2,862 matches
-
le abandoneze pe amândouă exact în momentul în care le vede ajunse la putere. Experiențe asemănătoare ori similare au cunoscut majoritatea cărturarilor din nucleul grupării, cum ar fi: Benedict Ghiuș, Dumitru Stăniloae, Alexandru ("Codin") Mironescu, Paul Sterian, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic, Paul Constantinescu, Constantin Joja, Alexandru Elian, Antonie Plămădeală, Nicolae Bordașiu, Petroniu Tănase, Vasile Vasilache, Adrian Făgețeanu, Grigorie Băbuș, Bartolomeu Valeriu Anania, Sofian Boghiu, Arsenie Papacioc, Roman Braga, Felix Dubneac, Andre Scrima, Ion Marin Sadoveanu, Anton Dumitriu, Gheorghe Dabija și mulți
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
de la a căror moarte martirică se împlinesc 300 de ani. În paginile cărții pot fi întâlnite un „Cuvânt înainte” semnat de doamna Elena Armenescu, creațiile riguros selectate ale unui număr de 29 poeți clasici „Dosoftei, Mihai Eminescu, George Coșbuc, Nichifor Crainic, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Octavian Goga, Panait Cerna, Vasile Militaru, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Bartolomeu Valeriu Anania, Adrian Maniu, Ioan Alexandru, Valeriu Gafencu, Alexei Mateevici, Grigore Vieru, G. Tutoveanu, Magda Isanos, Ștefan T. Nenițescu, Daniel Turcea, Leonida Lari, Zoica Lațcu
LANSAREA ANTOLOGIEI POEŢI ROMANI SLAVIND DUMNEZEIREA, COORD. ELENA ARMENESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1401900120.html [Corola-blog/BlogPost/354057_a_355386]
-
Cucul cântă, mierle, presuri-/ Cine știe să le-asculte?/ Ale păsărilor neamuri/ ciripesc pitite-n ramuri/ Și vorbesc cu-atât de multe/ Înțelesuri.” (Eminescu, Poezii. Ed. pentru Literatură, Buc. 1965) „Un om de geniu, spunea alt mare geniu, poet-filosof-teolog, Nichifor Crainic, îngenunchează în fața Sfintei Fecioare. Smerenia, condiție inițială a rugăciunii, îl face să-și vadă întreaga măreție ca pe o adâncă nimicnicie. Oricine ai fi, în fața cerului și a veșniciei, simți că nimica nu ești cum a zis el altă dată
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
stare sufletească are două naturi: una lumească, naturală, filosofică, alta harică, cerească, creștină. Cea creștină are genă religioasă, biblică, un pesimism-optimist sau un pesimism-eminescian, ce urcă întru: <> și „Credința zugrăvește icoanele-n biserici. „Geniu după chipul lui Dumnezeu, mărturisește Nichifor Crainic, gânditor, poet, teolog, deținut politic, mărturisitor, român, creștin-ortodox, academician de aur, admirându-l pe Eminescu, păstrând sub ruine sufletești ardoarea adorării, pe deasupra genunilor sale filosofice planează zborul în lumina divină al Luceafărului.” (Gândirea, anul IX, nr. 1-3/ 2000,p. 72
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
religios, mai ales când autorul vorbește cu dragoste despre popor, creștinismul acestuia, patrie și lăcașurile de cult cu colorate fresce. Mai târziu în literatură motivul icoanei a luat și o conotație reprezentativă pentru un lucru iubit și îndrăgit. Astfel Nichifor Crainic a demonstrate că Eminescu a fost un poet creștin și că Icoana Maicii Domnului l-a inspirit, dedicându-i câteva poezii.Crainic a găsit o soluție adoptată și de Edgar Papu care afirmă că temele romantice sunt un “adăstrat “ al
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
în literatură motivul icoanei a luat și o conotație reprezentativă pentru un lucru iubit și îndrăgit. Astfel Nichifor Crainic a demonstrate că Eminescu a fost un poet creștin și că Icoana Maicii Domnului l-a inspirit, dedicându-i câteva poezii.Crainic a găsit o soluție adoptată și de Edgar Papu care afirmă că temele romantice sunt un “adăstrat “ al creației eminesciene, dar fiind un “duh “ creștin, care poate ieși la iveală după o atentă filtrare a operei acestuia. Sensul icoanei s-
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
al Asociației Scriitorilor Români, și membru al Sindicatului Ziariștilor din România. Înflăcărat de zorii Logosului divin tânărul poet, prozator, eseist, dramaturg, memorialist, mărturisitor s-a înrolat cu zel legiunii revistei Gândirea, alături de figurile cele mai strălucitoare ale spiritului ortodox: Nichifor Crainic, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Aron Cotruș, Zorica Lațcu, Cezar Petrescu, Gib Mihăescu, Ion Petrovici, Bazil Munteanu, Mircea Eliade, Dan Botta, Radu Gyr, Vintilă Horia, Ovidiu Papadima, Vasile Băncilă, ș.a. Poezia dospește poezie despicând în miezul ei lumina poetului
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1410229746.html [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
pe creștet și se aruncă în patul din fundul camerei, de langă sobă. Stătea cu fața în sus și privirile ațintite undeva în tavan. Era o pată galbenă semn că pe acolo ploaia se strecura în casă. La radio un crainic anunță măsurile de austeritate impuse de guvern. - Dumnezeii mamii lor! înjură bărbatul plini de draci. Apoi se scotoci prin buzunare, găsi o hârtie de 10 lei mototolită și se adresă băiatului. - Ionică, du-te și-mi ia o sticlă de
PUTEREA UNEI LACRIMI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Puterea_unei_lacrimi.html [Corola-blog/BlogPost/348242_a_349571]
-
orală a românilor le cere,”Meșterul Manole”este o”doină”tragică despre dorința de veșnicie în celebritate strecurată pe ușa întredeschisă a unui locș de cult. In acest context mă simt torturat de antinomia existenței ca în opera lui Nechifor Crainic:”Ca trup material și muritor,înclină către pământ și lucrurile lui,iar,ca spirit nemuritor,înclină către cer și binefacerile lui (Ion Popescu Brădiceni) însă nu prin cerul care te respinge dacă ai săvârșit o crimă. Autorul ”Nostalgiei paradisului”spunea
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_imanentei_tragicului_0.html [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
Maxim Mărturisitorul - Bogăția nu este în sine ceva rău sau bun, ci o unealtă de care te poți folosi rău sau bine. Sfântul Clement Alexandrinul - Cine cunoaște numai teoretic adevărul Bibliei, poate fi un savant, dar nu un credincios. Nichifor Crainic - Dacă mi s-ar dărui din nou viața, nici o clipă nu aș mai irosi-o în zadar. F.M. Dostoievski Referință Bibliografică: Citate memorabile (34) / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1044, Anul III, 09 noiembrie 2013. Drepturi de
CITATE MEMORABILE (34) de ION UNTARU în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_34_ion_untaru_1383964438.html [Corola-blog/BlogPost/342061_a_343390]
-
a revistei Lamura, editată de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, a apărut în perioada octombrie 1919 — decembrie 1928, la ea colaborând mari personalități ale epocii, de la Nicolae Iorga, Tudor Arghezi, Simion Mehedinți, până la Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Al. Brătescu-Voinești, Nichifor Crainic. Din ianuarie 1929, devine Revista Fundațiilor Regale, la care au colaborat cele mai valoroase personalități culturale ale României din acei ani. Seria nouă a Lamurei am lansat-o în decembrie 2001. Ținuta sa grafică de excepție a declanșat valuri succesive
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/revista-lamura-stil-si-rigoare/ [Corola-blog/BlogPost/92605_a_93897]
-
zid.// O, milostivule, Tu, care/ Din doi ciortani și cinci colaci/ Făcuși un munte de mâncare/ Să saturi gloate de săraci,// Repetă, bunule, minunea/ Și ospătează mii de guri,/ Iar mie-ascultă-mi rugăciunea:/ Dă-mi doar un coș cu firimituri. (Nichifor Crainic, „Cântecul foamei”, pp. 99-100). Se remarcă în poeziile scrise în închisoare ceva care nu poate apărea decât în creațiile celor care au trăit experiențe traumatizante, reluate sistematic în fiecare zi: dacă în textele scrise de cei care nu au îndurat
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
puțin zâmbetul, prin capacitatea de a descrie cu umor scene din lumea întoarsă pe dos. Dincolo de valoarea documentară, multe texte au și valoare literară. Mă refer în special la textele lui Radu Gyr, Andrei Ciurunga, Aurel Dragodan, Demostene Andronescu, Nichifor Crainic, Ionel Zeană. Aurel Dragodan este cel care se detașează de suferință (dar și de ceea ce am putea numi „mistica suferinței”, adică transfigurarea ei, înțelegerea în lumina mântuirii), având atitudinea unui luptător, un om hotărât, lucid, critic, netemător. El realizează portrete
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
el este binecuvântat de Hristos, pe al cărui chip se întrezărește mai mult suferință decât pe chipul celui dintâi. Întrucât nu putem cita versuri din fiecare autor, vom aminti măcar numele acestora, în ordinea apariției în volum: Radu Gyr, Nichifor Crainic, Ionel Zeană, Bucur Stănescu, Virgil Maxim, Aurel Pastramagiu, Ion Mărăcineanu, Andrei Ciurunga, Emanoil Paraschivaș, Simion Giurgeca, Fronea Bădulescu, Gabriel Țepelea, Ștefan Vlădoianu, Aurel Dragodan, Nicolae Nicolau, Eugen Măgirescu, Petre C. Baciu, Demostene Andronescu, Ion Păunescu-Daia, Dumitru Radu-Udar, Tiberiu Hentea, Costin
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
toamnei s-acopere pământul. *** Curând turnul de fildeș - un zid ca-n orice parte, că îi lipsea din trepte viața fără moarte. Solii - în toată lumea! Că nu rămase craină ca Laur să nu-i ceară ascunsul leac de taină. Toți crainicii-ntrebară cărări spre Sfânta Vineri, cum cei doi să rămână mereu ca brazii tineri. Din glasul trist de bucium, ca din străfund de munte, se naște dimineața cu Laur oștii-n frunte. Nu-i nimeni să întrebe spre unde voievodul
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
în Cartea Vieții prin această formă de pietate. Versurile excelează prin sinceritatea trăirii, prin acuratețe, prin frumusețea metaforică. Din comoara spiritualității religioase a clasicilor, coordonatorul ediției, scriitoarea Elena Armenescu a selectat poeme din creațiile autorilor: Mihai Eminescu, George Coșbuc, Nichifor Crainic, Vasile Militaru, Radu Gyr, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Octavian Goga, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Magda Isanos, Ioan Alexandru, Daniel Turcea, Zorica Lațcu, Grigore Vieru, Leonida Lari, alături de scriitori mai puțin cunoscuți: Al. T. Stamatiad, Valeriu Gafencu, Alexei Mateevici
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poeti-romani-slavind-dumnezeirea/ [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
ortodox.” Antologia “Poeți români slăvind dumnezeirea” este coordonată de Elena Armenescu, medic și scriitor bucureștean, și conține un „Cuvânt înainte” semnat de Elena Armenescu, creațiile riguros selectate ale unui număr de 29 poeți clasici „Dosoftei, Mihai Eminescu, George Coșbuc, Nichifor Crainic, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Octavian Goga, Panait Cerna, Vasile Militaru, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Bartolomeu Valeriu Anania, Adrian Maniu, Ioan Alexandru, Valeriu Gafencu, Alexei Mateevici, Grigore Vieru, G. Tutoveanu, Magda Isanos, Ștefan T. Nenițescu, Daniel Turcea, Leonida Lari, Zoica Lațcu
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
Cernăuți (1875) și Chișinău (1927), Academii teologice în Sibiu, Arad, Caransebeș, Cluj și Oradea și o serie de seminarii cu 8 clase. Dintre profesorii acestor Facultăți s-au remarcat o seamă de teologi de prestigiu, ca Ioan Irineu Mihălcescu, Nichifor Crainic, Teodor Popescu, Niculae Popescu, Haralambie Rovența, Șerban Ionescu, Petre Vintilescu, Grigorie Cristescu, Vasile Ispir la București; Vasile Tarnavschi, Vasile Gheorghiu, Nicolae Cotos, Vasile Loichița, Valerian Șesan, Simion Reli la Cernăuți; Grigorie Pișculescu (cu numele de scriitor Galaction), Vasile Radu, Iuliu
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422259240.html [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
în închisori, trimiși să lucreze la canalul Dunăre-Marea Neagră, unii deportați chiar în Siberia; unii au murit acolo, iar cei mai mulți au fost eliberați abia în 1964. Între cei aruncați în închisori, se numărau și teologi de mare prestigiu, ca: Nichifor Crainic, Ioan Savin, Dumitru Staniloae, Liviu G. Munteanu, Ilarion Felea, Ion V. Georgescu (deportat în Siberia) și mulți alții; câțiva preoți ortodocși au fost împușcați. Fostul mitropolit al Bucovinei, Visarion Puiu a fost condamnat la moarte, în contumacie (decedat în anul
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422259240.html [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
din orizontul intelectual și spiritual. Faptul era valabil și pentru recent înființatele facultăți de teologie ortodoxă (1875 Cernăuți; 1884 București) unde învățământul era dominat fie de istorism, fie de scolasticism sau moralism, dimensiunea duhovnicească fiind cu totul uitată. Despre Nichifor Crainic și întoarcerea misticii răsăritene în Teologia și Spiritualitatea românească Un reviriment filocalic în teologia românească s-a produs abia în anii ’30 ai secolului XX, și la originea lui s-a aflat contribuția unui teolog laic în același timp poet
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
în anii ’30 ai secolului XX, și la originea lui s-a aflat contribuția unui teolog laic în același timp poet, eseist și ziarist, una din figurile marcante ale culturii și dezbaterii culturale din perioada interbelică, pe numele lui Nichifor Crainic. Născut pe 24 septembrie anul 1889 într-un sat sărac din câmpia valahă, acesta urmase cursurile Seminarului Teologic Central (între anii 1904-1912) și ale Facultății de Teologie din București (între anii 1912-1916). În atmosfera de euforie națională — care a urmat
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
ortodox și etnic de expresie modernă și pentru conservatorism și monarhism: logicianul și filozoful ortodox Nae Ionescu (1890-1940), director al ziarului Cuvântul (1926-1933) — mentorul spiritual al generației lui Mircea Eliade (1907-1987), Constantin Noica (1907-1986) și Emil Cioran (1911-1995), și Nichifor Crainic, directorul revistei Gândirea (1926-1944), la care au colaborat permanent importanți gânditori și scriitori români, ca Lucian Blaga (1895-1961), Ion Pillat (1891-1945), Dan Botta (1907-1958) și alții. În anul 1927, Nichifor Crainic a devenit și profesor la nou-înființata Facultate de Teologie
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Constantin Noica (1907-1986) și Emil Cioran (1911-1995), și Nichifor Crainic, directorul revistei Gândirea (1926-1944), la care au colaborat permanent importanți gânditori și scriitori români, ca Lucian Blaga (1895-1961), Ion Pillat (1891-1945), Dan Botta (1907-1958) și alții. În anul 1927, Nichifor Crainic a devenit și profesor la nou-înființata Facultate de Teologie din Chișinău, la catedra de „Literatură religioasă modernă”. Primul curs a fost consacrat lui Dostoievski și creștinismului rus , și el trebuia să fie urmat de altele dedicate literaturii religioase germane și
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
și spaniole. Frecventarea operei lui Dostoievski l-a convins pe tânărul teolog și poet de necesitatea aprofundării misticii ortodoxe (cu care luase un prim contact tot prin intermediul literaturii — Hugo Ball — în studiile postuniversitare de la Viena din anii 1920-1922). Astfel Nichifor Crainic — care din decembrie anul 1932 s-a transferat la Facultatea de Teologie a Universității din București (unde a predat până în luna mai anul 1944) și-a schimbat singur specializarea, transformându-și cursul de literatură religioasă modernă într-unul de teologie
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Mănăstirii Neamț, Episcopul retras Nicodim Munteanu (viitorul, al doilea, patriarh al României între anii 1939-1948), publica în traducere românească textul integral al primei monografii consacrate starețului Paisie Velicikovski de protoiereul rus emigrat Serghie Cetverikov († 1947). Pe baza acestei literaturi, Nichifor Crainic a alcătuit un remarcabil „Curs de ascetică și mistică ortodoxă” pe care l-a ținut începând din anii 1935-1936 (urmat în anii 1936-1937 de un „Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare în inima misticii ortodoxe Cursul de ascetică și mistică
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]