202,596 matches
-
pe atunci, a întrerupt tratativele, spunând pe bună dreptate că nu poate trata cu hoții. Am avut și eu parte de câteva momente culminante. Cum ar fi sosirea unui emisar neașteptat al Ministerului Culturii din perioada ceaușistă, dealtfel prieten vechi, cred că nici nu și-a dat seama exact ce face, care a venit să-mi propună aducerea, pe spezele Statului Român, a celor câteva mobile vechi din familie pe care le lăsasem în țară, de o oarecare valoare, până în gara
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
dacă există sau nu moștenitori, dacă există sau nu un testament prin care moștenitorii să fi cerut ca osemintele lui Enescu să rămână în Franța. O afacere rocambolescă pe care am împiedicat-o în ultimul moment, dar, în sfârșit, acum cred că mergem spre bine". M.I.: "Și unde ar urma să ajungă rămășițele pământești ale lui George Enescu?" O.O.: "}in să subliniez, Mircea Iorgulerscu, de vreme ce am pus pe tapet această chestiune...". M.I.:"Am pus-o puțin, într-o margine, nu chiar
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
prințesă, făcuse o mezalianță, o mezalianță inversă. Dacă e vorba așa, să se întoarcă toată lumea, să se odihnească în pace, pentru că toată tevatura asta și tot acest du-te-vino de morți, eu nu le-aș fi făcut, pentru nimic în lume, cred că trebuiau lăsați acolo unde li s-au oprit drumurile. în fine, există testamentul lui George Enescu, vechea dorință a lui Alice, m-a înclinat și vom încerca să facem lucrurile cât mai cuviincios cu putință și cu cât mai
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
emitentului, caracterizându-l pregnant. Să vedem ,opiniile" suportate de hârtia ziarului din 12 septembrie, adunate sub titlul Goma țintește perfect (ca de obicei) și expediate taman de la Berlin. Eroul pozitiv fiind Paul Goma, eroul negativ e Nicolae Manolescu. Între ei - crede Bădiliță - ,nu încape absolut nici o comparație: nici de calibru scriitoricesc, nici de renume internațional, nici de calibru moral. Goma a trăit toată viața hăituit de stafia unui Adevăr românesc în care și-a întrupat opera și exilul. (...) Manolescu face parte
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
vânturată cu o mână, și revolverul, cu alta? Nu e aici, ca și în felul Dvs. de a vă manifesta, o anume contradicție, domnule cu ghilimele Bădiliță? Bietul Goma De asemenea apărători, mai bine să te lipsești... E greu de crezut însă că Paul Goma va fi învățat ceva din propria implozie biografică și creativă, pe care însuși a provocat-o, după Revoluție. E ironic și trist destinul acestui curajos dizident care a vorbit sonor când alții au tăcut și care
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
Goma? Îi ia cumva la rând pe aceștia, în stilul său inconfundabil? Deocamdată nu. Într-un mod totalmente aberant, dar tipic pentru polemistul nostru, acesta se referă în continuare la persoane care nu sunt în respectiva comisie. Dacă nu mă credeți pe cuvânt, iată fragmentul: ,Privesc lista celor din ŤComisieť: nu-l văd pe Andrei Oișteanu, membru eminent al numerosului și criminalului clan Răutu, neobosit vânător de Ťfasciști antonescieniť, de Ťnegaționiștiť; nu-l aflu nici pe Andrei Cornea, apărător fără condiții
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
vreo frunză din prim-plan tresărea abrupt, ca de o revelație sau de-o spaimă, eliberată de greutatea picăturii ce o covîrșise, reașezîndu-se într-o nemișcare mai înaltă" (CXXXV). într-un univers guvernat de implacabilul concret, aparența e lege: ,te crezuseși un tînăr poet, o speranță pentru literele românești... dar băbuța din colțul străzii, care n-avea curajul să cerșească, ci doar stătea în drumul oamenilor, privindu-te numai, văzuse ce văzuse..." (XXXVIII). Cuvintele ele însele sînt înrobite analogiilor reificante. Tratate
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
vreau să spun datorită slăbiciunii care e legată de acumularea anilor pe umerii exilului, vechi rezistențe creatoare, demne de a fi date de exemplu peste secole, se clatină în furtuna degradantă și amețitoare. Unii se lasă cumpărați, alții vor să creadă că a fi naționalist înseamnă a colabora cu infernele de dincolo de frontierele cu răul". Exilul nu este, n-ar putea fi omogen, așa cum ne iluzionam a-l vedea uneori, noi cei din țară, idealizîndu-l. îmi amintesc că dl. Virgil Ierunca
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
în ultima vreme, de al nostru Paul Goma. Chestiunile nu pot fi tranșate de plano și, oricîtă stimă și recunoștință am purta puterilor euroatlantice, incontestabil scut împotriva pericolelor geopolitice care ar putea plana deasupra nației noastre de la gurile Dunării, nu credem că se cuvine a admira ,tot ce mișcă" în spațiul apusean, a ne reprima orice rezervă. în viața publică, spiritul critic e oricînd necesar. O admirație oarbă, o genuflexiune umilă (ori, și mai grav, astuțioasă) în fața fie și a unor
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
Pe o direcție similară privind demersul interpretativ a fost orientată realizarea marelui Cvartet în do minor de Dmitri Șostakovici, o dramaturgie amplă, o spiritualitate de tip slav excelent portretizată de muzicienii formației pe direcția unui programatism psihologic abil tensionat expresiv. Cred însă că orientarea pe direcția unei expresivități suculente poate atinge limite mai puțin dorite, cele ale unei șarje ce dislocă, spre exemplu, frumusețea simplă a melodiei schubertiene. Muzicieni originari din România am întâlnit și în componența Cvartetului ,George Enescu", muzicieni
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
translație, a contribuit el însuși decisiv la această schimbare de accent, de aceea înțelegem perfect de ce nu agreează ulterior cantonarea discuției în limitele unui grup sau în perimetrul sociologic al optzecismului. E o dovadă de perspicacitate că în 1986 criticul crede cu tărie ,în necesitatea de a ne elabora conceptul unui postmodernism românesc" (p. 18). Exegetul apără noul fenomen atât de căderea în frivolitatea unei mode, cât și de contestațiile neîncrezătoare, afirmând că ,postmodernismul românesc trebuie înțeles înainte de a fi judecat
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
cultura elitelor. Relativismul se instalează ca principiu decisiv. Valorizarea marginalității și a minorităților implică discriminarea pozitivă, corectitudinea politică, feminismul și multiculturalismul. Acesta e, sumar, peisajul postmodernității care va să vie și la noi. E bine, e acceptabil? Ion Bogdan Lefter crede fără nici o ezitare că da. Implicat în susținerea necondiționată a postmodernismului românesc (parte din autobiografia sa), nu a avut timp să se gândească la ce se pierde când ceva se câștigă. A fost mai mare bucuria de a-și vedea
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
nelegați în lanț, lătrând pe la ostrețe încoace și-ncolo după bietu' trecătoriu de altădat... Dăm citire a știre că ce au fost vor fire în veac de veac precum era ele, nici o clinteală neam... * îmi șterg, așadar, penița de azi, necrezând, păcătos, că așa va fire oricât s-ar buluci peste noi vremile... Căutând, cât pot, cuvintele cele mai curate, ca să-i răspund tânărului ce s-a refugiat câteva ceasuri în locuința mea în noaptea de 22 decemvrie 1989 și care
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
Dumitru Avakian În mod cert, bucuria muzicii, a fiecărui moment al acesteia, forța de impact a marilor evenimente, ne conduc să credem că - comparativ cu edițiile anterioare - actuala ediție a Festivalului este una cu totul specială. Este posibil. La fel de important de observat este, însă, și faptul că această sărbătoare a muzicii, a artei, a tinereții muzicii, nu se adresează numai nouă celor
De la un eveniment muzical la altul by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11329_a_12654]
-
a tinereții muzicii, nu se adresează numai nouă celor prezenți zi de zi în sălile de concert; efortul financiar, cel administrativ organizatoric, sunt mari. în Europa și în lume, poate numai Festivalul de la Salzburg întrece strălucirea actuală a festivalului bucureștean. Credem că merităm acest lucru. Pentru noi, pentru imaginea noastă în lume. Ambele aspecte sunt de luat în considerație. Pentru noi Festivalul este o fereastră ce înlesnește contactul direct cu marea dinamică a valorilor actuale, de performanță, ale muzicii. Exemplul acestor
De la un eveniment muzical la altul by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11329_a_12654]
-
devin și ele denumiri generice. Așa este Pazvante Chiorul, personaj real folosit ca simbol al unui timp apus, demult revolut. Nu știu dacă a existat un Sulea Spătarul, dar se poate să fi fost. El simbolizează pretențiile fără acoperire: se crede Sulea Spătarul. Un caz bizar e mitologicul Hector din care se reține doar organul viril: ,Ce? lui Hector ?" este egal cu ,Ce absurditate mai e și asta?" Din motive neelucidate, unele nume proprii ale unor persoane reale și contemporane se
De la lume adunate by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11337_a_12662]
-
nici nu prea strică. Asupra mea cade, piezișă, umbra unei idei de-a dreptul îngrijorătoare... Se spune că firea unui astfel de ins moale, în fond, ca o șină de cale ferată la 42 grade C plus, dar care se crede un posibil Cezar, măreț, dur, inflexibil, fără nici cel mai mic control asupra lui însuși, poate duce oricând la catastrofă, în lipsa unui suport real... Și că semnele unui eventual dezastru, nu numai al său, ci și al Comunității pe care
Căldură mare, deși veche by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11346_a_12671]
-
noroc!... Cu filme vechi e mai ieftin și aia cultură nu ca azi! Cum întreba un puști deștept foc în mijlocul unei familii strânsă la t.v. unde se dădea Valurile Dunării : Tată, da' de ce zice mereu tovarășe ? făcea afaceri?... Veți crede că inventez.. Da' deloc. Pă cuvânt! Mai greu, mult mai greu și fără nici un fel de efecte populare și electorale, bineînțeles, e să faci cultură cu sclifosiții ăia elitiști, destinși, care sunt și contra orice ai face, care strâmbă din
Căldură mare, deși veche by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11346_a_12671]
-
unui fapt de viață, efemer prin urmare, într-o permanență, aceea a artei. Aceasta și este de fapt esența luptei cu sine a pictorului, a artistului, și poate a oricărei ființe: dizolvarea propriului eu, a eului detestabil, adică a ceea ce credem despre noi înșine și ne opune astfel eului celorlalți, în favoarea a ceea ce suntem cu adevărat. Le moi est haďssable", spune Pascal, citat de Octavian Paler. Este o constatare filozofică majoră și ea constituie poate trambulina care-i permite poetului romantic
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
prin dragoste întreaga umanitate, în suferința și bucuriile ei. Nu ne învață textele vedice că dragostea are trei nivele: iubirea de sine, iubirea pentru celălalt, și iubirea fără obiect, adică iubirea totală, absolută, iubirea pentru Divinitate? În acest sens gândea, cred, Leonardo da Vinci când vorbea în Tratatul său de pictură despre la deitŕ dell'arte, adică despre divinitatea picturii, a cărei împlinire, pe care o tenta, părea de la o zi la alta tot mai greu de atins. Subiectul cel mai
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
era neputincios, părăsit de prieteni și de admiratori. Marii artiști rămân în conștiința noastră prin vârsta artei lor. Solitudinea e principalul lor aliat și punctul lor vulnerabil. ,N-am prieteni de nici un fel, și nici nu vreau", zice Michelangelo. , Nu cred că s-ar putea povesti isprăvile mele, deoarece le-am săvârșit fără martori", scrie Leonardo, iar pe meleagurile noastre găsim această notă în Jurnalul lui Theodor Pallady: ,- Enfin seul". în sfârșit singur. Singuri, față în față cu autoportretele lor, cu
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
ca Rafael sau Rubens, nu-și găsesc astâmpărul, nimic din ce au făcut nu-i mulțumește. în 1906, cu puțin înainte de a se stinge, Paul Cézanne scrie: ,Je crois avoir accompli quelques petits progrčs. Pourquoi si tard et si péniblement?" Cred că am făcut unele mici progrese. De ce atât de târziu, și cu atâta trudă? Pagini remarcabile sunt dedicate de Octavian Paler artei făcută din înțelepciune, împăcare și mister a lui Rembrandt, destinului și picturii lui Velasquez și Goya, figurii lui
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
asta nu înseamnă că și devine ceva. Încheind, Bestseller îmi apare drept romanul inutil al unui Ed Wood al ficțiunii ce nu are, din păcate, nici măcar atu-ul unui Bela Lugosi ramolit. Făcînd legătura cu ce spuneam în debutul cronicii, cred că e timpul și pentru noi, cititorii, să învățăm mecanismul promovării cărților și să fim puțin mai circumspecți cu ce ne pun editurile pe tarabă. Cu alte cuvinte, să fim conștienți că o copertă de carte poate fi precum un
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
doilea se poate vorbi de compromisuri. La Eliade se poate vorbi de orbire, naivitate, prostie, dar nu de compromisuri pentru că, spre, deosebire de Vianu, Călinescu, Sadoveanu și ceilalți, Eliade a acționat din convingere. Bune, proaste, acestea erau ideile în care credea și pe care și le-a asumat în mod deschis. În momentul în care Eliade și-a făcut publice simpatiile legionare, Garda de Fier nu avea nimic de oferit. În plus, în momentul aderării sale, savantul nu avea să știe
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
umor. Și, mai ales, prin forța cu care îmbină rafinamentul intelectual cu un fel de frustețe neaoșă, grație căreia își poate permite să deconecteze o idee înaltă printr-o fină și inocentă cozerie, fără a produce rupturi ori tensiuni primejdioase. Cred că intelectualitatea și bunul- simț s-au echilibrat în el cu fantezia și au iscat împreună muzici în egală măsură stricte, austere (descinse din stăpînirea remarcabilă a tehnicilor de compoziție) și incisive sau incitante (rod al unui talent tumultuos și
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]