392 matches
-
nici carnea, nici ouăle și nu mâncați multe leguminoase, aveți probabil carențe de proteine. Băuturile bogate în proteine de bună calitate v-ar fi foarte utile. Note Jadot, G. (1994). Antioxydants et vieillissement, John Libbey Euro text, Paris, pp. 39. Crane, F.L., și colab. (1957). „Isolation of quinone from beef heart mitochondria”, Biochim. Biophys. Acta, nr. 25, pp. 220-221. Lester, R.L., și Crane F.L. (1959). „The natural occurrence of coenzyme Q and related compounds”, J. Biol. Chem, nr. 224, pp. 2169-2175
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
ar fi foarte utile. Note Jadot, G. (1994). Antioxydants et vieillissement, John Libbey Euro text, Paris, pp. 39. Crane, F.L., și colab. (1957). „Isolation of quinone from beef heart mitochondria”, Biochim. Biophys. Acta, nr. 25, pp. 220-221. Lester, R.L., și Crane F.L. (1959). „The natural occurrence of coenzyme Q and related compounds”, J. Biol. Chem, nr. 224, pp. 2169-2175. Chiar dacă în anii ’60 grupul quinonelor a fost inclus în grupul vitaminelor (această clasificare a rămas valabilă încă pentru unii specialiști, vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
asimilarea și în același timp prin depășirea a ceea ce Paul Many numea "înțelegerea instituționalizată biografic a istoriei jurnalismului" (561). Acesta este punctul fundamental de plecare preluat de Connery în privința jurnalismului literar narativ în anii 1890, atunci când îi analizează pe Stephen Crane 17, Lincoln Steffens 18 și Commercial Advertisers, și Hutchins Hapgood 19 cu a sa ordine "instituționalizată biografic" (A Third Way 3-20). Un al doilea motiv pentru care Connery merită să îi fie recunoscută contribuția este cartea sa Sourcebook of American
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
amândouă încercările critice doresc să arunce o privire cât mai cuprinzătoare asupra genului, ele apelează în cele din urmă la mijloacele biografice și la categoriile instituționalizate. Spre exemplu Conners examinează existența genului scoțând în evidență diversele contribuții ale lui Stephan Crane, Hutchins Hapgood și Steffnes în calitate de redactor-șef al lui Commercial Advertising. Many face apel în mod deschis la "înțelegerea istoriei jurnalismului prin biografia instituționalizată" pentru a se apropia de acest gen (561). Aici studiez convergența a trei factori specifici - retoric
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
The Third Way" 6). Ceea ce este remarcabil în perioada de după Războiul Civil până aproape de sfârșitul secolului a fost gradul în care tehnica romanului a fost modelată pentru a fi folosită în presa populară. Așa cum nota Connery despre reportajele lui Stephan Crane având ca temă New York City, "Crane uzează o mulțime de tehnici literare incluzînd contrastul, dialogul, descrierea obiectelor, structurarea atentă a scenelor, selecția riguroasă a cuvintelor ca pe un repertoriu al imaginarului și al ironiei" ("Third Way" 7). Romancierul Crane a
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
remarcabil în perioada de după Războiul Civil până aproape de sfârșitul secolului a fost gradul în care tehnica romanului a fost modelată pentru a fi folosită în presa populară. Așa cum nota Connery despre reportajele lui Stephan Crane având ca temă New York City, "Crane uzează o mulțime de tehnici literare incluzînd contrastul, dialogul, descrierea obiectelor, structurarea atentă a scenelor, selecția riguroasă a cuvintelor ca pe un repertoriu al imaginarului și al ironiei" ("Third Way" 7). Romancierul Crane a practicat jurnalismul literar narativ cel târziu
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Stephan Crane având ca temă New York City, "Crane uzează o mulțime de tehnici literare incluzînd contrastul, dialogul, descrierea obiectelor, structurarea atentă a scenelor, selecția riguroasă a cuvintelor ca pe un repertoriu al imaginarului și al ironiei" ("Third Way" 7). Romancierul Crane a practicat jurnalismul literar narativ cel târziu din 1892 când reportajele sale despre New York au început să fie publicate - povești cu subiect profund uman despre viața de zi cu zi în metropola aflată în plină dezvoltare, pe care Crane le
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Romancierul Crane a practicat jurnalismul literar narativ cel târziu din 1892 când reportajele sale despre New York au început să fie publicate - povești cu subiect profund uman despre viața de zi cu zi în metropola aflată în plină dezvoltare, pe care Crane le caracteriza într-o scrisoare către fratele său ca fiind unele din cele mai bune lucrări ale sale ("Către William H. Crane"). Avea un ochi deosebit pentru a înregistra amănuntele vieții cotidiene. Spre exemplu, în "Un chefliu simpatic într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cu subiect profund uman despre viața de zi cu zi în metropola aflată în plină dezvoltare, pe care Crane le caracteriza într-o scrisoare către fratele său ca fiind unele din cele mai bune lucrări ale sale ("Către William H. Crane"). Avea un ochi deosebit pentru a înregistra amănuntele vieții cotidiene. Spre exemplu, în "Un chefliu simpatic într-un tramvai aglomerat", Crane înregistrează isprăvile unui om în stare de ebrietate și reacția pasagerilor la ele. Printre tehnicile narative specifice romanului folosite
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
într-o scrisoare către fratele său ca fiind unele din cele mai bune lucrări ale sale ("Către William H. Crane"). Avea un ochi deosebit pentru a înregistra amănuntele vieții cotidiene. Spre exemplu, în "Un chefliu simpatic într-un tramvai aglomerat", Crane înregistrează isprăvile unui om în stare de ebrietate și reacția pasagerilor la ele. Printre tehnicile narative specifice romanului folosite de Crane se numără și scenele descriptive: "Bărbatul beat își așează palmele pe genunchi și se uită în jurul său cu nemărginită
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un ochi deosebit pentru a înregistra amănuntele vieții cotidiene. Spre exemplu, în "Un chefliu simpatic într-un tramvai aglomerat", Crane înregistrează isprăvile unui om în stare de ebrietate și reacția pasagerilor la ele. Printre tehnicile narative specifice romanului folosite de Crane se numără și scenele descriptive: "Bărbatul beat își așează palmele pe genunchi și se uită în jurul său cu nemărginită bucurie... Petrece câteva clipe de reflecție pline de spaime, calculând cu grijă pe degete. Apoi comandă triumfător vatmanului o bere și
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Petrece câteva clipe de reflecție pline de spaime, calculând cu grijă pe degete. Apoi comandă triumfător vatmanului o bere și nouă cocktailuri Manhattan" (126-127). Exemple similare de descriere, ca și de dialog, putem găsi în "Bărbații în viscol", reportajul lui Crane despre oamenii fără acoperiș care așteaptă în plin viscol să se deschidă un adăpost public (91-96), sau în "Când un om cade, mulțimea se chiorăște", un reportaj despre un om care aparent are o criză de epilepsie pe o stradă
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în "Când un om cade, mulțimea se chiorăște", un reportaj despre un om care aparent are o criză de epilepsie pe o stradă din New York și oferă astfel reporterului ocazia să observe reacțiile mulțimii care se uită la el (102-11). Crane nu era singurul. Alături de alți practicanți ai artei cu nuanță de roman aplicată în jurnalism - "clica" pe scurt - se afla și scriitorul și jurnalistul Frank Norris 40. Într-un exemplu, Norris recrează atmosfera unei camere în care detectivii din portul
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sânge deloc. Nu poți nici să le înțepi creierul că sunt la fel ca tine - n-au creier" (266). Gradul în care tehnica romanescă a fost adaptată la jurnalism este examinat de Phyllis Frus atunci când compară două lucrări ale lui Crane, una despre suprviețuitorii scufundării de Revelion a vasului Commodore în New York, și a doua despre contrabanda cu arme în Cuba. Ea trage concluzia că între cele două nu există mare diferență, deși una este considerată ficțiune și a doua jurnalism
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
două nu există mare diferență, deși una este considerată ficțiune și a doua jurnalism. În cele din urmă ea documentează cu acest exemplu cum a fost identificat greșit jurnalismul literar narativ. Cele două relatări sunt bine cunoscutul articol al lui Crane "The Open Boat", publicat prima dată în Scribner's Magazine, și articolul de știri "Stephen Crane's Own Story", publicat în New York Press pe 6 ianuarie 1897 la numai cinci zile după eveniment. Așa cum notează Frus, "amândouă narațiunile urmează desfășurarea
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din urmă ea documentează cu acest exemplu cum a fost identificat greșit jurnalismul literar narativ. Cele două relatări sunt bine cunoscutul articol al lui Crane "The Open Boat", publicat prima dată în Scribner's Magazine, și articolul de știri "Stephen Crane's Own Story", publicat în New York Press pe 6 ianuarie 1897 la numai cinci zile după eveniment. Așa cum notează Frus, "amândouă narațiunile urmează desfășurarea cronologică a evenimentelor legate de dezastrul vasului Commodore, și care sunt verificabile după știrile contemporane publicate
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Two Tales 48 28). Nu numai că "The Open Boat" este în chip fundamental o poveste adevărată în ciuda obiceiului academiilor de engleză de a-l categorisi ca fiind o nuvelă ficțională, dar și alter-ego-ul, care relatează povestea adevărată din "Stephan Crane's Own Story", se implică în același tip de invenție retorică asociat cu scrierea ficțiunilor sau a romanelor. Frus are nevoie, poate, să-și caute concordanța argumentării pentru că cele două povești ale lui Crane reflectă o diferență de ton. Frus
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care relatează povestea adevărată din "Stephan Crane's Own Story", se implică în același tip de invenție retorică asociat cu scrierea ficțiunilor sau a romanelor. Frus are nevoie, poate, să-și caute concordanța argumentării pentru că cele două povești ale lui Crane reflectă o diferență de ton. Frus recunoaște acest lucru parțial când spune: "un inventar tropologic a fiecăreia din narațiuni ne arată diferite șabloane figurative. Numărul comparațiilor depășește cu mult pe cel al metaforelor în povestea jurnalistică, de exemplu, în timp ce în
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
al metaforelor în povestea jurnalistică, de exemplu, în timp ce în Open boat sunt împărțite în mod egal" (Two Tales 130, sublinierea lui Frus). Frus afirmă că linia de demarcație o oferă numărul mare de comparații. În opoziție vom spune că Stephan Crane a avut la dispoziție șase săptămâni ca să scrie "The Open Boat". Greutatea simțitoare a metaforei poate totuși întări convingerea că "The Open Boat" este o operă de ficțiune în timp ce "Stephaen Crane's Own Story" este o operă aparținând unui gen
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mare de comparații. În opoziție vom spune că Stephan Crane a avut la dispoziție șase săptămâni ca să scrie "The Open Boat". Greutatea simțitoare a metaforei poate totuși întări convingerea că "The Open Boat" este o operă de ficțiune în timp ce "Stephaen Crane's Own Story" este o operă aparținând unui gen minor, și anume jurnalismul. Dar este important să vedem modul în care The Open Boat a fost prezentată în Scribner's pentru a face vizibil terenul. Când apărea, în 1897, se
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Nu e mai puțin adevărat că acest sprijin a fost un fapt la fel de important pentru a atrage atenția asupra lui cât și asupra muncii celor care îl practicau). La fel R. W. Stallman și E. R. Hagemann îl caracterizează pe Crane ca pe un star-reporter, dovedind că el nu era deloc un "ziarist ratat așa cum îl etichetează cei mai mulți dintre critici" (War Dispatches - Corespondențe de război - 109). Un alt factor care reflectă profesionalizarea jurnalismului literar narativ este acela că presa normală dovedește
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai fost reeditat și în 1967 de către distinsa editură Belknap Press of Harvard University Press. Dar Commercial Advertiser nu era singur. Dovada existenței altor multe publicații care erau deschise jurnalismului literar narativ o reprezintă lista cu lucrările publicate de Stephen Crane. În perioade diferite Crane a publicat schițele sale inspirate din viața de zi cu zi în majoritatea ziarelor mari din New York, inclusiv în Tribune, Press, Herald, Times, Sun, Journal și World. Și New York-ul nu era singura piață de desfacere
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în 1967 de către distinsa editură Belknap Press of Harvard University Press. Dar Commercial Advertiser nu era singur. Dovada existenței altor multe publicații care erau deschise jurnalismului literar narativ o reprezintă lista cu lucrările publicate de Stephen Crane. În perioade diferite Crane a publicat schițele sale inspirate din viața de zi cu zi în majoritatea ziarelor mari din New York, inclusiv în Tribune, Press, Herald, Times, Sun, Journal și World. Și New York-ul nu era singura piață de desfacere a genului. Încă o dată
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
inspirate din viața de zi cu zi în majoritatea ziarelor mari din New York, inclusiv în Tribune, Press, Herald, Times, Sun, Journal și World. Și New York-ul nu era singura piață de desfacere a genului. Încă o dată, lista lucrărilor publicate de Crane în presă cuprinde ziare din toată țara care publicau acest gen. În această categorie sunt incluse Washington Post, Denver Republican, Philadelphia Press și Kansas City Star. Revistele publicau de asemenea și schițele sale, cele mai prestigioase fiind Harper's, Metropolitan Magazine
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Revistele publicau de asemenea și schițele sale, cele mai prestigioase fiind Harper's, Metropolitan Magazine, McClure's Magazine. Alte articole concepute în această formă apăreau în acum aproape uitatele Arena, Philistine, Roycroft Quartely, Town Topics, Pocket Magazine și Truth. 50 Crane nu era singurul jurnalist care beneficia de o asemenea piață dornică să publice materiale aparținând jurnalismului literar narativ. Printre practicanții genului se numără și Norris, care era redactor la Wave, un ziar săptămânal din San Francisco (O. Lewis 6), și
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]