11,160 matches
-
și care poate să ducă la fel de bine la reverii interioare dar și la manifestări mediate de către limbaj, prin amintiri. Este, prin urmare, o mare apropiere între imaginație și memorie și jocul cu imaginile. Cealaltă dimensiune a imaginației este cu adevărat creatoare; ea nu mai este limitată de memorie, ci este inovație, explorare a potențialităților. Astfel, de exemplu, cazul imaginației din domeniul tehnicii, al științelor, în care imaginația inventează noi îmbinări ale realității, precum în science-fiction sau în domeniul tradițiilor religioase în
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
vreme de prejudecăți și restricții, alternată de fascinanta lucrare de atelier istorico-literar. Neclintire în căutarea precisului și durabilului din documente. Implicare și reflectare pe marginea unor valori majore care, în ciuda specificului lor strict de informație, nu lipsesc întregul de imaginație creatoare. De jubilație firească de după timpul dificil al căutărilor, dar și de valorificarea timpului prezent al memoriei lor. Pe asemenea ton de respect față de regimul constiturii unei ediții, se desfășoară metodic, amănunțit, ramificat, realismul notațiilor lui Alexandru Ruja, din studiul introductiv
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
se întîmplă în procesul unei literaturi dezvoltate sub guvernare totalitară, scrie dl Negrici, nu are o explicație naturală. Direct sau indirect, totul este replică, reacție, ripostă, repliere defensivă, disperată sau inventivă, stratagemă de supraviețuire”. Acest artificiu - veritabilă mutilare a procesului creator, chiar dacă tentativele oficiale au fost nu o dată dejucate - se producea nu doar în sensul interdictiv, așa cum se crede încă în mediile occidentale, cît și prin manipularea autorilor, inclusiv a celor mai valoroși, prin, mai ales, exploatarea veleității grafomane etern disponibile
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
însuți”. Pentru cititor, aceasta înseamnă că ori se știe „despre ce este vorba acolo, ori nu se știe”; dacă lectura conduce către „fapte”, rezultă că doar „cunoașterea faptelor” îi poate proba temeinicia. O lectură ce-și propune să reconsituie actul creator are nevoie de aceleași puncte de plecare, de aceleași referințe ca și poetul; „ele pot fi cunoscute și trebuie, în principiu, identificate de către cititor, prin reluarea continuă a celei dintîi lecturi, a operației de descifrare”. Nu poate fi vorba cîtuși
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
a finalizării ei artistice. Cum trei dintre cei doisprezece participanți, pentru că, finalmente, cei șase pictori au devenit, din rațiuni aritmetice, opt, au obținut premii cuprinse între douăzeci și zece milioane de lei, o radiografie, fie ea și sumară, a comportamentului creator este absolut obligatorie. Iar acest comportament trebuie privit din două direcții: mai întîi, din perspectiva lucrării finalizate, a consistenței și a valorii ei artistice și, în al doilea rînd, din aceea a capacității de a comunica liber, fără inhibiții și
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
a melcului, pentru că, indiferent de context, ei își poartă atelierul în spate și îi prelungesc coordonatele fără nici un fel de concesie. Peisajul nu-i stimulează, nu-i inhibă și nici nu funcționează ca un real partener într-un eventual dialog creator. Din factor activ, cu sugestiile și cu presiunile sale specifice, el devine un spațiu pasiv, o simplă anvelopă pentru un demers artistic dinainte verificat și pentru un program deja stabilit. Cea de-a doua categorie de artiști acoperă perfect imaginea
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
tramă autobiografică. Secvențele acestei mărturii a cărei spontaneitate e favorizată de convorbirile în cauză, dinamizate, după toate probabilitățile, inclusiv de pauzele dintre ele ca și de revenirea asupra acelorași motive sub unghiuri noi, izbutesc a contura, din perspectiva subiectului, figura creatorului complex care este Alexandru Lungu, totodată poet, artist plastic, medic, cercetător, editor al revistei Argo. Nu e, în cazul de față risipă, ci însumare. Căci Alexandru Lungu se arată autentic în toate ipostazele manifestărilor d-sale, capabil a trece cu
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
de scriitori și ziariști, se așează la o masă și își zice în sinea lui așa: "Ficțiunea, că arta a creării de narațiuni estetice fără vreo legătură cu evenimentele realității nu era o minciună, ci un joc reflexiv al imaginației creatoare despre ceea ce este realitatea și ce nu este însă poată să fie. În narațiunea estetică a Mirelei Roznoveanu apare Toni, un tip deștept care vinde ziariștilor idei de rubrici atractive. Paul și Toni se uită la o tînără înconjurată de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
în egală măsură, prin înseși strategiile inocenței, și privirilor neprevenite, și așteptărilor capricioase și exigente. Spre deosebire de Mihai Percă, sulptorul Maxim Dumitraș este un artist bine cunoscut în toate mediile artistice din țară. Cu o activitate prodigioasă și cu o efervescență creatoare ieșită din comun, el este prezent în aceeași măsură la Sângiorz Băi, la Bistrița, la Târgu-Mureș, la Cluj și la București. Neobosit și fără inhibiții, creator de forme, de evenimente și de instituții el este inițiatorul Simpozionului de pictură, sculptură
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
fi pretutindeni, nu sînt, însă, semnul vreunei vanități ascunse sau al cine știe cărei abilități de a face turism printre codurile artistice, ci expresia adîncă a unei nevoi irepresibile de a construi. Pentru că el este, prin natura sa profundă, o fire eminamente creatoare. Atît în pictură, cît și în scultură și în celelate forme de exprimare, el se manifestă energic și rafinat în același timp, folosind, cu o mare capacitate de înțelegere a materialelor și a tehnicilor, deopotrivă memoria istorică a acestora și
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
ca pe un exercițiu de disciplină, de organizare a timpului, de răbdătoare obstinație în a duce la bun sfîrșit o muncă uneori ingrat de dificilă. Este și un exercițiu de umilitate («Cei fără nume pe copertă»), dar și de orgoliu creator (prin voința de a depăși statutul îndeobște rezervat traducătorului prin însăși performanța traducătorului)." E evident că nu orice cunoscător de limbi străine poate transpune în românește opere literare (deși multe edituri își aleg colaboratorii aiurea, pe criterii de amiciție, pe
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
Șiulea accentuează pe caracterul extrem de pragmatic al ideilor lui Maiorescu. Nu de pure speculații ar fi vorba în discursurile sale parlamentare (luate mai în serios decît înainte) sau în Critice, dar de soluții concrete, adaptate la context și cu adevărat creatoare. Însăși teza formelor fără fond, niciodată elaborată pînă la capăt sub raport teoretic, se cuvine reconsiderată din unghiul acestui fundamental realism de care Maiorescu dă dovadă în toate împrejurările vieții sale intelectuale. Mi se pare un mod corect de a
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
Slavici, Caragiale, Rebreanu, Marin Preda, Faulkner, Țvetaeva îl fascinează pe autorul "Scenelor..." nu prin ceea ce e știut, comentat în legătură cu opera și cu personalitatea lor, ci prin ceea ce biografii și bibliografii lor nu vor putea cunoaște niciodată, "orele slabe ale geniului creator, fazele sale de rușinată neputință", secretul din "zonele amorfe", "de tăcere, de gol și de disperare", "orele de spaimă împietrită", neconsemnate nicăieri. Marii scriitori sînt incomozi (la fel și marii critici), ciudați, uneori reacționari și chiar neinteresanți. Salvarea noastră vine
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
Milan Kundera strecoară subtil (invocînd cazul compozitorului Arnold Schönberg, și el un exilat, refugiat din calea nazismului) o întrebare care stă și la originea romanului său: să fie oare adevărat că emigrația îi face pe artiști să-și piardă forța creatoare și că inspirația sleiește deîndată ce rădăcinile ei nu mai sunt hrănite de solul patriei? În a treia secvență de început a romanului, autorul aruncă dezinvolt încă o punte între eposul homeric și istoria veacului al 20-lea, secol care
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
Afrim stabilește punți peste prăpastia dintre comportamentul oamenilor care trăind în preajma animalelor împrumută ceva din felul lor de a fi în principal ignorarea regulilor ipocriziei sociale și energia declanșată pentru apărarea suveranității în teritoriul personal de candoare, pentru păstrarea vibrației creatoare. Deoarece acești oameni cu o morală sordidă, cu un intelect precar, cu un sentimentalism de mahala sînt artiști și, ca orice artiști, pot deveni punct de reper în ghidul unei lumi scrobite și mioape. Reproșul adresat "noilor regizori" că se
Circul și restul lumii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13851_a_15176]
-
travestit pentru Hermes) care-i oferă voievodului un fir al Ariadnei. Toposul căutat pentru zidirea mînăstirii se înfățișează cotropit de o vegetație care-l ascunde vederii, alcătuită din trestie, răchită, papură. E ca un complot al lumii vegetale împotriva spiritului creator, un protest tacit împotriva tentativelor de afirmare a umanului constructiv. ,,Zidul părăsit" poate fi repus în circuitul creației doar printr-o luptă împotriva naturii insubordonabile, cu riscul prăbușirii lui la nesfîrșit. Dacă lumea vegetală se arată mereu istovită, creației umane
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
vitalism sălbatic". În cele ce urmează l-am numit, pentru domeniul muzical, amatorismul experimentalist. Asistăm în contemporaneitate la o avalanșă a valorilor trăirii și simțirii. Pudoarea modernilor de a se exprima, ba chiar antiexpresivitatea afișată de odinioară devin pentru anumiți creatori lucruri de neînțeles. "De ce să nu mă exprim liber și nestânjenit? De ce să nu cred în propriile-mi sentimente și fantasme?" Aceste întrebări par a fi totodată răspunsuri ce orientează atitudinea multora în actualitate. Cu atât mai mult, cu cât
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
va cere mai departe. Este, în fond, un infailibil angrenaj de conceput, condus și eliminat mode. Cum totul sfârșește ca tradiție, și el va deveni rapid una. Diletantismul timpurilor de debut i se va părea misterios, romantic, plin de efervescență creatoare. Două lucruri mi se par demne de interes încă de pe acum. Mai întâi, faptul că acest nou spirit al timpului nu mai este legat în mod necesar de generația tânără, ci că el se manifestă în rândul mai multor generații
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
text (pe care îl transcria mai tîrziu în jurnal) în cursul unei lecturi animată ea însăși de același suflu care a dat viață scrierilor sale. Singur ne lămurește: "Trebuie să fii inventiv ca să fii bun cititor. ș...ț Există lectură creatoare așa cum există scris creator." Înțelegem de ce împrumuturile sale nu se percep ca un corp străin. Nu numai că sunt asimilate ideii diriguitoare, dar existența într-un context nou le luminează sensurile în alt chip, le dă o forță pe măsura
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
transcria mai tîrziu în jurnal) în cursul unei lecturi animată ea însăși de același suflu care a dat viață scrierilor sale. Singur ne lămurește: "Trebuie să fii inventiv ca să fii bun cititor. ș...ț Există lectură creatoare așa cum există scris creator." Înțelegem de ce împrumuturile sale nu se percep ca un corp străin. Nu numai că sunt asimilate ideii diriguitoare, dar existența într-un context nou le luminează sensurile în alt chip, le dă o forță pe măsura puterii de persuasiune a
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
diavolului» ni se spune într-un loc (p. 16); «mărul - un simbol al dezlegării limbii. Căderea în păcat = intrarea în discurs». Poate că tocmai de aceea, "teama de vorbire este teama de eternitate" (p. 24). Autorul se referă la «funcția creatoare de lume a limbajului» (p. 20), glosează, în mai multe rînduri, cu privire la rostul cuvintelor în iubire, arată cum vorbirea dezvăluie, parțial, simțirea, dar o și trișează/ trunchiază: Încercând să vorbesc, otrăvesc limbajul cu neputința mea de a spune» (p. 53
Cuvinte despre cuvinte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13894_a_15219]
-
un răzvrătit, un artist care pictează în Pont-Aven, apoi în Martinica, mai târziu în Tahiti și în Insulele Marchize. În toate aceste spații, Gauguin care va purta de acum înainte numele Koke, încearcă să se regăsească pe sine, adevăratul eu creator. Este tot un Paradis. Aici rădăcinile nu au fost alterate de civilizație, vechile credințe, tatuajele, cultul idolilor, bărbatul-femeie mahu, dragostea sunt ca în timpurile primitive. Koke pictează cu „culorile sufletului", care n-au nimic în comun cu cele reale, caii
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
educative", de tipul Festivalului "Cântarea României". Optică anacronică și inadmisibilă în condițiile economiei de piață, concurențiale, care exclude cu desăvârșire orice tendință de instituționalizare și susținere materială mai semnificativă a amatorismului din cultură și artă, a diletantismului și așa-zișilor creatori și artiști populari. Statul, prin Ministerul Culturii, forurile de resort și Administrația Publică Locală, are obligația de a încuraja și susține bugetar doar PROFESIONALISMUL, PERFORMAN}A. Pe de altă parte, Legea Administrației Publice Locale a formulat și impus definitiv principiul
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
înghiontește limba și interzice studenților - ba chiar și multor critici, slabi de înger, care nu știu să se împotrivească - să se creadă, fie și pentru o clipă, creatori? Spuneați acum vreo două decenii că actul critic este în primul rând creator. Pentru ce optați în prezent? EUGEN SIMION: Critica are, într-adevăr, un număr de concepte cu care operează, creează altele (noua critică și noua nouă critică au fost foarte productive în acest sens), dar ‘păsăreasca’ de care vorbiți este ridicolă
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
a decodat (adică opera) a fost Jean Starobinsky, din școala critică de la Geneva. El a scris pe la începutul anilor ’70 o carte admirabilă (Relația critică) unde propune o nouă sinteză critică prin asimilarea noilor metode de analiză și recuperarea dimensiunii creatoare. A avut dreptate. În această direcție a mers critica literară. A fost readus în discursul critic și autorul trimis în exil. ‘Întoarcerea autorului’, fenomen pe care l-am prevăzut într-o carte din 1980, este, azi, un fenomen aproape unanim
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]