptă cu faianță veche. Am deschis robinetul. În timp ce îmi aplecam fața deasupra chiuvetei, am văzut într-un pahar agățat de un suport de fier o periuță prea mult folosită. Împreună cu scârba pentru firele acelea crăcănate m-a cuprins scârba de mine însumi. Pe marginea vanei mici de tot era așezat un covoraș de gumă. Perdeaua din plastific mucegăită a dușului atârna pe bara de susținere, înfășurată pe jumătate. Săpunul era perfect aranjat în savonieră. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
singuri, individul slăbănog se ridică, scuturându-și cu palma poalele jachetului. Strada era pustie. Afară de noi și de umbrele noastre culcate pe drum, se zărea doar spinarea rotundă a unui hamal ce urina pe zidul umed din colț. Dintre picioarele crăcănate se scurgea, pe asfaltul cenușiu, o coadă șerpuitoare de lichid negru pe care naviga, până la bordura trotuarului, un muc de țigară și un băț de chibrit. - „Permiteți să mă recomand: mă cheamă Bonciu.” - „Ramses Ferdinand Sinidis, făcu el mecanic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
spirit mîndru: consolarea. Deși hidos pe dinafară, sinucigașul găsește în mîngîierea onoarei singurul paleativ absurdului vieții. Dar ca doctrină... Știi și tu. Gînditorul fuge de problema consolării ca de ciumă. Căci, odată punînd-o, cunoașterea deschide problema și o lasă așa, crăcănată, transformînd-o întro disciplină a neconsolării pînă la inconsolabilitate.” V. tînăr își întoarce gîndurile către sine. Adevărul nu poate fi demonstrat prin evidențe. El scapă și doar știind ce nu este te poți apropia de el. Negînd un pas, și încă
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
pe eroină și pe malul căruia se usucă și rîd femeile de la țară, din vagon, cu basmale roșii și chipuri rumene luminate feeric de foc ca-ntr-un tablou de la noi, sovietic, după care ceferistul trece apa Înapoi cu aerul crăcănat al unui personaj gogolian. Mai e și preotul Gheorghe Visu din tren, din Îmbulzeală, poate ca argument al mizeriei așa cum e ea, Însă Îngroșată cu materie plastică, motiv pentru care nu se arată cum trebuie În opera lui Pintilie, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ascultătorilor noștri.” Totul e ca ascultătorii noștri să nu fie la volan. Ori la azil, unde poți muri fără prejudecăți și dintr-o acțiune mai puțin vioaie precum aceasta. Fănuș Neagu, În Țara, descoperă că „protestele Convenției Democratice sînt disperat crăcănate”. Asta pare că vine dintr-o poezie de pe vremuri. O disperare crăcănată m-a cuprins, iar toaleta-i ocupată și iubita complet beată. În viziunea aceluiași scriitor, Emil Constantinescu este „o șopîrlă de smarald fumigenă (...) castrată mai tîrziu (...) și țap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Ori la azil, unde poți muri fără prejudecăți și dintr-o acțiune mai puțin vioaie precum aceasta. Fănuș Neagu, În Țara, descoperă că „protestele Convenției Democratice sînt disperat crăcănate”. Asta pare că vine dintr-o poezie de pe vremuri. O disperare crăcănată m-a cuprins, iar toaleta-i ocupată și iubita complet beată. În viziunea aceluiași scriitor, Emil Constantinescu este „o șopîrlă de smarald fumigenă (...) castrată mai tîrziu (...) și țap”. Problema cinegetică este că nu poți castra În nici un chip o șopîrlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
naturală piept voluptuos posibil 1,70 ochi verzi chip oval mulțumit de sine probabil matroană posibil producătoare filme porno recomandăm filaj AR 29 SIM Volkswagen Passat bleumarin parcat zilnic față liceul de artă orele 8-14 În ultima săptămână pe bord crăcănat volumul Pizdeț Vakulovski brunetă mignonă posibil profesoară desen sugerăm percheziționarea portbagajului suspectă trafic marijuana liceu B 40428 Nissan Patrol roșu-Ferrari tânără 19-20 ani sandale Mihai Albu tricou mulat negru Kenvelo jeans asortat Diesel ochelari soare migdalați Carolina Herrera ceas bărbătesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
justiția ordinară, veți desființa justiția. Organul fanariot coprinde deja articole din care se vede că voiește înlocuirea oștirii prin gardă; prin niște bieți oameni cu griji și familii, luați de la ocupațiile lor pentru a fi conduși la vifleim de toți crăcănații și cocoșații din țara Românească. Tot organul fanariot, speriat de condamnarea confratelui Arion, cere ca procesele de delapidare de bani publici să vie iar înaintea juraților, adică a unor oameni privați cari, neavând ochii ageri de judecător, nu vor putea descoperi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trecut prin cap să-mi descheie cămașa. În a șasea zi îl zării în galerii cu lampa de carbid în mână. Înțelesei: intra cu noi într-o tură de șapte zile. Îmi fu ușor să-l urmăresc după mersul său crăcănat și mai ales după coincidența stranie dintre intențiile mele și mișcările pașilor săi: se plasa unde nu trebuie, în apropierea fântânilor prin care rostogoleam jos minereul: sigur, el trebuia să supravegheze eficiența muncii, să aibă satisfacția trudei noastre crezând în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
prin grădină; trandafirii de doi metri, desfăcuți amenințător; răcoarea sufrageriei;; aburii castronului de griș din bucătărie; țigările „Papastratos“, pe care le pufăia bunica Aneta; bradul cu globuri bleumarin, prăbușit peste mine; Dacia 1100 a bunicului Vitalian, pătrată, cu roțile alea crăcănate caraghios în spate, de ziceai că o să cadă; fierul aspru și zgrunțuros al scoabei cu care am zgâriat mașina, calm, bucuros, dintr-o parte într-alta. Viața mea crescuse și se modelase strâmb de-aici, dintr-un exces de imagini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tine. Brățările și lanțurile de aur atârnau oriunde se elibera un loc: pe mâini, la gât, în jurul ceasului, lângă manșetă. Burta ieșea din pantalon, omenește, în semn de recunoaștere și prosperitate, ca portofelul și snopul de chei de pe masă. Stăteau crăcănați și se uitau după femei. Nevestele lor apăreau din câte-un magazin, târând după ele niște copii care l-ar fi înnebunit pe Caragiale. Le identificai după pantofii scumpi, cu toc înalt; când ridicau piciorul, li se vedea eticheta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dreapta, a corpului, care este importantă pentru conducerea arcușului. Poate fi folosit ca argument însăși citatul său din Karl Klingler — “Uber die Grundlagen des Violinspiels”. “Pentru a sta sigur și fix nu trebuie să se împartă greutatea corpului pe picioarele crăcănate cum se întâmplă deseori printr-o neglijare a simțului frumosului”. În legătură cu poziția corpului și ținerea viorii, pedagogul american de origine japoneză Shinichi Suzuki susține că nasul, coardele, cotul și piciorul stâng trebuie să urmeze aceeași linie dreaptă. Pedagogii ruși demonstrează
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
gîndește! eu, dac-aș fi rău, trebuia să fiu spînzurat! îți dau eu un ștreang, spînzură-te! da, dar nu sînt rău! nene, chiar nu-mi dai și mie un leu? trickster, tașca de piele neagră pe șold, Șușdea, o beldie crăcănată Voiculescu, eu-s universal, bădie! eu fac cărți, caiete, reviste, Ceaușescu în orice caz nu era ca mine, nu vă uitați urît la mine, nu mă cunoașteți, nu vă cunosc! mi-e rău! două fete ne-am ales între noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
implacabil al "poporului". De altfel, am evitat toată viața conflictele cu "poporul". Doar în armată am mai simțit furia acestuia. Făceam armata la artilerie și mînuiam tunuri-obuziere de 152 milimetri. Avea două fălcele imense care trebuiau săltate pe umeri și crăcănate, pentru poziția de luptă. Apoi trebuiau puse la loc, pentru poziția de mișcare. Maiorul nostru stătea tolănit la umbra unui copac și comanda: Pentru luptă! Alergam, luam două răngi de cîte 30 kg, le băgam prin niște găuri și săltam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Țara cea de miazănoapte... Și-au domnit așa-n unire multe sute de văleaturi, Până când, de la o vreme, ale Patriei lor vaduri Începur-a fi pândite, rând pe rând, cu gând de moarte, De barbarii asiatici, ce curgeau puhoi de hoarde. Crăcănați, cu gambe strâmbe, cu ochi mici și frunți înguste, Pârjolind în cale totul, ca și norii de lăcuste, Ei cuprinseră-mprejurul ca-ntr un cerc de foc și sânge Și hotarele străbune începuser-a se frânge... Mai întâi, spre Soare-apune astfel de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
detecta prezentul inconcluziv al jurnalismului narativ al erei în descrierea, de exemplu, a cârciumarului: "era un cetățean bun și gras, cu o burtă ca un butoi, care-i făcea picioarele (scurte și groase, ca doi piloni de sub Podul Londrei) la fel de crăcănate precum cupola catedralei Sf. Paul" (1:138). Poate fi regăsit atunci când tinichigiul își primește plata de gropar de la orășenii înfricoșați care se tem să-l atingă deoarece a venit în contact cu cadavrul. Astfel zece șilingi au fost puși într-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ce neam de hoți și de bețivi sunteți voi... Ce te legi de ai mei! Ce te legi! se ridică unchiul în picioare, dar căzu la loc. Taică-tu a fost un bandit, un hoț, iar maică-ta o bețivă crăcănată, de asta mă leg. La voi nu lipsea țuica de pe masă. Ea te-a învățat să bei, ea, crăcănata! Taci, măgărițo, taci! striga scos din sărite unchiul. De ce te legi de neamurile mele? De ce o faci pe mama crăcănată? Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ridică unchiul în picioare, dar căzu la loc. Taică-tu a fost un bandit, un hoț, iar maică-ta o bețivă crăcănată, de asta mă leg. La voi nu lipsea țuica de pe masă. Ea te-a învățat să bei, ea, crăcănata! Taci, măgărițo, taci! striga scos din sărite unchiul. De ce te legi de neamurile mele? De ce o faci pe mama crăcănată? Era o crăcănată și o bețivă, de asta! Ești exact ca "mămuca"! Sunteți niște hoți și bețivi. Ce ai cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
bețivă crăcănată, de asta mă leg. La voi nu lipsea țuica de pe masă. Ea te-a învățat să bei, ea, crăcănata! Taci, măgărițo, taci! striga scos din sărite unchiul. De ce te legi de neamurile mele? De ce o faci pe mama crăcănată? Era o crăcănată și o bețivă, de asta! Ești exact ca "mămuca"! Sunteți niște hoți și bețivi. Ce ai cu ei? Ce ți-au făcut? N-au fost pe-aici... Nu vin din cauza ta, că ești o măgăriță. O nerușinată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]