107,314 matches
-
-o, Ionele, așa, Nu te da, nu te lasă!... Că odată-i ziua ta, Ca odată-i ziua ta. Viața, ce frumoasă ești! Că o stea îmi strălucești Pe cer senin, fără nori... Ești grădină mea de flori Unde am crescut și cant Să-mi fac omul fericit. Diri-diriii... diri-da! Ține-o, Ionele, așa, Nu te da, nu te lasă!... Că odată-i ziua ta, Ca odată-i ziua ta. Sfinte Ioane, la mulți ani, Sănătate și mulți bani! Fii că
IONELE, COPILUL MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1452154590.html [Corola-blog/BlogPost/350038_a_351367]
-
prin milostivirea lui Dumnezeu, ploaie și ogoarele au rodit din nou ca să nu sufere oamenii și să moară de foame. Un negustor bogat din cetate strânsese mult grâu pe care nu voia să-l vândă și din lăcomie aștepta să crească prețul pentru câștigul său. Și i s-a plâns un om sărman că neavând bani, negustorul a refuzat să-i dea pe datorie până la recolta următoare iar el nu avea cu ce să-și hrănească familia. Sfântul Spiridon l-a
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/12_decembrie_sf_spiridon_f_ion_untaru_1386822970.html [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
nou-născut, un copil de suflet, pentru mine și ceilalți din jurul meu, indiferent că mi-au fost copii, rude, inamici, prieteni, vecini, consăteni, colegi, amici sau simpatizanți, dușmani sau adversari, interesați sau indiferenți. Este un mod de a sădi, de a crește ceva spiritual în timpul vieții pentru vremurile ce vor urma după mine. O vreme, concomitent cu mine, apoi ca o parte din mine, independentă, și, în fine, ca o parte care rămîne pentru totdeauna, dincolo de existența mea, în lume, pentru lume
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
esența umană să se poată manifesta liber, creator, inteligent și pașnic, o oază de cultură și civilizației aleasă pentru sănătatea noastră spirituală și morală. Și dacă ea nu este în mod natural, trebuie să o cultivăm să fie și să crească cel puțin în jurul nostru. Sau acolo unde vrem să trăim. 2.DE CE ACADEMIE? Pentru a-i asigura combustia internă, era nevoie de cercetare perpetuă. Un ceva simplu care să atragă permanent ca un magnet curiozitatea firească de la copilul de școală
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
cetății, lecții de retorică și de științe exacte. Învățămîntul, la început, a fost particular, apoi a devenit și o obligație asumată de cetate pentru locuitorii fruntași ai acesteia, astfel că, împreună cu educația, a devenit o misiune a cetății pentru a crește și a avea, prin învățămînt public, cetățenii pe care și-i dorea în viitor cetatea. După secolul XV, un grup de umaniști italieni au redefinit termenul academie drept instituție în care se reuneau umaniștii pentru a discuta și a face
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
care se studia opera unui maestru deja consacrat, de regulă, sculptor, pictor, în care discipolii trebuiau să-și însușească toate cunoștințele, luînd drept model pe maestru. În secolul următor, Europa, îndeosebi Franța, a cunoscut fenomenul școlilor academice din care au crescut mari poeți, artiști, pictori, sculptori și muzicieni, în general, artiști de mare clasă și cu vocație europeană și universală. Jean-Baptiste Colbert, cunoscut om de stat, a fondat vestita instituție Academia Regală de Pictură și Sculptură în secolul XVIII. Academia Regală
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
cântă falnic bucuria Iar anotimpurile înseamnă anul pe pământ, Și tot aici își face timpu-așezământ Așa precum zidarul își face casă cu mistria Și cum credința-n Dumnezeu e lucru sfânt! Te-mbrățișez pământul meu, cu casa În care am crescut și am fost fericit Deși tu știi, că-ntruna pe tine te-am iubit, Doar necredința unora să fie nebuloasa Prin care trecem spre a ajunge la sfarsit! Mi-e dor de viață și, de ultimul cuvânt Ce-a fost
E UNIVERS de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/E_univers_florentina_craciun_1343145471.html [Corola-blog/BlogPost/355108_a_356437]
-
lăsase intenționat acolo. SĂ SE ÎMPIEDICE, TOTUȘI, cineva care trece. Și să își facă o cruce. De botez, sau de cununie. Sau chiar să intre. Pentru că înăuntru, era o singură RESURSĂ, azi dimineață. O femeie. Mică cât un țânțar. Care creștea, pe salariul ei de femeie de serviciu, o fată orfană. Motiv pentru care îmi dau seama că România nu are numai o disperată nevoie de resurse materiale, pe care nu le are, dar este săracă, atât de săracă, în resurse
DICTATURA RESURSELOR de JIANU LIVIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dictatura_resurselor_jianu_liviu_1326873093.html [Corola-blog/BlogPost/361343_a_362672]
-
a fost mare după nașterea copiilor noștri Mariana, Ioana și Florin. Devenind părinți am încercat să investim zilnic câteva minute în rugăciune către Dumnezeu pentru familie. Anii au trecut, copiii noștri s-au căsătorit și lista membrilor familiei noastre a crescut prin apariția nepoților, iar noi, am devenit bunici. CE MINUNAT ESTE SĂ FII BUNIC... Dar vorbind de pe poziția binecuvântată de bunici, ne-am pus oare vreodată întrebarea cât de mare este impactul nostru asupra nepoților cu care ne-a dăruit
CE MINUNAT ESTE SĂ FII BUNIC... de IONEL CADAR în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ce_minunat_este_sa_fii_bunic_ionel_cadar_1389431584.html [Corola-blog/BlogPost/348486_a_349815]
-
pulpele sănătoase, pline de mușchi, cu cămașă cu pui, strânsă cu chimir din piele neagră sau maronie, cămașă care, în apropierea gâtului, era legată cu șnur negru, nu strâns, mai lejer, să se vadă pieptul arămiu și mușchiulos, pe care crescuseră fire de păr, atât de prețuite de către viitoarele neveste. Unii purtau în picioare opinci, alții cizme până aproape de genunchi, model ardelenesc, de unde ne e obârșia. Nicu venise aproape în zorii zilei de luni de la han, unde avea o misiune destul de
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
icoana are pictat, la picioarele Sfintei Fecioare, capul Sfântului Ioan Botezătorul). După slujbă, ușurați de păcatele unei săptămâni, enoriașii se îndreaptă spre casele lor. Nicu cu familia își urmează programul fixat. Se duc împețiți la aleasa inimii lui. Emoțiile băiatului cresc pe măsură ce se apropie de casa iubitei. Bătăile inimii cresc, obrajii i se îmbujorează. Câtă sensibilitate în sufletul lui Nicu, mare sportiv, om în toată puterea cuvântului. Elena este aleasa sufletului său. Mai avea campionul încă patru frați și o soră
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
Ioan Botezătorul). După slujbă, ușurați de păcatele unei săptămâni, enoriașii se îndreaptă spre casele lor. Nicu cu familia își urmează programul fixat. Se duc împețiți la aleasa inimii lui. Emoțiile băiatului cresc pe măsură ce se apropie de casa iubitei. Bătăile inimii cresc, obrajii i se îmbujorează. Câtă sensibilitate în sufletul lui Nicu, mare sportiv, om în toată puterea cuvântului. Elena este aleasa sufletului său. Mai avea campionul încă patru frați și o soră. El era cel mai mare. La scurt timp după ce
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
pentru relatarea poveștii Nastasiei, o femeie cu șapte feciori ce a rămas văduvă în timpul războiului. În final, descoperim că nu războiul este sursa amărăciunii ei de o viață, ci războiul ei personal cu „ai lui Pintilieˮ, motiv pentru care își crește copiii pregătindu-i pentru momentul răzbunării. Evoluția spirituală a eroinei nu este într-o dezvoltare con¬tinuă, ci în momente de răscruce ce se dezvoltă treptat în in¬terior și pătrund în acțiunile sale, care par neaș¬teptate, însă sunt
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
Dar presupun că nu tot atât de multă lume știe că maestrul Pavel Bălan n-a rezistat tentației de a-și converti abilitățile profesionale într-un folos care slujește inimii sale de bun român, de băștinaș sortit să trăiască sub rânduială străină. Crescut într-o familie de români bine înrădăcinați în matricea neamului, care au pus mai presus de cele omenești Cerul, lăcașul Celui care a creat omul și Neamul în sânul căruia i-a rânduit să viețuiască, românul basarabean Pavel Bălan s-
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
Europei. Se închid biserici, se clădesc moschei În 2012 în Franța trăiau 6 milioane de musulmani, cea mai mare populație de musulmani din întreaga Europa. În Germania trăiau 4 milioane. În doar 20 de ani, proporția musulmanilor în Europa a crescut de la 4.1% din întreaga populație a Europei în 1990, la 6% în 2010. În teremni reali asta a însemnat o creștere de la aproape 30 de milioane de musulmani în 1990 la pește 44 de milioane în 2010. Se estimează
DECLINUL CRESTINISMULUI IN EUROPA by http://uzp.org.ro/declinul-crestinismului-in-europa/ [Corola-blog/BlogPost/93963_a_95255]
-
Autorului Norocu-i schimbător și timpul e pe fugă, Insă, în clipa asta, le-am ascuns în șoapte. Iți simt dogoarea dulce, fiorul trece-n... rugă Vulcan aprins în sânge clocotește-n noapte. Cu mâna-ți tremurândă mângâi iubiții muguri Ce cresc timizi și calzi din pieptul ce te-adoră. Simt trupu-ți cum zvâcnește ca aripa de fluturi Cu-al meu să îl acopăr, în șoaptă, mă imploră. Ce-a fost apoi, nu știu, căci, clipa s-a zbătut... Din ea au
MUGURII... IUBIRII de DOINA THEISS în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1429476044.html [Corola-blog/BlogPost/353928_a_355257]
-
timizi și calzi din pieptul ce te-adoră. Simt trupu-ți cum zvâcnește ca aripa de fluturi Cu-al meu să îl acopăr, în șoaptă, mă imploră. Ce-a fost apoi, nu știu, căci, clipa s-a zbătut... Din ea au crescut aripi ce ne-au luat în zbor Ne-au ridicat la cerul, ce ne privea tăcut Cum am uitat de toate și tot ce-i schimbător. D. Theiss Referință Bibliografică: Mugurii... iubirii / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MUGURII... IUBIRII de DOINA THEISS în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1429476044.html [Corola-blog/BlogPost/353928_a_355257]
-
tânărul la ureche. Buzele lui îi alintau mugurul sânului cu finețe, făcându-l să se întărească. Ea gemea de plăcere și își cabra trupul divin, când limba lui începu să-i deseneze cerc după cerc în jurul mamelonului întărit și excitat, crescând intensitatea furnicăturilor transmise, ce-i zguduiau întregul corp. Săndica scotea scâncete de dorință - excitarea era peste puterile sale de acceptare. Dorea împlinirea actului cât mai grabnic. Dorea cu toată ființa să-l simtă adânc pătruns în trupul său dornic de
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
buze mugurii sânilor, mișcându-și agale degetele pe tot corpul ei, până a ajuns cu ele în dreptul triunghiului umezit de dorințe și înfierbântări, unde, cu mângâieri ușoare peste ridicătura de deasupra petecuțului șaten, făcea ca tensiunea în corpul fetei să crească și mai tare, când flăcăul în mișcarea dinamică a celor două corpuri, ce tot încercau să-și armonizeze ritmul, se juca cu vârful degetelor în umezeala călduță. Sfârcurile fetei erau ca niște coloane mândre și tentante, de aceea el le
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
pilda lui Iov cel din Biblie și ceilalți copii care i-au rămas în viață, între ei Nică și Manole, nădejdea bătrâneții ce urma să-i vină. În pragul războiului, Nică era deja însurat și avea și trei prunci de crescut, iar Manole era tocmai la vârsta când țara îl cerea la oaste. Acum însă, țara avea nevoie de mai mulți ostași, așa că n-a scăpat de rechemare la datoria ostășească nici bădița Nică, cum îi zicea fratele mai mic. Biata
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
era la cheremul rezistenței propriei naturi. Toți bolnavii erau numai piele și oase, dar câțiva dintre ei au supraviețuit. A scăpat chiar și cel care avea la un moment dat cele mai mici șanse: Nică Pintilii, singurul care avea de crescut trei copii, misiune pentru care rămânerea în viață era o condiție invariabilă. Toată viața sa avea să-l privească pe frate-său, Manole, ca pe salvatorul lui deși, în această privință, loialitatea lor frățească se manifestase într-o ideală reciprocitate
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
și timpul care trece te privește zâmbitor Tu oftezi fără să vrei și gândești că ești iubit. Mi-ai aprins lumina-n suflet Iar atunci când îmi zâmbești, Universuri neștiute în adâncul meu creezi... Pașii tăi, ușori, i-aud! Pe sub ei cresc numai flori! Mă săruți cu-n dor nebun ce îmi dau mii de fiori... In ochi îmi răsar steluțe ce se-mprăștie în vers. Tu, îmi ești speranța vieții, ce mă ține-n... Univers! Te iubesc, Iubirea mea, și te
UNDE-I SOARE E ȘI-O UMBRĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1450035783.html [Corola-blog/BlogPost/378438_a_379767]
-
de guguștiuc Mă-ndeamnă să mă duc... Să mă duc ori unde, aiurea, Să mă iubesc cu pădurea. Să văd o turmă de oi Păscând iarbă în zăvoi Și un munte cu tichie De zăpadă argintie Să ascult frunza cum crește Și o vorbă-n românește... CB: Pe la porți să văd mătuși Prunci frumoși scâncind la uși Veselie cu cireșe la ureche Zambetul fără pereche Scoate pâinea din cuptor Cântă jale, cântă dor Dragoste pe fân uscat Vară dulce, pere coapte
SCRISORI DE DEPARTE (POEME) de CARMEN BARBU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_barbu_scrisori_de_departe_poem_carmen_barbu_1332170699.html [Corola-blog/BlogPost/354663_a_355992]
-
practice iertarea care e de sorginte divină. Un ton retoric apare în unele poeme, îndeosebi în „Tu cine ești?” și „Gânduri”. Atentă la miracolele continui ale naturii, autoarea găsește rostul fenomenelor naturale, al ploii care ajută firul de iarbă să crească, spală pământul și-l hrănește, și în felul acesta, face viața să nu se stingă. Este un gen de filozofie care se bazează pe simțuri. Poeme în glas pur. Poeme-Lumină. Poeme-Credință. Dar, mai cu seamă, Poemele Dragostei de Dumnezeu și
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
Și atunci să-mi dai o floare Și să plângi cu ochii reci Când puteai o sărutare Înainte ca să pleci. Voi rămâne, doar o piatră Iscălită pe poteci Și clepsidra vieții spartă Pe unde cu pașii treci. Flori sălbatice vor crește Sângerând ciudat sub pași Din înalt privi-voi peste Urmele ce tu le lași. De iubire crângu-i plin Și de flori înmiresmate, Am să-ți las un cer senin Și metaforele toate. Să mă strigi singurătate Peste timp cu glasul
LUMEA E O AGONIE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1491070234.html [Corola-blog/BlogPost/382781_a_384110]