232 matches
-
apanaj al Doamnei Moldovei, fiind prezent încă din Evul Mediu pe sigiliul orașului. Crucea Sfântului Gheorghe face referire la sfântul patron al orașului Botoșani, fiind hramul bisericii ridicate de Petru Rareș în centrul târgului medieval. Coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reședință de județ.
HOTĂRÂRE nr. 157 din 3 martie 2010 privind aprobarea stemei municipiului Botoşani, judeţul Botoşani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220576_a_221905]
-
însumate Cetatea simbolizează principalul monument istoric al zonei, Cetatea Făgărașului, astăzi fiind sediul Muzeului Țării Făgărașului "Valeriu Literat". Peștii constituie însemnul heraldic tradițional al zonei, fapt atestat de un sigiliu din anul 1413. Coroana murală de argint cu 5 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu. --------------
HOTĂRÂRE nr. 851 din 11 august 2010 privind aprobarea stemei municipiului Făgăraş, judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225641_a_226970]
-
orașului Năsăud. Grănicerul năsăudean simbolizează vechii grăniceri români din Ținutul Năsăudului, precum și faptul că localitatea a fost recunoscută ca reședință a Districtului Grăniceresc al Năsăudului în secolul al XVIII-lea. Brâul undat reprezintă râul Someș. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș -------
HOTĂRÂRE nr. 388 din 2 mai 2012 privind aprobarea stemei oraşului Năsăud, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241385_a_242714]
-
acvilei se află un alt scut de dimensiuni mai mici, tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roșu, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, o poartă de cetate, arcuită, de argint, rostuită negru, cu două turnuri crenelate; 3) pe verde, două securi consulare române, naturale, încrucișate în săritoare. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246484_a_247813]
-
verde, două securi consulare române, naturale, încrucișate în săritoare; 3) pe roșu, un leu de aur, aprins roșu, ținând în laba dreaptă anterioară o sabie, cu vârful lat, de argint, înzestrată de aur, poziționată în bară, născând dintr-un zid, crenelat din patru piese, de același metal și rostuit negru. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246484_a_247813]
-
acvilei se află un alt scut de dimensiuni mai mici, tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roșu, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, o poartă de cetate, arcuită, de argint, rostuită negru, cu două turnuri crenelate; 3) pe verde, două securi consulare române, naturale, încrucișate în săritoare. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246485_a_247814]
-
verde, două securi consulare române, naturale, încrucișate în săritoare; 3) pe roșu, un leu de aur, aprins roșu, ținând în laba dreaptă anterioară o sabie, cu vârful lat, de argint, înzestrată de aur, poziționată în bară, născând dintr-un zid, crenelat din patru piese, de același metal și rostuit negru. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246485_a_247814]
-
acvilei se află un alt scut de dimensiuni mai mici, tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roșu, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, o poartă de cetate, arcuită, de argint, rostuită negru, cu două turnuri crenelate; 3) pe verde, două securi consulare române, naturale, încrucișate în săritoare. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246486_a_247815]
-
verde, două securi consulare române, naturale, încrucișate în săritoare; 3) pe roșu, un leu de aur, aprins roșu, ținând în laba dreaptă anterioară o sabie, cu vârful lat, de argint, înzestrată de aur, poziționată în bară, născând dintr-un zid, crenelat din patru piese, de același metal și rostuit negru. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246486_a_247815]
-
elementelor însumate Cele 3 turnuri împreună cu coroanele reprezintă elementele vechi ale emblemei scaunului și târgului Rupea, făcând trimitere la cetatea medievală existentă în zonă. Platforma verde simbolizează peisajul natural și șanțurile de apărare ale localității. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Victoria, județul Brașov Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.2, stema orașului Victoria se compune dintr-un scut
HOTĂRÂRE nr. 115 din 20 martie 2013 privind aprobarea stemelor oraşelor Rupea şi Victoria, judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250234_a_251563]
-
argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Capra neagră și floarea de colț reprezintă bogăția cinegetică și faunistică a zonei. Turnurile de evacuare și cisterna simbolizează combinatul chimic, în jurul căruia s-a construit localitatea. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. ---------
HOTĂRÂRE nr. 115 din 20 martie 2013 privind aprobarea stemelor oraşelor Rupea şi Victoria, judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250234_a_251563]
-
Cele două mâini înfrățite și crucea simbolizează buna înțelegere, armonia, înfrățirea oamenilor de diferite etnii care locuiesc în zonă. Crucea reprezintă atât crucea greacă, simbol al ortodoxiei, cât și crucea latină, simbol al credinței catolice. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. ---------
HOTĂRÂRE nr. 108 din 20 martie 2013 privind aprobarea stemei oraşului Deta, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249999_a_251328]
-
în timpul domniei lui Constantin Alexandru Ipsilanti. Rezervorul de apă simbolizează fabrica de ciment care funcționează din anul 1923. Cele două fulgere evocă fabrica de becuri "Steaua electrică", iar numărul lor indică numărul localităților afiliate orașului. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. ------
HOTĂRÂRE nr. 104 din 20 martie 2013 privind aprobarea stemei oraşului Fieni, judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250003_a_251332]
-
Spicele de grâu simbolizează una din ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura, și valorificarea produselor agricole. Lira cu ramurile de laur semnifică viața culturală și artistică, amintind de Reuniunea corală "Lyra", înființată ��n anul 1931. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. -------
HOTĂRÂRE nr. 106 din 20 martie 2013 privind aprobarea stemei oraşului Chişineu-Criş, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250005_a_251334]
-
și semiluna semnifică luptele de apărare duse împotriva otomanilor, care au avut loc în zonă, în secolul al XVI-lea. Caduceul semnifică activitatea comercială desfășurată în oraș. Vița-de-vie reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, viticultura. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Sântana, județul Arad Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.2, stema orașului Sântana se compune dintr-un scut
HOTĂRÂRE nr. 128 din 6 martie 2012 privind aprobarea stemelor oraşelor Pâncota şi Sântana, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239920_a_241249]
-
capul nimbat, privind din față, purtând veșminte specifice. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Personajul stilizat o reprezintă pe Sfânta Ana, care dă denumirea localității. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.
HOTĂRÂRE nr. 128 din 6 martie 2012 privind aprobarea stemelor oraşelor Pâncota şi Sântana, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239920_a_241249]
-
coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Grâul și roata dințată simbolizează ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura și industria. Numărul spicelor de grâu arată numărul localităților componente ale unității administrativ-teritoriale. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. --------
HOTĂRÂRE nr. 695 din 11 iulie 2012 privind aprobarea stemei oraşului Scorniceşti, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243377_a_244706]
-
Anexa 1 Anexa 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului Iași, județul Iași Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema municipiului Iași se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află o cetate crenelată de argint; pe flancurile cetății se află două turnulețe, cu câte o fereastră deschisă, timbrate de câte o cruce cu brațe egale; în centrul cetății se află un turn înalt cu poarta și ferestrele închise. În mijlocul scutului, pe cetate, se
HOTĂRÂRE nr. 307 din 16 aprilie 2014 privind aprobarea stemei municipiului Iaşi, judeţul Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261744_a_263073]
-
incinta Curții Domnești, respectiv Sf. Gheorghe și Sf. Treime. Capul de bour al Moldovei, amplasat deasupra stemei, ieșind din coroana murală, subliniază statutul de capitală pe care Iașul l-a deținut vreme de 3 secole. Coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu-reședință de județ.
HOTĂRÂRE nr. 307 din 16 aprilie 2014 privind aprobarea stemei municipiului Iaşi, judeţul Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261744_a_263073]
-
Akinakes, care datează din sec. V î.Hr., a fost descoperită în anul 1955 în cariera de ciment de la Medgidia. Leul reprezintă omagiul adus luptei comune a românilor, turcilor și tătarilor pentru România Mare în timpul Primului Război Mondial. Coroana murală cu 5 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu.
HOTĂRÂRE nr. 358 din 30 aprilie 2014 privind aprobarea stemei municipiului Medgidia, judeţul Constanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261750_a_263079]
-
crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Semnul de aur evocă marca juridică de odinioară a localității. Cei 3 maci simbolizează solidaritatea civică, curajul și mărirea, care vin din inima omului și sunt înfipți în inima Țării Bârsei. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.
HOTĂRÂRE nr. 340 din 30 aprilie 2014 privind aprobarea stemei oraşului Ghimbav, judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261771_a_263100]
-
acvilei se află un alt scut de dimensiuni mai mici, tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roșu, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, o poartă de cetate, arcuită, de argint, rostuită negru, cu două turnuri crenelate; 3) pe verde, două securi consulare române, naturale, încrucișate în săritoare. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263932_a_265261]
-
verde, două securi consulare române, naturale, încrucișate în săritoare; 3) pe roșu, un leu de aur, aprins roșu, ținând în laba dreaptă anterioară o sabie, cu vârful lat, de argint, înzestrată de aur, poziționată în bară, născând dintr-un zid, crenelat din patru piese, de același metal și rostuit negru. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263932_a_265261]
-
la dextra: 1) pe purpuriu, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil, dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și stânga ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe portocaliu, un turn crenelat de argint, rostuit negru, dotat cu o fereastră și o poartă închisă; 3) pe albastru, în partea de jos, trei brâuri undate, cel din mijloc mai gros, peste care plutește o floare de nufăr, totul de argint. În partea inferioară
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263932_a_265261]
-
argint reprezintă vechile tradiții și privilegii ale localității, "martori" fiind cei doi lei; coroana sugerează faptul că localitatea a fost menționată documentar într-un privilegiu regal, dar și dreptul de târg primit în anul 1500. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Copșa Mică, județul Sibiu Descrierea stemei Stema orașului Copșa Mică, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-
HOTĂRÂRE nr. 12 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemelor oraşelor Cisnădie şi Copşa Mică, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258022_a_259351]