398 matches
-
revistei fiind pe deplin asumată. În primul număr apar doar Pierre Bellet (1865-1924) și Maximilien Luce. Însă redacția anunță colaborarea lui Alexandre Séon, Etienne Azambre, G. Rochegrosse, A. Mucha, toți parizieni, a belgianului Fernand Khnopff (Bruxelles) și a britanicului Walter Crane (Londra). În numărul 2, din septembrie 1900, se adaugă colaboratorilor români în materie de arte plastice, Glaser și Nicolae Mantu, care va deveni membru al societății Tinerimea artistică în 1911, caricaturistul N.S. Petrescu (Găină), Sonia Roguska, Eugen Voinescu, iar printre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
culture au pluriél, P.U.F., Paris, 1980. Chombart de Lauwe, Paul-Henry, Cultura și puterea, Editura Politică, București anul1983. Chombart, de Lauwe, P.H., Pentru o sociologie a aspirațiilor, Editura Dacia, Cluj, 1972. Connor, Steven, Cultura postmodernă, Editura Meridiane, București, 1999. Crane, Diana (ed.) The Sociology of Culture: Emerging Theoretical Perspective. Oxford: Basil Blackwell., 1994. Crane, Diana, The Production of Culture. Newbury Park, Calif.: Sage., 1992. Crăițoiu, Constantin (coord.), Accesul la internet și formele de utilizare ale acestuia (raport de cercetare), Universitatea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
puterea, Editura Politică, București anul1983. Chombart, de Lauwe, P.H., Pentru o sociologie a aspirațiilor, Editura Dacia, Cluj, 1972. Connor, Steven, Cultura postmodernă, Editura Meridiane, București, 1999. Crane, Diana (ed.) The Sociology of Culture: Emerging Theoretical Perspective. Oxford: Basil Blackwell., 1994. Crane, Diana, The Production of Culture. Newbury Park, Calif.: Sage., 1992. Crăițoiu, Constantin (coord.), Accesul la internet și formele de utilizare ale acestuia (raport de cercetare), Universitatea din Craiova, Institutul Social Oltenia, 8-15 dec. 2008. Croissant, Jennifer L., Values, in William
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Opaiț, Institutul European, Iași, 2008; Dumitru Otovescu (coord.), Sociologia culturii românești. Antologie, Editura Beladi, Craiova, 2006; Sociologia culturii. Antologie autori străini, Editura Beladi, Craiova, 2010 ș.a. 44 Norman Denzin, Cultural Studies: A Research Volume, Greenwich, Conn.: JAI Press, 1996; Diana Crane (ed.) The Sociology of Culture: Emerging Theoretical Perspective. Oxford: Basil Blackwell., 1994, Diana Crane, The Production of Culture. Newbury Park, Calif.: Sage., 1992, John Hall and Mary Jo Neitz Culture: Sociological Perspectives. Englewood Cliffs, N.J.: Prentice-Hall., 1993; Richard Munch and
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Craiova, 2006; Sociologia culturii. Antologie autori străini, Editura Beladi, Craiova, 2010 ș.a. 44 Norman Denzin, Cultural Studies: A Research Volume, Greenwich, Conn.: JAI Press, 1996; Diana Crane (ed.) The Sociology of Culture: Emerging Theoretical Perspective. Oxford: Basil Blackwell., 1994, Diana Crane, The Production of Culture. Newbury Park, Calif.: Sage., 1992, John Hall and Mary Jo Neitz Culture: Sociological Perspectives. Englewood Cliffs, N.J.: Prentice-Hall., 1993; Richard Munch and Neil J. Smelser (eds.), The Theory of Culture. Berkeley: University of California Press.; Richard
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
zile fără frâuri, Unde viața e-o scîntee, unde sânge curge-n râuri, Palid, adâncit, sinistru, trece tigrul Robespierre; Și privirea-i sângeroasă s-alintează ca spre pândă; Căci ce scrie e-o sentință, ce gândește e-o osândă - Într-un cran săpat ca-n piatră fierb gîndirile-i de fier. Dar el cade - și s-așază ale mării nalte unde. A dreptății aspră rază în popor adânc pătrunde, Zilele de îngrozire s-a contras într-un fantom; Dar puteri neliniștite, ce trăiesc
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
e-n stare... Cine-mi măsur-adîncimea - dintr-un om?, nu - dintr-un gând Neaprofundabil. Vană e-a-nvățaților ghicire. Cum în fire-s numai margini, e în om nemărginire. 1170Cît geniu, câtă putere - într-o mână de pământ. Într-un cran uscat și palid ce-l acoperi cu o mână, Evi întregi de cugetare trăiesc pacinic împreună, Univers, râuri de stele - fluvii cu masse de sori; Viața turbure și mare a popoarelor trecute, 1175A veciei văi deschise-s cu-adîncimi necunoscute, Vezi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
viața ta miseră moartea să nu se-atingă Dar mintea ta senină s-o-ntunece, s-o stingă, Să intre-o noapte vană cu aer amorțit În inima ta stearpă, în capu-ți pustiit. (De sub manta-i neagră scoate un cran de mort, cu ochi de foc - căror raze le îndreaptă spre fruntea lui Mureșanu. Fața lui devine rătăcită și ochiul lui uimit și nesigur. El își întinde brațul ca pentru a se feri de razele ce-i ard creerii: ) Cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dureri scînteetoare Și tablouri înfocate Vor pătrunde tremurânde Aste suflete curate. Da, la voi se-ndreaptă cartea-mi, La voi inimi cu aripe. Ah! lăsați ca să vă ducă Pe-altă lume-n două clipe. 42. CONFESIUNE (cca 1874) (Arătînd un cran). Aciea este lumea... de-o sfarăm - e sfărmată. De sfărăm pe vecie acest idol de lut Eterna pace-ntinde imperiul ei mut Și soarele pe ceruri se-nchide ca o rană Ce arde-n universul bolnav de viață vană. Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nu sunt inele în lanțul continuității istorice a culturei noastre, ci cum s-ar zice extra muros. Și asta e soarta orcărei culturi importate atât de nefirește ca a noastră. Ele n-a făcut drumul lung al condensării ideilor în cranele poporului, sunt prin urmare ceva ce nu că nu poate fi priceput, ci conceput; sunt inele din dezvoltarea unui cap străin, [o] ramură de nuc din care, crescut deja pe jumătate, ai vrea să cultivi un trunchi de stejar; pe când
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
americani este numită teoria identității. Reprezentanții ei consideră că între formă care este în cunoscător și forma din obiect există o relație de identitate numerică. Printre adepții acestei în terpretari, Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower îl identifica pe Tim Crane, care afirmă în Elements of Mind și în articolul său despre intenționalitate din Routledge Ency clopedia of Philosophy că: (ÎI.6.1.) Toma din Aquino a extins teoria percepției lui Aristotel, conform căreia mintea preia formă obiectului cunoscut, catre o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lucrul care face ca gândul meu despre X să fie despre X este exact ace lași lucru care îl face pe X să fie X: ocurenta formei X. Diferența rezidă în felul în care formele există. Manieră în care Tim Crane explică procesul cognitiv intelectiv este, după părerea mea, una echivoca. Spun această deoarece există cel puțin două moduri în care afirmațiile sale pot fi interpretate: în cheia teoriei identității, mai precis a identității numerice, așa cum o fac Susan Brower-Toland și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formale sau a teoriei asemănării formale, cum o numesc cei doi autori ame ricani. Prima interpretare, cea în cheia identității numerice, pare a fi mai la îndemână, de vreme ce, atunci când vorbește despre relația dintre gândul despre capră și capră din realitate, Crane folosește expresii de felul „ocurenta formei“ sau „exact același lucru“. Pare, într-adevăr, ca identitatea pe care o are în minte filozoful britanic este una numerică, nu doar una formală, însă, dacă lucrurile ar sta așa, manieră în care Tim
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
folosește expresii de felul „ocurenta formei“ sau „exact același lucru“. Pare, într-adevăr, ca identitatea pe care o are în minte filozoful britanic este una numerică, nu doar una formală, însă, dacă lucrurile ar sta așa, manieră în care Tim Crane ar înțelege teoria cunoașterii lui Toma ar fi una profund deficitară. Pentru a face mai clară această situație, să explic, mai întâi printr-un exemplu, cum ar putea fi înțeleasă identitatea numerică și cum anume distorsionează ea gândul tomist. Să
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Să ne gândim la doi subiecți cunoscători, Asterix și Obelix, si la un obiect extramental, un cotlet de porc mistreț. În acord cu cheia de lec tură pe care Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower o oferă textului lui Tim Crane, exemplul de mai sus ar lua următoarea formă: ceea ce face ca respectivul cotlet de porc mistreț să fie cotlet de porc mistreț se află nu doar în bucată de carne, ci și în mintea lui Asterix și în cea a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
gândul lui Obelix despre același cotlet de mistreț, deci este imposibil ca numeric aceeași specie inteligibila a aceluiași cotlet să fie în mințile ambilor cunoscători. După cum se poate observa, în lectură Susanei Brower-Toland și a lui Jeffrey E. Brower, Tim Crane pare a ignora textele tomiste. Pasajele citate din Tim Crane pot fi totuși subsumate și unei alte interpretări, diferită de cea a identității numerice, în care „ocurenta formei“ este înțeleasă nu că identitate numerică, ci că identitate formală. Cred că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imposibil ca numeric aceeași specie inteligibila a aceluiași cotlet să fie în mințile ambilor cunoscători. După cum se poate observa, în lectură Susanei Brower-Toland și a lui Jeffrey E. Brower, Tim Crane pare a ignora textele tomiste. Pasajele citate din Tim Crane pot fi totuși subsumate și unei alte interpretări, diferită de cea a identității numerice, în care „ocurenta formei“ este înțeleasă nu că identitate numerică, ci că identitate formală. Cred că aceasta este cheia de lectură potrivită textelor lui Crane. Filozoful
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Tim Crane pot fi totuși subsumate și unei alte interpretări, diferită de cea a identității numerice, în care „ocurenta formei“ este înțeleasă nu că identitate numerică, ci că identitate formală. Cred că aceasta este cheia de lectură potrivită textelor lui Crane. Filozoful britanic spune că acel ceva care face ca gândul despre un obiect să fie un gând despre respectivul obiect este exact ceea ce face ca acel obiect să fie acel obiect, cu precizarea că acel ceva care face ca un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sursă suficientă de mâncare, pe când Obelix va vedea o sursă minusculă de fericire, ca ci, după cum se știe, porțiile care satisfac apetitul lui Obelix întrec cu mult o simplă bucată de carne. Pentru a concluziona, interpretări precum cea oferită de Crane pot fi citite în cheia identității numerice, însă mai potrivită după cele arătate mai sus îmi pare cheia de lectură a identității formale. În cadrul celei de-a două categorii interpretative menționate de Susan Brower Toland și Jeffrey E. Brower, asemănarea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de lectură a identității formale. În cadrul celei de-a două categorii interpretative menționate de Susan Brower Toland și Jeffrey E. Brower, asemănarea formală, care se suprapune de fapt cu cheia identității formale în care consider că ar trebui încadrat și Crane, nu mai există loc de interpretare, deoarece reprezentanții ei precizează din capul locului că între formă care este în minte și forma care este în obiect există o relație de identitate formală. Voi apela din nou, Pentru a exemplifică și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Intentions“, în The Thomist: A Speculative Quarterly Review, vol. 40, nr. 2, 1976, pp. 303-310 COHEN, Sheldon M., „St. Thomas Aquinas on the Immaterial Recep tion of Sensible Forms“, în The Philosophical Review, vol. 91, nr. 2, 1982, pp. 193-209 CRANE, Tim, „Intentionality“, în Routledge Encyclopedia of Philosophy, Version 1.0, Routledge, London and New York, 1998 CRANE, Tim, Elements of Mind. An Introduction to the Philosophy of Mind, Oxford University Press, Oxford, 2001 D’ONOFRIO, Sandro R., Aquinas aș Representationalist: The
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Sheldon M., „St. Thomas Aquinas on the Immaterial Recep tion of Sensible Forms“, în The Philosophical Review, vol. 91, nr. 2, 1982, pp. 193-209 CRANE, Tim, „Intentionality“, în Routledge Encyclopedia of Philosophy, Version 1.0, Routledge, London and New York, 1998 CRANE, Tim, Elements of Mind. An Introduction to the Philosophy of Mind, Oxford University Press, Oxford, 2001 D’ONOFRIO, Sandro R., Aquinas aș Representationalist: The Ontology of the Species Intelligibilis, A dissertation submitted to the Faculty of the Graduate School of
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Democracy. Oxford: Blackwell, 1957. Taylor, Lily R. Roman Voting Assemblies from the Hannibalic War to the Dictatorship of Caesar. Ann Arbor: University of Michigan Press, 1966. Vanhanen, Tatu. The Process of Democratization: A Comparative Study of 147 States, 1980-88. New York: Crane Russak, 1990. SCOPURI, IDEALURI ȘI AVANTAJE DEMOCRATICE Barber, Benjamin R. Strong Democracy: Participatory Politics for a New Age. Berkeley: University of California Press, 1984. Bobbio, Norberto. The Future of Democracy: A Defence of the Rules of the Game. Traducere de
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Ennco. Încă nu se hotărâse ce să-și dorească pentru anul următor. Era cam greu să depășească suma de șapte cifre pe care avea s-o primească. Poate că ar trebui să-ți deschizi o afacere proprie, îi sugeră Courtney Crane, unul din prietenii cu care se întâlniseră la restaurantul Buck’s pentru a sărbători. Categoric ai curajul să te apuci de asta de una singură, și-n plus - făcu ochii roată prin restaurantul cu decorul său kitsch, care însă devenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
James Însuși, dacă ar fi compos mentis, și le-ar putea Închipui mai bine, până la un punct, dat fiind că este romancier și că aceasta Îi este meseria, să Își imagineze lucruri pe care nu le-a trăit personal. Stephen Crane, de pildă, pentru scurtă vreme vecinul său În East Sussex, a scris cel mai bun roman publicat vreodată despre războiul civil american deși, la vremea respectivă, el nici nu se născuse măcar. Henry are cel puțin o experiență limitată a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]