165 matches
-
În 1873 Franz Joseph încheie cu Alexandru II, țarul Rusiei și, ulterior, cu Wilhelm I, împăratul Germaniei, alianța celor trei împărați ca un acord consultativ între cele trei imperii. În 1892 a aprobat renunțarea la vechiul sistem monetar bazat pe creițari, florini și taleri și trecerea la un sistem monetar modern, compatibil cu cel al Uniunii Monetare Latine, bazat pe coroana austriacă (divizată in 100 de helleri). În data de 27 septembrie 1896 a inaugurat la Orșova (pe atunci în Austro-Ungaria
Franz Joseph al Austriei () [Corola-website/Science/302666_a_303995]
-
Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. După anul 1791 la Salina Ocna Mureș sarea uscată a
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
este înlocuită cu țiglă solzi, concomitant cu ridicarea actualului turn. Lucrările la turn și biserică sunt realizate de meșteri din Dendrad, în schimbul sumei de 120 florini, precum și alte bunuri materiale. În total renovarea bisericii a costat 614 florini și 43 creițari. Pictura a fost refăcută de pictorul Baziliu Hoșda din Șoimuș, pentru suma de 250 florini, contractul fiind încheiat la 29 februarie 1892. În contrast cu compoziția bisericii, inclusive pridvorul și târnațul de pe latura sudică, ca elemente constructive identice cu cele din Moldova
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
Crasna. Într-un dosar de evidențe financiare din Lemberg din 25 iunie 1788, certificat sub semnătura reprezentantului imperial Joseph von Brigiolo, sunt menționați doi boieri ("masili") din Crasna și anume: Alexandru Ilschi - care plătise suma de 11 florini și 2 creițari - și Gheorghie Galerie - cu suma de 44 creițari. La 12 martie 1794, la Cernăuți, are loc următoarea învoială: verii Ilschi primesc un sfert din Crasna și cedează părțile din Vilaucea și Zamostia, dând în plus suma de 1000 lei. La
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
Lemberg din 25 iunie 1788, certificat sub semnătura reprezentantului imperial Joseph von Brigiolo, sunt menționați doi boieri ("masili") din Crasna și anume: Alexandru Ilschi - care plătise suma de 11 florini și 2 creițari - și Gheorghie Galerie - cu suma de 44 creițari. La 12 martie 1794, la Cernăuți, are loc următoarea învoială: verii Ilschi primesc un sfert din Crasna și cedează părțile din Vilaucea și Zamostia, dând în plus suma de 1000 lei. La 10 februarie 1796, Gheorghe Galerie, Alexandru Ilschi și
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
de a strânge personal colecta. Fondurile pentru construirea catedralei se ridicau la sfârșitul anului 1858 la 28.347 florini. Colecta din Bucovina, pe care episcopul Eugenie Hacman anunțase că o va sprijini, s-a ridicat la 94 florini și 33 creițari. Andrei Șaguna a investit în 1859 o sumă de 24.000 de florini într-o societate pentru exploatarea minelor de aramă (Sz. Domokos și Fűle), înregistrându-se începând din anul 1861 o pierdere. Fondurile pentru construcția catedralei au ajuns la
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
Banatului Timișoarei": "Acolo unde se știe că în sat ori în vecinătate un copil ar avea vărsatul cel bun, numit de români „bubat ăl mare” sau erupția cea mare, se cumpără de la mamă, potrivit vechiului obicei, substanța secretată - de un creițar pentru un singur copil, de doi sau trei creițari dacă trebuie inoculați mai mulți copii. Mai întâi se cercetează dacă bubele sunt de natură bună ori rea, numite de români „bubat ăl mic”, adică erupția cea mică. Dacă se constată
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
ori în vecinătate un copil ar avea vărsatul cel bun, numit de români „bubat ăl mare” sau erupția cea mare, se cumpără de la mamă, potrivit vechiului obicei, substanța secretată - de un creițar pentru un singur copil, de doi sau trei creițari dacă trebuie inoculați mai mulți copii. Mai întâi se cercetează dacă bubele sunt de natură bună ori rea, numite de români „bubat ăl mic”, adică erupția cea mică. Dacă se constată că sunt de natură bună, o astfel de pustulă
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
mănăstirii, a înaintat mai multe cereri de alocare de bani pentru reparații. În 1843 el a adresat o cerere Vorniciei Moldovei, prin care solicita rezidirea a două chilii care erau degradate, costul acesteia fiind estimat la 1607 florini și 32 creițari. Deși domnitorul Moldovei a aprobat ca banii să se aloce din veniturile Mitropoliei, se pare că Mitropolia Moldovei nu a avut bani, iar lucrările nu s-au efectuat. Egumenul Lemeni adresa în 1847 o cerere Miinisterului Cultelor, prin care solicita
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
acoperirea din nou a bisericii, văruirea ei și îndepărtarea decorațiunilor stricate, pardosirea ei, finalizarea zidului împrejmuitor, acoperirea turnului clopotniță și confecționarea unei noi uși la biserică. Costul lucrărilor era apreciat de inginerul statului Țon Smigalschi la 1907 florini și 34 creițari argint. Departamentul averilor bisericești din Moldova a aprobat efectuarea lucrărilor de reparații, dar alocarea banilor a fost amânată din cauza lipsei de fonduri. În 1849, după moartea arhimandritului Melchisedec Lemeni, a izbucnit un nou conflict între autoritățile bisericești de la Iași și
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
Coroana austro-ungară", odată cu adoptarea "etalonului-aur". Odată cu introducerea "Conventionsthaler", în 1754, "florinul" / "guldenul" a fost definit ca jumătate de "Conventionsthaler", și, prin urmare, ca 1/20 din "marca de Colonia" de argint, adică ~ 11,7 g, fiind împărțit în 60 de "creițari" / "Kreuzer". "Florinul" / "Guldenul" a devenit unitatea monetară standard a Imperiului Habsburgic și în continuare a Imperiului Austro-Ungar, rămânând în uz până în 1892. Între 1892 și 1900, cele două monede ("Guldenul / Florinul" și "Coroana") au circulat paralel. După 1900, "coroana" a
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
Între 1892 și 1900, cele două monede ("Guldenul / Florinul" și "Coroana") au circulat paralel. După 1900, "coroana" a fost unica monedă cu putere de circulație în Imperiul Austro-Ungar. În 1857, Austria a trecut la sistemul zecimal, prin crearea unui nou "creițar": 1 "creițar" / 1 "Kreuzer" = 1/100 "Florin", iar 1½ Florin = 1 "Vereinsthaler". Când, în 1866, Prusia a învins Austria, în bătălia de la Königgrätz, aceasta a ieșit din "Zollverein", iar în 1867, odată cu instaurarea sistemului dualist, s-a orientat spre Uniunea
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
și 1900, cele două monede ("Guldenul / Florinul" și "Coroana") au circulat paralel. După 1900, "coroana" a fost unica monedă cu putere de circulație în Imperiul Austro-Ungar. În 1857, Austria a trecut la sistemul zecimal, prin crearea unui nou "creițar": 1 "creițar" / 1 "Kreuzer" = 1/100 "Florin", iar 1½ Florin = 1 "Vereinsthaler". Când, în 1866, Prusia a învins Austria, în bătălia de la Königgrätz, aceasta a ieșit din "Zollverein", iar în 1867, odată cu instaurarea sistemului dualist, s-a orientat spre Uniunea Monetară Latină
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
de 4 "florini", care erau echivalente cu cele de 20 de "franci" și respectiv de 10 "franci". Cu toate acestea, Austro-Ungaria nu a devenit membru deplin al "Uniunii Monetare Latine" în 1870, așa cum fusese prevăzut. 1 "florin austro-ungar" = 60 de "creițari" (în , iar în ). Din 1857, 1 florin = 100 "creițari". În ; în Au fost emise bancnote cu valori nominale 1, 5, 10, 50, 100 și 1000 de florini, cu un avers în germană și un revers în maghiară.
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
20 de "franci" și respectiv de 10 "franci". Cu toate acestea, Austro-Ungaria nu a devenit membru deplin al "Uniunii Monetare Latine" în 1870, așa cum fusese prevăzut. 1 "florin austro-ungar" = 60 de "creițari" (în , iar în ). Din 1857, 1 florin = 100 "creițari". În ; în Au fost emise bancnote cu valori nominale 1, 5, 10, 50, 100 și 1000 de florini, cu un avers în germană și un revers în maghiară.
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Lacuri antroposaline s-au format pe locul unor foste exploatări
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
monede fiind Vladislav I în Țara Românească, el bătând "ducați munteni" din argint, urmat de Petru Mușat în Moldova, acesta emițând "groși" de argint. Spre deosebire de Țara Românească și Moldova, Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși, oboli, dinari, creițari, guldeni, taleri și ducați, începând cu anul 1538. Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede, de-a lungul secolelor circulând: taleri turcești, galbeni ungurești și austrieci, zloți, carboave rusești, țechini venețieni, în total peste 100 de tipuri de monede. O
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
turcilor otomani să îi ceară capul. Prin Regulamentele Organice adoptate în 1831 în Țara Românească și în 1832 în Moldova, se stabilesc monedele care pot fi folosite pe teritoriul românesc: galbenul austriac, sfanțul de argint (din : „denumirea monedei de "20 creițari"”), Ca o recunoaștere a Unirii, domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de monedă, care să se numească „român”, sau „romanat” (după propunerea lui Ion Heliade Rădulescu). Acest lucru însă nu era posibil, fiind condiționat de cantitatea de metal din vistieria
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau de obicei la peste
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau de obicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Ocna Sibiului are 14 lacuri mai importante: O trăsătură
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
și proiectul depozitului de mangal. Pe 10 Decembrie 1808 Mätz și Asztalos întocmesc alte proiecte de investiții care la rândul lor sunt aprobate de trezorerie. Potrivit proiectului se poate construi digul pe pârâul Runc la preț de 3691 forinți 5 creițari și curățarea canalului pentru aducțiunea apei dinspre barajul pe pârâul Nădrab cu costul de 430 forinți. Astfel lucrările pentru construcția uzinei au fost finalizate în 1813. Împreună cu toate investițiile suma finală s-a ridicat la 98728 forinți 50¼ creițari. Furnalul
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
5 creițari și curățarea canalului pentru aducțiunea apei dinspre barajul pe pârâul Nădrab cu costul de 430 forinți. Astfel lucrările pentru construcția uzinei au fost finalizate în 1813. Împreună cu toate investițiile suma finală s-a ridicat la 98728 forinți 50¼ creițari. Furnalul a fost dat în exploatare în mijlocul lunii Aprilie. Schița furnalului nu mai există, însă din alte documente se cunosc forma și dimensiunile. Potrivit documentelor, creuzetul rotund avea un diametru de 110 cm, diametrul pântecului 215 cm, diametrul gâtului 105
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
furnalului de la bază până la gât: 9,50m - Înălțimea gurilor de vânt superioare față de fundul creuzetului: 53cm - Înălțimea gurilor de vânt inferioare față de fundul creuzetului: 47cm - Suprafața gurilor de vânt 16cm² fiecare Pentru lucrările enumerate s-au cheltuit 40529 forinți, 51 creițari, iar furnalul a fost pornit din nou pe 25 Noiembrie 1838. Îmbunătățirile implementate și renovarea furnalului de către proprietarul atelierelor de fierărit, s-au dovedit a fi benefice astfel cheltuielile de exploatare au scăzut de la 63,3 creițari la 55,5
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]