747 matches
-
a realității, traducere din engleză de Adina Aleman, Editura Curtea Veche, 2013, 334 pag. Sentimentul pe care ți-l inspiră cosmologia e împărțit: cînd admiraț ie ca în fața unui diamant șlefuit cu minuție, cînd decepție ca la vederea unei pietre crăpate. Acum fizicienii îți fac promisiunea unei teorii complete, care va lămuri și ultimul fir de praf, și peste puțin îți dau avertismentul politicos că pînă la atingerea deznodămîntului va mai dura o vreme. Jocul acesta de făgăduieli a căror împlinire
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
mă culc dezbrac scurta albastră și acopăr cu ea telefonul mi-o închipui în liniștea mare coborînd spre lacul ohrid scufundîndu-se în rîul ce-l traversează intrînd fără spaimă în marele web 20. o scurtă albastră o odaie cu pereții crăpați o stradă în formă de opt arbori înalți o carte o pereche de ochelari un măr o oglindă rotundă umbra unei mîini catifeaua unui guler călătorie neterminată
Scurta albastră by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/14999_a_16324]
-
farul fosforescent, marea umflîndu-și cearceafele. vînturi pîndind umbra șalupei salvatoare tac. tu taci. glasuri biciuind pînă cînd țîșnește moartă dorința. 3. privește în jos, o, tu lună bălaie aceste zdrențe, aceste oase, acest marș care nu se mai termină pămîntul crăpat, nămolul roșu țîșnind și picioarele noastre afundîndu-se pînă la genunchi în sînge proptindu-ne de-aceste cruci, de-aceste morminte cum ne-am propti de propriile noastre oase, cum ne-am răzima unul în arcuirea vertebrelor celuilalt, privește o clipă
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
ca dintr-un burete pe care uiți să-l storci. Pînă și pe cruce i-au pocit numele. La un an de la moartea lui am fost împreună cu Nino la groapa de la Cernica. Am deșertat o sticlă de vodcă pe pămîntul crăpat și tot cimitirul mirosea ca la doamna Candrea unde era locanda scriitorilor. Atît am mai putut să facem pentru el. În amintirea mea Virgil rămîne un clovn sublim, un clovn genial la care masca bucuriei se suprapune grotesc peste masca
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
cald salută pe cer splendoarea fântânilor florale Iar dacă nu-i mintea de pe urma creează privighetoare Dacă nu-i Lumea Un gândac de bucătărie traversează printre picioarele Greței un hol din hamburg În prima absida pe stânga la Sân Pietro vărul crăpat desparte Fecioara de Prunc Din preaplinul luminii de zi țâșnește asurzitor o rază de întuneric Lumea-i cuprinsă `n inima mea adânc `n inima mea și nu pot s-o deschid decât cu cuțitul. Graffiti 1 Nu ți-a plăcut
Poezii by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/2451_a_3776]
-
femei-patroane, cu păr pe picioare, gâtițe cu rochii țipătoare, îmbibate cu transpirația de rigoare. Sunt din belșug sprayate sau abundent coloniate, la gât cu lanțuri groase, având toate metacarpienele gâtuite cu inele sclipitoare. Unele mai păstrează patina provenienței, având călcâiele crăpate, fante în care hibernează greierele lui La Fontaine. Sunt mari amatoare de dansuri din buric, pe ritmuri de manele, cu burțile revărsate, ținând mâinile ridicate, etalându-și cu multă dărnicie și fala, bretonul de la sub braț, ud și rău mirositor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
înnegrit de fum agățat de curelele bagajelor, la toate sculele, toporiștile, cuțitele, boarfele lor, la părul lăieț, “ia te uită la ăștia”, zice unul dintre navetiști înainte chiar de a scoate cărțile de șai’șase din geanta lui de mușama crăpată, “ia te uită; or fi cortorari?”, zice, întreabă generic și îi vede cum tocmai învîrt un radio ultramodern, din acela cu muzică, un fel de magnetofon portabil, apoi îl vede pe ursul ăsta căruia ai lui ortaci îi zic Gimi
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
se mută la raftul de cosmetice. Se uită la o cremă. Bodyguardul o urmărește atent, ea iar îi surprinde privirea, el iar se face că plouă și tot așa. Până când se apropie de ea iar. BODYGUARDUL (mimând compasiunea) Aveți călcâiele crăpate... FATA (indignată) Poftim? BODYGUARDUL Văd că vă uitați la o cremă de călcâie. FATA Așa, ȘIII? BODYGUARDUL Păi, dacă vă uitați la o cremă de călcâie, înseamnă că aveți probleme cu călcâiele, domnișoară. Logic, nu? FATA (nervoasă de-a dreptul
Tataie bodyguardul de farmacie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19113_a_20438]
-
Floare albastră'' spusă-n șoapte, Din curcubeul plin de nemurire Ieșit-a un tablou - opera firii-n noapte. Izvorul clipelor de altădată Ajuns-a de demult un dor scăpat, Iar toată fericirea-ncununată Strânsă-i în vas de lut, un vas crăpat. Această lume e demult apusă, Nici lupii nu mai urlă în pustiu. Durerea ca o zdreanța e ajunsă, O, basm ferice, din tine ce să scriu? Rămas-a setea să-mi cutreiere ființa, Să fie hrană rodului din toamnă. Spre
FINAL RETORIC de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384844_a_386173]
-
unui vers azi meșteșugul l-am uitat sau s-a ascuns în mine, în timp cine știe... pe masă, o chitară corzi rupte pe jos și mult scrum de țigară într-o casă murdară o viață uitată într-o orbită crăpată spălată de lacrimi rugina a cuprins totul încet-încet am plecat eram prea viu într-o lume moartă Referință Bibliografică: VORBE / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2340, Anul VII, 28 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
VORBE de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/385140_a_386469]
-
așa e iarna, se întunecă repede. Mergeam și noi băieții, veniți și de prin alte sate, să furăm câte un sărut, de la vreo codană, ce clipea sfioasă din genele-i arcuite, stând pitulată după celelalte, în colțul sobei de teracotă crăpată, torcând din furcă lâna moale, sau cosându-și zestrea; altele, țeseau cu rândul la războiul din lemn de stejar, parcă mai bătrân ca zilele dar încă țeapăn, moștenit de la bunicii bunicilor. Veselia generală era garantată la astfel de adunări populare
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385173_a_386502]
-
unui vers azi meșteșugul l-am uitat sau s-a ascuns în mine, în timp cine știe... pe masă, o chitară corzi rupte pe jos și mult scrum de țigară într-o casă murdară o viață uitată într-o orbită crăpată spălată de lacrimi rugina a cuprins totul încet-încet am plecat eram prea viu într-o lume moartă ... Citește mai mult VORBEodată,voiam să cioplesc universulcu sufletulpe pana unui versazi meșteșugul l-am uitatsau s-a ascunsîn mine, în timpcine știe
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
Semn cinci Împachetat este-n trei locuri și-i foarte tare colorat, de te împrietenești cu el te-nvață jocuri de semn cuminte, nu de scelerat. Semn șase E semnul cel mai negru la culoare, îmbrăcămintea lui este murdară și crăpată, că e cu noi, ne face o favoare, secretul lui, în lateral o umflătură delicată. VRĂJITOAREA CU CREIER DE SÂRMĂ E prinsă în capcana de urși, artizană, vrăjitoarea cu creier de sârmă, pentru a ne distrage cu mâinile danseaz-o pavană
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
întinde spre mine de la o vreme, străpunsă - și mă mângâie pe frunte. UN GLAS ÎN NOAPTE În țara ce fără de grijă se-nchină la tot ce lucește, și pune temei pe tot ce își zice că este lumină, din puțuri crăpate te-mbie să bei... ...de toate s-aduni din grămezile sorții - s-aduni și să iei! ce prostie să dai! - și-apoi te îmbie-n câmpiile morții și-ți zice că-i poarta ce duce spre rai. Ridică paharul norocului
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
Iar ai uitat că te afli În fața propriei tale ferestre Închise prin care vezi conturele prea albe ale obiectelor de afară, de un alb suspect, aproape cadaveric. O pulbere fină burnițează fără oprire albind băncile pensionarilor, tablele de șah, geamurile crăpate ale felinarelor cu neon, relicva unei cabine telefonice. Retrăiesc tulburarea mea din copilărie. Am revelația Comarnicului, zărit În goană de la fereastra unui tren de vacanță. Un oraș fantomă În care nu Îndrăznești să respiri sau să vorbești sau să strănuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
opt luni de detenție a fost eliberat cu scuzele de rigoare: Ne pare rău, dar ați fost victima unei erori judiciare. CÎnd m-am mai obișnuit cu Întunericul din cameră, am observat că era nebărbierit de multă vreme, avea buzele crăpate și Îngălbenite de tutunul ordinar al țigărilor naționale, Își ducea simultan mîna stîngă la frunte și pe cea dreaptă la ceafă. Am crezut că e un tic, dar omul acesta care nu Împlinise Încă cincizeci de ani Îți lăsa impresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ajunge la sertarul cel mai de jos, subsolul, cum Îl numește ea, simte că turbează. Acolo guvernează dezordinea perfectă a domnului D. Așa-zisele lui scule de care nu s-a mai atins de ani de zile. Prize de ebonită crăpate, cu șuruburile lipsă, papiote de liță, sfori de diferite dimensiuni Încurcate În pînzele de bonfaier, pile ruginite de tăiat fiole, un clește vechi, moștenire de familie, dopuri, cuie, o jumătate de curea, o mască mică, neagră de la un revelion, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
fiu subestimată. Tonul vocii mele era la fel de tăios ca un bisturiu. — Ești foarte norocos că am venit până la urmă acasă, am spus înțepător de parcă aș fi vrut să-l disec cu vorbele mele. A zâmbit flegmatic. Avea dinții galbeni și crăpați ca niște bucăți de os învechit. —Ai de gând să mă inviți înăuntru? — Ești al naibii de autoritar, nu-i așa? — Stăm aici toată noaptea să punem întrebări? M-am predat. Aș putea spune că fără să vreau, dar aș minți. Stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
de timp, a fost izbit de un miros neplăcut. Un miros tare de șobolani. A căutat în zadar pergamentul. Nu mai era nimic decât câteva firimituri amestecate cu praf negru. Chiar și sticlele de cerneală erau murdărite de praf negru, crăpate, și o parte din cerneală se scursese în pământ. Noah simțise o mare slăbiciune în tot corpul, gura i se uscase brusc, picioarele i se topiseră ca și cum ar fi fost făcute din ceară. Se prăbușise dintr-odată ca un pachet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Aerului striga obosită, parafrazând tablouri celebre pictate tot de ea, chemând la ordine și condamnând haosul ce domnea din pricina năbădăioșilor nori. Prin contrast, Lacul dulce al Universului era absolut liniștit, la fel Muntele Zăpezii, format din cei mai vechi nori, crăpați și vârstați asemeni pietrelor rămase de la începutul timpului. Deasupra Lumii de Dedesubt zbura seceta, iar oamenii erau tare nefericiți, întrucât mureau de foame și se tot întrebau cine îi pedepsise și, în ideea că dacă ceva este să fie, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
din nas la vederea gunoaielor și se întoarse cu spatele la ele. Ileana se plimba pe malul apei, privind curioasă în jur. Se aplecă și ridică de jos un obiect. Era o farfurie adâncă din plastic cafeniu, cu marginile roase și fundul crăpat. E un taler pentru spălat nisipul, spuse inspectorul din spatele ei. Ileana dădu din cap fără să se întoarcă spre el. I-am văzut data trecută când am fost aici cum procedează, îi explică Cristi, luându-i talerul din mână. Crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
rămăsese mult în urmă ascuns printre copaci. Cristi mergea pe curba de nivel, voia să treacă pe deasupra taberei de jos și apoi să coboare de pe munte pe partea cealaltă. În pădure era aproape întuneric, molizi uriași cu scoarța aspră și crăpată se ridicau vertical, unii lângă alții, ca și cum cineva îi sădise acolo, străduindu-se să lase cât mai puțin loc între ei. Dedesubt, se întindea un desiș de tulpini uscate, subțiri ca niște bețe, ale puieților crescuți din conurile căzute din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
viciat al interiorului. Am Împins-o spre Înăuntru, dezvăluind un culoar ce se adîncea În Întuneric. Aerul duhnea a Închis și a umezeală. Volute de jeg și de praf Încununau colțurile tavanului, atîrnînd ca niște fire de păr alb. Dalele crăpate ale pardoselii, erau parcă acoperite cu o mantie de cenușă. Am zărit ceva ce părea a fi niște urme de pași care pătrundeau În apartament. — Doamne, Maica Domnului, murmură portăreasa. Aici e mai mult rahat decît Într-o ditamai poiata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
priceput că era vorba de o mînă din piatră și că mai existau și alte membre și siluete, pe care nu izbuteam să le disting, scufundate În fîntînă. Mai Încolo, printre vălurile de bălării, se zărea o scară din marmură crăpată și acoperită de moloz și de frunze uscate. Norocul și gloria familiei Aldaya Își schimbaseră de mult adresa. Locul acela era un mormînt. M-am retras cîțiva pași, făcînd colțul ca să arunc o privire spre aripa dinspre sud a casei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
barbari. Acum, Florența parcă e o iapă nărăvașă. Priorul se Întrerupse, continuând să fixeze cu ochi dușmănoși acea mulțime de tineri. Între timp, Își masa maxilarul, ștergându-și cu dosul mânecii un pârâiaș de sânge care Îi ieșea din buza crăpată. Arrigo părea să Îi fi urmărit cuvintele cu mare luare aminte. - Nici alte orașe din Italia nu se bucură de condiții mai bune. Dar un bun guvernant i-ar putea aduce pe toți cu picioarele pe pământ, dacă s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]