17,394 matches
-
creierului de mașini s-a mai făcut și în secolul XVIII, când creierul a fost comparat cu o mașină, astăzi creierul este comparat cu computerul, deci tot un fel de mașină, ceva mai complicată; creierul are alte legi, mai ales creierul creatorului; creierul creatorului este un creier special. Marian Ilea: Cum l-ați putea defini... prezenta, de fapt? Nicolae Breban: Vă spuneam mai înainte... nemulțumit de lumea reală, de structurile lumii reale, el propune o altă structurare, alte simboluri, alte idei
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
mașini s-a mai făcut și în secolul XVIII, când creierul a fost comparat cu o mașină, astăzi creierul este comparat cu computerul, deci tot un fel de mașină, ceva mai complicată; creierul are alte legi, mai ales creierul creatorului; creierul creatorului este un creier special. Marian Ilea: Cum l-ați putea defini... prezenta, de fapt? Nicolae Breban: Vă spuneam mai înainte... nemulțumit de lumea reală, de structurile lumii reale, el propune o altă structurare, alte simboluri, alte idei, și pentru
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
făcut și în secolul XVIII, când creierul a fost comparat cu o mașină, astăzi creierul este comparat cu computerul, deci tot un fel de mașină, ceva mai complicată; creierul are alte legi, mai ales creierul creatorului; creierul creatorului este un creier special. Marian Ilea: Cum l-ați putea defini... prezenta, de fapt? Nicolae Breban: Vă spuneam mai înainte... nemulțumit de lumea reală, de structurile lumii reale, el propune o altă structurare, alte simboluri, alte idei, și pentru asta creează alte personaje
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
abstracte ale lui Nichita Stănescu) să facă una cu conștiința ce le percepe și integrează. Din acest punct de vedere, poemul de maximă relevanță e complicatul, laboriosul Ancoră-de-pescuit, unde, mai întâi, asistăm la "alianța secretă" cu un păianjen, "osmoza dintre creierul uman și cel primitiv/ dintre visele sofisticate și impulsurile de lumină albastră/ dintre uimirea cu care totdeauna am cuprins lumea/ și încântarea cu care ochii lui îmbrățișează prada"; după care, o dată cu rememorarea unui episod din copilărie, plonjăm în plină revelație
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
și în mormânt. Căci și-a dorit să fie (re)cunoscut drept compozitor, nu numai ca interpret. Se pare însă că posibilitatea lui de a opta, cu alte cuvinte, divina lui libertate este în continuare încălcată de diletantismul celor cu creierele colbuite, mândri vrăjmași ai memoriei și demnității spiritului, mulțumiți de a face ceva ce nu pot în realitate face. L-am întrebat de una, de alta. Mi-a spus că din când în când mai iese cu Chopin la o
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
-o. Salivă este un fluid corporal prețios, cu puteri magice în tratament și întinerire. De sute de ani chinezii i-au acordat cel mai înalt respect, cu toate că valoarea ei de-abia începe să fie percepută în Occident. Salivă poate hrăni creierul, ajută la digestie, detoxifica organismul, mărește flexibilitatea, sporește luciul și netezimea fetei și corpului, stimulează sexualitatea și întărește imunitatea - toate funcțiile care se opun efectelor îmbătrânirii (citiți mai multe AICI: Salivă, conform medicinii tradiționale chineze, este “lichidul de aur”. Înghițiți
Incredibile sfaturi ale medicinei traditionale chineze, cu ajutorul carora putem trai peste 100 de ani! [Corola-blog/BlogPost/94280_a_95572]
-
curat și soarele sunt pentru viața ceea ce este petrolul pentru lămpi, iar în lipsa lor viața nu ar fi posibilă. Chinezii din vremurile vechi credeau că aerul curat și lumina blândă a soarelui conțin energie, care ne poate hrăni plămânii, inima, creierul și pielea, dandu-ne energie și tinerețe. almeea.ro
Incredibile sfaturi ale medicinei traditionale chineze, cu ajutorul carora putem trai peste 100 de ani! [Corola-blog/BlogPost/94280_a_95572]
-
Aristotel credea despre creierul uman că servește doar scopului de a răcori sângele, fiind un organ secundar inimii. Începând cu celebrul medic roman Galen, creierul a căpătat recunoașterea pe care o merită pentru rolul său esențial în funcționarea omului, ca lăcaș al minții și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
Aristotel credea despre creierul uman că servește doar scopului de a răcori sângele, fiind un organ secundar inimii. Începând cu celebrul medic roman Galen, creierul a căpătat recunoașterea pe care o merită pentru rolul său esențial în funcționarea omului, ca lăcaș al minții și al identității individului. Cel mai misterios organ al omului a fost descris acum câteva decenii de către un profesor emerit de la Universitatea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
ca lăcaș al minții și al identității individului. Cel mai misterios organ al omului a fost descris acum câteva decenii de către un profesor emerit de la Universitatea Carnegie Mellon, Emerson Pugh, printr-un aforism celebru: „De-ar fi atât de simplu creierul uman încât noi să-l înțelegem, atunci ar fi atât de simplu încât nu am putea să o facem”. Cu toate acestea, cercetările efectuate în ultimii ani au dus la aprofundarea cunoașterii pe care o avem despre organul cu ajutorul căruia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
facem”. Cu toate acestea, cercetările efectuate în ultimii ani au dus la aprofundarea cunoașterii pe care o avem despre organul cu ajutorul căruia percepem și judecăm realitatea. Aceste cercetări au scos la iveală și câteva descoperiri interesante despre modul în care creierul ne joacă uneori feste. Imaginile difuze, șterse din mintea noastră Creierul mediază între ceea ce recepționează ochii noștri și ceea ce conștientizăm efectiv că am văzut. Practic, realitatea vizuală pe care o trăim în fiecare clipă este un film pus în scenă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
la aprofundarea cunoașterii pe care o avem despre organul cu ajutorul căruia percepem și judecăm realitatea. Aceste cercetări au scos la iveală și câteva descoperiri interesante despre modul în care creierul ne joacă uneori feste. Imaginile difuze, șterse din mintea noastră Creierul mediază între ceea ce recepționează ochii noștri și ceea ce conștientizăm efectiv că am văzut. Practic, realitatea vizuală pe care o trăim în fiecare clipă este un film pus în scenă de creier, care recreează realitatea, trecând-o printr-un filtru propriu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
joacă uneori feste. Imaginile difuze, șterse din mintea noastră Creierul mediază între ceea ce recepționează ochii noștri și ceea ce conștientizăm efectiv că am văzut. Practic, realitatea vizuală pe care o trăim în fiecare clipă este un film pus în scenă de creier, care recreează realitatea, trecând-o printr-un filtru propriu. Iată un test simplu prin care puteți vedea cum creierul elimină o secvență din realitatea vizuală: așezați-vă în fața unei oglinzi și priviți, folosind ambii ochi, doar unul dintre ei. Mutați
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
efectiv că am văzut. Practic, realitatea vizuală pe care o trăim în fiecare clipă este un film pus în scenă de creier, care recreează realitatea, trecând-o printr-un filtru propriu. Iată un test simplu prin care puteți vedea cum creierul elimină o secvență din realitatea vizuală: așezați-vă în fața unei oglinzi și priviți, folosind ambii ochi, doar unul dintre ei. Mutați-vă apoi privirea asupra celuilalt ochi: priviți mai întâi stângul, apoi dreptul, apoi stângul din nou. Veți observa un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
care îl priviți, nu o să vă vedeți ochii mișcându-se. În schimb, dacă există cineva în apropiere care vă privește atunci când efectuați acest experiment, acea persoană va observa mișcările ochilor. Aceste mișcări rapide ale ochilor, denumite sacade, sunt eliminate de către creier din filmul realității de zi cu zi. Fenomenul se numește „mascare a sacadelor” (saccadic masking în limba engleză) și a fost descoperit în 1898. De ce are loc acest fenomen? Sacadele constituie cea mai rapidă mișcare produsă de corpul uman, iar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
sacadelor” (saccadic masking în limba engleză) și a fost descoperit în 1898. De ce are loc acest fenomen? Sacadele constituie cea mai rapidă mișcare produsă de corpul uman, iar imaginile înregistrate pe retină în timpul acestora ar fi neclare și încețoșate. Astfel, creierul elimină atât aceste imagini difuze, care nu ar fi utile în procesul de percepție, cât și senzația că lipsește ceva. Râsul schimbă ceea ce vedem Un cercetător australian a demonstrat recent că vedem lumea altfel atunci când râdem. Jack Pettigrew, profesor la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
ceea ce vedem Un cercetător australian a demonstrat recent că vedem lumea altfel atunci când râdem. Jack Pettigrew, profesor la Universitatea din Queensland, a explicat că, în mod normal, fiecare ochi trimite imaginea pe care o surprinde către o parte distinctă a creierului. Fără ca noi să ne dăm seama, creierul schimbă în mod continuu atenția între cele două imagini; această situație poartă numele de „rivalitate binoculară”. Așa se explică de ce atunci când privim iluzii optice precum cubul Necker vedem de fapt două perspective diferite
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
recent că vedem lumea altfel atunci când râdem. Jack Pettigrew, profesor la Universitatea din Queensland, a explicat că, în mod normal, fiecare ochi trimite imaginea pe care o surprinde către o parte distinctă a creierului. Fără ca noi să ne dăm seama, creierul schimbă în mod continuu atenția între cele două imagini; această situație poartă numele de „rivalitate binoculară”. Așa se explică de ce atunci când privim iluzii optice precum cubul Necker vedem de fapt două perspective diferite, pe rând. Cei mai mulți oameni văd fața cubului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
din dreapta sus. Explicația cea mai plauzibilă o reprezintă tendința firească de a vizualiza lucrurile de deasupra, poziție din care este vizibila fața superioară a acestora. Perspectiva de jos asupra lucrurilor este mult mai rar întâlnită, astfel că de cele mai multe ori creierul alege să considere ca se vizualizează cubul de sus. Jack Pettigrew a descoperit că, atunci când râdem, procesul care în mod normal ne permite să vedem două cuburi încetează. Aspectul tridimensional al imaginii dispare. Descoperirea profesorului australian s-a produs din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
mai repede. O posibilă explicație o reprezintă faptul că experiențele ce includ multe detalii necunoscute par a dura mai mult timp. Când suntem tineri, cele mai multe amănunte sunt noi, astfel că experiențele par a dura mai mult decât la bătrânețe, când creierul este surprins de mai puține noutăți. Percepția timpului poate fi influențată de evenimente cu un semnificativ impact emoțional. În cazul în care identificăm un potențial pericol, regiunea cerebrală cu un rol important în procesarea fricii, amygdala, percepe fiecare detaliu în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
timp să observe că sunetul rezultat formează un ritm interesant, chiar o melodie. Cum se explică această încetinire a timpului ce parcă aduce aminte de celebrul film Matrix? David Eagleman explică: „Timpul este ca de cauciuc - se dilată atunci când resursele creierului sunt exploatate intens și se contractă atunci când creierul este mai puțin solicitat, adică atunci când acesta întâlnește o situație familiară”. Acest lucru a fost confirmat de experimente în care oamenii au stat o vreme în peșteri, izolați de orice fel de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
ritm interesant, chiar o melodie. Cum se explică această încetinire a timpului ce parcă aduce aminte de celebrul film Matrix? David Eagleman explică: „Timpul este ca de cauciuc - se dilată atunci când resursele creierului sunt exploatate intens și se contractă atunci când creierul este mai puțin solicitat, adică atunci când acesta întâlnește o situație familiară”. Acest lucru a fost confirmat de experimente în care oamenii au stat o vreme în peșteri, izolați de orice fel de stimul vizual sau auditiv. În iulie 1962, un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
watch?feature=player embedded&v=Hd4rgyZzseY Experimente efectuate recent pe oameni și pe șoareci au arătat că substanțele stimulante duc la perceperea unei durate de timp ca fiind mai lungă decât în realitate. Aceste substanțe, precum cofeina, cocaina sau nicotina, permit creierului să funcționeze mai repede, astfel că acesta poate percepe mai multe evenimente externe, producând senzația de dilatare a timpului trăit. Alte studii au arătat că substanțele depresive au un efect invers. Același lucru se petrece în cazul afecțiunilor ce reduc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
astfel că acesta poate percepe mai multe evenimente externe, producând senzația de dilatare a timpului trăit. Alte studii au arătat că substanțele depresive au un efect invers. Același lucru se petrece în cazul afecțiunilor ce reduc nivelul de dopamină din creier, precum boala Parkinson. Astfel, încetinind viteza de funcționare a creierului, apare senzația că evenimentele se petrec cu rapiditate. Efectul placebo - din ce în ce mai puternic Cu toții am auzit despre efectul placebo, ce evidențiază capacitatea de vindecare pe care o are creierul uman. Chiar dacă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
senzația de dilatare a timpului trăit. Alte studii au arătat că substanțele depresive au un efect invers. Același lucru se petrece în cazul afecțiunilor ce reduc nivelul de dopamină din creier, precum boala Parkinson. Astfel, încetinind viteza de funcționare a creierului, apare senzația că evenimentele se petrec cu rapiditate. Efectul placebo - din ce în ce mai puternic Cu toții am auzit despre efectul placebo, ce evidențiază capacitatea de vindecare pe care o are creierul uman. Chiar dacă oamenii de știință nu înțeleg încă în totalitate cum funcționează
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]