473 matches
-
gândea la hjul (discul solar), alții la jehwla, incert. Noi propunem comparația cu jale, soare în nganasan, (Pen. Taimyr, Rusia) ce ar explica și engl. Yule și scand. jol, jul, joulu la finezi. Dacă vorba Crăciun e în relație cu craca, craci care ard, aici se compară cu jel “brad” în rusă, ucr. jel, jal “brad”. Cf. și yukaghir jeloze “soare”. Bradul de Crăciun! Și cuvântul german pentru brad e Tanne și îl compar cu Tane, zeul soarelui în Polinezia. Să
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
Honduras. Francezii numesc Crăciunul Noel, care ar veni din nael iar acesta din natalis, “ naștere” cu ț dispărut, dar în vital se conserva, deci altă trebuie să fie explicația. Corespondentul vegetative al lui craca, brad e aici nai, nae “ramură, craca” în sarda plus el, suf. dim. > nael. Soarele potrivit fonetic e ori nai dintr-o limba din Asia ori naaj din idiomul wolof, Senegal cu semnificația astru diurn. Să se observe că soarele e diminutiv în fr. soleil, rusă solnțe
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
Ce, iapa mea?! Se joacă! - Știi ce, dă-l în bubă, măi binie-l lasăm. Oi vini io șî l-oi crepa aci, să-l duc în disagi, cu șaua. Mă provoca. Eu, ocoș, i-am mai pus un lemn cu crăci în partea dinspre vale, căci m-așteptam să se rostogolească. Am pus iapa și, știind că e greu, am îndemnat-o să plece tare. Când a smucit, cioflinga a crăpat lemnul cu crăci și s-a smuls. Imediat ce-a
„- Asta-i iapă calumea! A metale... vai ș-amar...” Lecția pe care mi-a administrat-o Unchiu Niculaie () [Corola-blog/BlogPost/338928_a_340257]
-
i-am mai pus un lemn cu crăci în partea dinspre vale, căci m-așteptam să se rostogolească. Am pus iapa și, știind că e greu, am îndemnat-o să plece tare. Când a smucit, cioflinga a crăpat lemnul cu crăci și s-a smuls. Imediat ce-a trecut de el, bușteanul curbat a luat-o pe coastă, de-a rostogolul. Degeaba am întors eu iapa în sus, că tot a luat-o de pe picioare cu lanțele. Fiind și neexperimentată, s-
„- Asta-i iapă calumea! A metale... vai ș-amar...” Lecția pe care mi-a administrat-o Unchiu Niculaie () [Corola-blog/BlogPost/338928_a_340257]
-
un beci și-o coteneață / Pe scoarța aspră-coaptă, bătută de furnici / Se cățărau tăcute, o mână de omizi / Și printre ramuri dese, aiurea împletite / Cete de vrăbii, multe, se cuibăreau grăbite / Iar cozorocul strâmb ce-adăpostea cocoșii / Ascunde-n umbra crăcii, ce atârna în dodii / Motanul cel dibaci, flămând și pus pe șotii / Ani mulți la rând trecură, pieiră generații / Cotețul și ghârliciul le înghiți pământul / Un geamăn plin de carii, îmbătrânit de timp / Se prăvăli în scrâșnet, lovit aprig de
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
Martie 1990! Și despre alte momente istorice asemănătoare în ticăloșia lor! A tăcea în continuare, a ține secret cât sunt de mârșavi ungurii și alți prieteni cu care ne-a pedepsit Dumnezeu, este un fel de a ne tăia singuri craca de sub picioare! Norocul nostru e unul singur: că ungurii nu sunt la fel de deștepți pe cât sunt de ticăloși! Dar atenție mare: din păcate, maghiarii nu acționează singuri, ci mereu în cârdășie cu un stăpân!... Un stăpân ales de ei să fie
18 cadavre pierdute de UDMR în martie 1990… () [Corola-blog/BlogPost/339989_a_341318]
-
funcționează la toți parametrii proiectați! Ar putea Celestul să dea un alt Potop? Ar putea, dar cred să s-a săturat și Dânsul de intervenții inutile! Mizează pe siguranța că cești draci și drăcușori sub acoperire/figură omenească își taie craca de sub giugleie, cum pădurea lui Hurduc și alte păduri, și El scapă de remușcări! Ar putea să dea cu Calea Lactee de Pământ? Ar putea, însă bietul Pământ, mititelul, abia de mai suflă sub presiunea Tartorilor de Apus și de Răsărit
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
cu fuga, sărmana! Cică și pe fiul ei, Silvan, l-au căutat o săptămână în șir, dar Zeul Codrilor a fost isteț și a șters-o în Pădurea Neagră, că germanii nu-s săriți de pe fix și nu-și taie craca de sub cizme! Cică au dat-o afară și din manualele școlare! Și nici în cărțile cu povești n-o mai găsești! Și cică s-a pus premiu pe sufletul ei! Cine-o pârăște la Primărie sau cine-o duce fedeleș
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
calea sa toate puhoaiele meschine, persecutoare, prigonitoare, politicianiste, ca un mare fluviu învolburat așa cum îl definea în stilul său filosoful Constantin Noica pe orgoliosul naționalist profesor Iorga: „... e ca Dunărea, spală malurile și poartă tot: case, nămolul fertil, pomi cu crăcile în sus, câini morți, unguri, cioate...” (Aurel Ion Brumaru, Sfântul Petre Țuțea și Proiectul, articol apărut în Petre Țuțea în Conștiința Contemporanilor săi. Articole, Evocări, Eseuri-Crestomație de Gabriel Stănescu. Ed. Criterion, București-2010, p. 52) Autorul, prin mesajul său profetic ne
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
la brigadă, acum sunt mare, merg cu vaca. Știu să cosesc, nea Tache, mi-a făcut tata o coasă mică, are mâner din țeavă, să nu se rupă ușor, am dat cu ea și prin vie, știu să ocolesc o cracă, un mușuroi... - Ai grijă să nu îți dai cu ea în picior, zice nea Tache, întinzându-mi coasa. Apoi s-a urcat, chinuit, în căruță, a scos din traistă pâinea, brânza și sticla cu apă și a început să mănânce
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
și gutuie, Paradoxal, nici dulce nu e Și are-aromă de tămâie ... Copacii-și schimbă lent veșmântul, Tristele frunze-ating pământul, Le poartă-n zare, aprig, vântul, Suratele-și așteaptă rândul... O bufniță întârziată, Cu ochelari din pene, roată, Stă pe o cracă,-nfrigurată, Ascunsă-n haina-i demodată ... Cerul nostalgic se-nfioară, Apare luna, este seară ... Grăbit sosește-un tren în gară, Dar nimeni din tren nu coboară ... Pustiu e totul, parcă plânge ... Inima-n mine mi se frânge, Sufletu-i gol, lacrimi
TOAMNĂ AMĂRUIE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341143_a_342472]
-
din 12 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Să nu te-n crezi niciodată în omul cu robă. Ochiul lui absoarbe lumina și-o strâmbă în el, o îndoaie și o contorsionează, încearcă să scoată din ea Dumnezeirea. Cățărat pe o cracă a unui pom care nu a înflorit niciodată, cracă numită sală de judecată, el scrutează viețile oamenilor din interiorul lor, și, încet, încet, le soarbe sufletele. Copacul este uscat cu negru de întuneric de când printre oameni, drept om el pășește
JUDECĂTORUL DE ÎNTUNERIC de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343918_a_345247]
-
Toate Articolele Autorului Mantaua este o capcană fantoma lui Gogol o-mbracă la piață-ai cumpărat o rană plutești în cer ca într-o barcă Fantoma lui Gogol se-mbracă fantoma ta nu prea există și firmamentul atârnat de-o cracă face-o impresie prea tristă Fantoma ta nu prea există la piață-am cumpărat o rană să-mi pară lumea optimistă mantaua este o capcană Fantoma lui Gogol te-mbracă pornind prin lume numai dacă Costel Zăgan, CEZEISME II Referință
CAPCANA LITERATURII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342808_a_344137]
-
lovise. Se învârtea buimac în mijlocul prafului, căutându-și motocicleta, sau obiectul care îl adusese în halul acesta. Când praful s-a mai risipit, motocicleta se zărea agățată în părul vecinului de peste drum. Rupsese gardul omului și acum atârna de o cracă cu atașul înfipt între două crengi mai puternice. Săracul om, povestește Bunica, nici nu știa după ce să plângă mai întâi. După motocicleta pe care nu o mai găsea, sau de mila copiilor pe care îi lovise. A ajutat-o pe
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
din spusa „Ce-i în mână, nu-i minciună”?!... În toate sondajele de opinie, Partidul Social Democrat se situează la peste 40%. Asta demonstrează că în linii mari cărțile sunt făcute pentru nou-vechiul șparlament, că românii continuă să-și taie craca de sub picioare prin cutremurătoarea nepăsare cu care votează ticăloșii dovediți (prin aceasta nu-s victime, ci complici) și că, după toate probabilitățile, vom asista la o premieră mondială - numirea în fruntea viitorului guvern a lui Liviu Dragnea, un penal cu
DE VOTĂM SAU NU VOTĂM, RĂU-N ŞI MAI RĂU SCHIMBĂM! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381034_a_382363]
-
E-o vagă amintire, cu iz de pom uscat.Prin resturi reci de beznă, ciudate și meschine,... XVI. PĂDURE FLĂMÂNDĂ, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. În pădure, cucuveaua-și plânge oful pe o cracă, Se zbârlește pe sub pene, foamea iarăși o atacă; Cu atenție ochește-un șoricel pierdut prin zonă, Care-o scoate-ntr-o clipită, azi, din karma-i monotonă. Hăt, departe, lupul țipă, ascuțit și el de foame, A visat întreaga noapte
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
-n consecință: „pa, mâncare!”. Veverița e posacă, iarna i-a bătut la ușă, Însoțită și de neamuri, până și de o mătușă; O să strângă iar cureaua, o soluție nasoală - ... Citește mai mult În pădure, cucuveaua-și plânge oful pe o cracă,Se zbârlește pe sub pene, foamea iarăși o atacă;Cu atenție ochește-un șoricel pierdut prin zonă,Care-o scoate-ntr-o clipită, azi, din karma-i monotonă.Hăt, departe, lupul țipă, ascuțit și el de foame,A visat întreaga noapte
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
acum, după zeci și zeci de ani. Versuri care răzbat din mine când și când, atunci când mă lovesc răutățile vremurilor: „Când mă gândesc la bieții copaci/ce plătesc toamnei un veșnic haraci,/frunzele galbene ca mahmudelele/mi-aduc aminte giubelele...Crăcile goale ca niște furci/ mi-aduc aminte de turci./ Și iar mă gândesc la bieții copaci:/cum plătesc ei toamnei un veșnic haraci!”. Dacă aceste versuri răbufnesc din vulcanul memoriei mele, intru într-un coșmar terifiant. Văd toți copacii de pe
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
tot mai mulți oameni de știință. Cu decodarea textelor biblice e o problemă. Pentru neinițiați. Mai ales cu privire la puterea cuvintelor și folosirea lor. Care au un rol esențial în resetarea organismului și a mentalului fiecărui credincios. Cu ceilalți, născuți pe cracă, e o altă problemă! Voi reveni asupra subiectului. Să ne ierte Dumnezeu, avem mulți tembeli prin Republica România a III-a! Mulți rămași de prin celelalte două republici, alții produși de actuala republică. Doamne ajută și dă-ne mintea cea
TABLETA DE WEEKEND (130): GUVERNUL SMURD ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374900_a_376229]
-
mică cu hoți mari. Un popor atât de sărac cu atâția bani care să fie furați. Nu ne mai impresionează cifrele astronomice rostite. Legea-i lege. Dar Constituția ce e, madam Stanciu? Cozilor de topor nu le mai taie nimeni craca? Ceva a putred, dar nu în Danemarca, Societatea trăiește într-un stat josnic și condus prost. De hoți. Dacă vine un cutremur, o mână de fotbaliști schimbă guvernul. Avem o grămadă de impostori cinici. Gen Ilie Năstase, un mare tenismen
CU NOI E DUMNEZEU, TRĂIASCĂ ROMÂNIA! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374934_a_376263]
-
Acasa > Literatura > Copii > PĂDURE FLĂMÂNDĂ Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului În pădure, cucuveaua-și plânge oful pe o cracă, Se zbârlește pe sub pene, foamea iarăși o atacă; Cu atenție ochește-un șoricel pierdut prin zonă, Care-o scoate-ntr-o clipită, azi, din karma-i monotonă. Hăt, departe, lupul țipă, ascuțit și el de foame, A visat întreaga noapte
PĂDURE FLĂMÂNDĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375402_a_376731]
-
-l sfredeli printre gene: Afurisitul de cățel! N-aș putea face la fel?” Săltând copita-i colțuroasă, Izbi pe nepusă masă, Pe Stăpân chiar sub bărbie ... Ba-i fredonă și-o melodie. Ce mai note iscusite! Parc-ar fi trei crăci sucite! Surprins de-a sa neghiobie, Răcni stăpânul de furie: - Martin Baston, vino în grabă, Căci ai de-ndeplinit o treabă! Îl vezi pe cel cu părul rar? S-a comportat ca un Măgar. Pentru insolenta-i comportare Scarpină-l nițel
MĂGARUL GELOS de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371839_a_373168]
-
rol purificator și de susținere a soarelui slăbit la solstițiu. În acest proces complex, intervine al treilea Moș, Crăciun. Termenul de Moș, la noi, desemnează descendența -„din moși strămoși”-, originea -„moșie"- și înțelepciunea. Numele de Crăciun provine de la a pune CRĂCI pe tăCIUNI. Obiceiul arderii crăcilor de stejar și păstrarea tăciunilor ca panaceu universal pentru vindecarea animalelor în timpul anului, este răspîndit în toată Europa, după cum ne spune Sir J.G.Frazer. De asemenea francezii fac o prăjitură sub formă de buturugă și
ÎN AŞTEPTAREA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347873_a_349202]
-
a soarelui slăbit la solstițiu. În acest proces complex, intervine al treilea Moș, Crăciun. Termenul de Moș, la noi, desemnează descendența -„din moși strămoși”-, originea -„moșie"- și înțelepciunea. Numele de Crăciun provine de la a pune CRĂCI pe tăCIUNI. Obiceiul arderii crăcilor de stejar și păstrarea tăciunilor ca panaceu universal pentru vindecarea animalelor în timpul anului, este răspîndit în toată Europa, după cum ne spune Sir J.G.Frazer. De asemenea francezii fac o prăjitură sub formă de buturugă și una din aluat dospit cu
ÎN AŞTEPTAREA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347873_a_349202]
-
toți au strigat odată de s-a cutremurat pădurea: - Bine ai venit Simina! Ecoul a răspuns de câteva ori: „Bine ai venit Simina!” apoi fiecare și-a văzut de treabă. Īn mijlocul poienii era un maldăr uriaș de lemne și crăci uscate. Unul dintre cei bătrâni a aprins un chibrit și le-a dat foc. Tot poporul a început să joace o horă în jurul focului. Simina și bunica au fost prinse în horă și ele. Pe Simina o ținea de mânuță
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]