3,573 matches
-
aceea ce fusese odată societatea americană - un edificiu de tip concurențial centrat pe cultul eroului, al competenței și al meritului -, ea a devenit azi un conglomerat hibrid respirînd aerul compătimitor al autovictimizării. Vremea eroilor dispuși să se sacrifice pentru un crez a trecut, a venit timpul protejării victimelor lor. Și astfel, în lipsa unui ideal sau a unei credințe, confortul, siguranța zilei de mîine și consumul neîngrădit sînt scopurile predilecte ale americanului de astăzi. Culmea este că la toate aceste rezultate se
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
nu înțelege că titlul îi este cheie, cifru și, în consecință, cititorul, amator sau exeget, în demersul interpretativ ajunge la el. Și ce altceva, mai presus de religia iubirii în care a trăit și trăiește poetul, poate însemna ,,Evanghelia inimii”? Crezului poetic al spanio lului Juan Ramon Jimenez, pe care il adoră și pe care îl ia partener alături de graficianul Damian Petrescu, trăitor la Paris, i se alătură poetul Theodor Rapăn care înțelege că ,,omul, înainte de a deveni Cuvânt, prin actul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
absolut experiment prin rugăciune, mișcarea duhovniceasca definită prin ea însăși, păstrează în organizarea ei concentrica nume sonore care au scris cu sacrificiul suprem pagina nemistuitei flăcări a Rugului Aprins. Astăzi, nu a rămas decât amintirea faptelor ce se petreceau acolo. Crezul de gândire și de viață al celor de la Rugul Aprins, în autenticitatea literară și artistică, era îmbinat cu trăirea mistica în prezența lui Dumnezeu. Vasile Voiculescu se numără printre martirii mărturisitori care au scris versuri tradiționaliste menite să creeze o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci pe-un colț de răi unde n-avem datini, nici străbuni dar avem mari crezuri de români ! OMUL DIN CARPAȚI Prof. dr. Claudiu Mătasa s-a dus prietenul din Sud... venea de prin Carpați din Est. el și-a dorit să fie crud pisc teafăr peste Everest. America l-a înfiat și-a devenit american
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
le răspunde în stilul glumeț-amar ce-i este propriu, sincer dar și precaut, atent să nu absolutizeze. S-ar putea crede că răspunde uneori în doi peri, dar nu o face. Atunci când i se cere, de pildă, să-și rezume crezul estetic: Merg așa, aiurea, pe lângă literatură, cu speranța că nu m-am îndepărtat cu totul de ea. Cu speranța că sînt, într-un fel, o umbră a poeților, un negru pe plantațiile lor". Ce sunt criticii? Fie că le place
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
origine bască, Fernando Savater, traducătorul în spaniolă a operei lui Cioran și cu un doctorat despre gânditorul român. încă și mai interesante, cu un plus de participare afectivă sunt comentariile, însoțite de citate, ale Autobiografiei lui Savater. Egalează cu un crez împrumutat de la Savater formularea: ,dacă fac ceea ce-mi place și pentru care nu mă plătește nimeni, o să sfârșesc prin a trebui să fac lucruri care nu-mi plac doar ca să fiu plătit". E ceva ce li se întâmplă multora
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
Übergang), care urmează să apară în acestă iarnă la editura Königshausen & Neumann din Würzburg și din care au apărut deja fragmente prin reviste. În Mulțumirile puse, ca o glumeață imitare a structurii cărților științifice, la începutul volumului, autorul își definește crezul poetic astfel: ,Mulțumire adusă tigrului de cel lăsat să îl călărească, înainte de-a fi mâncat, mulțumire adusă limbajului, care-i alină pe cei ce i-a speriat, mulțumire adusă spaimei, ce-ngăduie râsul celor ce frânți de ea încă
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
drept exemplu ne poate servi imaginea etapelor parcurse, spre exemplu, de către George Rochberg care sunt trei: serialism riguros, tehnica citatului în maniera Ives și relevarea apetentei pentru neo-tonal. Este de remarcat faptul orientării înspre tehnică (postmodernă) a citarii pornind de la crezul aproape “ortodox” în valorile serialismului integral. Tot astfel se întâmplă și în cazul lui Karlheinz Stockhausen sau a lui Louis Andriessen, o următoare și ipotetica etapă reprezentând “revenirea” la gândirea tributara de substanță tonala (neoromantica). Astfel, putem vorbi despre cazul
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
februarie 1990 apărea primul număr al săptămânalului „Agenda“. O publicație modestă, cu doar patru pagini, dar care a reușit să se impună de la bun început datorită echidistanței sale, faptului că nu s-a implicat politic, ci s-a dedicat unui crez - respectul față de cititori. Anii au trecut. Astăzi, sărbătorim apariția numărului 700, ceea ce înseamnă că de aproape 14 ani, fără întrerupere, am fost prezenți la fiecare sfârșit de săptămână pe piața presei bănățene și citiți de mai bine de 400 000
Agenda2003-27-03-agendisti () [Corola-journal/Journalistic/281212_a_282541]
-
sunt o verificare continuă, permanentă, a existenței Sale trupești, în care harul lui Dumnezeu se unește cu viața omenească într-o desăvârșită contopire divino-umană: este fenomenul, faptul, rostit poetic, care „înomenea dumnezeirea și îndumnezeia pe om“. În articolul 4 din „Crez“ citim că Iisus „a fost răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat, a pătimit și s-a îngropat“. Este vorba despre patimile și jertfa lui Iisus, despre acel act supraomenesc, divin, prin care Fiul lui Dumnezeu a luat asupra
Agenda2004-15-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282282_a_283611]
-
minoritate națională, una dintre problemele cele mai sensibile o reprezintă păstrarea propriei identități culturale, conservarea tradițiilor, dar nu oricum, ci prin armonizarea relațiilor cu majoritatea în mijlocul căreia trăiește. În cazul minorității bulgare din Banat, aceasta și-a făcut un adevărat crez din cultivarea unor relații de prietenie și bună înțelegere nu doar cu majoritatea română, ci și cu toate celelalte minorități. Iar această atitudine este poate cel mai bine reprezentată în cazul profesorului Carol Matei Ivanciov, președintele Uniunii Bulgare din Banat
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
Prefect de Timiș, precum și pe ceilalți delegați reprezentând cultele, asociațiunile ivite în vâltoarea Revoluției ce și-a aprins flacăra sfântă în orașul-erou Timișoara, partidele politice, oamenii de știință, artă și cultură, naționalitățile conviețuitoare, spre a ne fi demnă solie a crezului nostru sfânt de unitate națională la această mare sărbătoare a Neamului Românesc. Fie ca întâiul praznic liber al Zilei de 1 Decembrie ca zi națională a Românilor să ne unească pe veci inimile, simțirile și gândurile în Alba cetate a
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
21-22 decembrie 1989. Documentele aparțin Timișoarei, României, Istoriei naționale. Citirea lor, repetată chiar, le-a transformat din gânduri personale în patrimoniu al orașului. În jurul acestor mesaje-documente s-a născut o nouă carte: „Noi suntem poporul“, reluând unul dintre strigătele de crez ale timișorenilor. „Noi suntem poporul/Voi pe cine apărați? /Strigă azi norodul/Propriilor soldați! “ - versifica, încă sub gloanțe, unul din poeții Timișoarei. În premieră, câteva din acele documente sunt prezentate aici. Volumul va fi lansat la 20 decembrie, ora 14
Agenda2004-51-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283166_a_284495]
-
și probabil natura i-a întâmpinat cu verdele inocent, sădindu-le în inimi încrederea într-un viitor prosper. În partea dreaptă, blazonul reproduce un miel purtător al stegulețului cu însemn creștinesc, ambele simbolizând inocența, castitatea, puritatea, jertfite pe altarul unui crez divin. Mielul din blazon este însă unul triumfător, purtător al simbolului creștin ca semn al biruinței și al păstrării peste veacuri a credinței străvechi, în pofida tuturor sacrificiilor și a impedimentelor. Fundalul albastru pe care se distinge mielul purtător al însemnului
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
activitate din 1996 din dragoste față de oraș. Sunt convins că se poate face ceva pentru Timișoara. Timișorenii merită acest lucru. Evident, nu poți face nimic singur. Trebuie să ai o echipă care să te susțină și care să-ți împărtășească crezul. Pe de altă parte, trebuie să ai și sprijinul colectivității. Tot ce am spus trebuie făcut pentru comunitatea locală și împreună cu ea. Eu sunt încrezător în viitorul Timișoarei și sunt convins că, în anii care vin, vom putea face multe
Agenda2004-18-04-administratia () [Corola-journal/Journalistic/282356_a_283685]
-
Adevărat c-a înviat! Cel care a suferit condamnarea la moarte sub Ponțiu Pilat, care a murit răstignit pe cruce și a fost înmormântat, Isus Fiul lui Dumnezeu, născut din Fecioara Maria, „a înviat a treia zi, după scripturi“ (conform Crezului Niceno-Constantinopolitan). Acest anunț este temelia speranței umanității. Iar de nu a înviat Cristos, nu numai credința noastră este zadarnică (cf. I Cor 15, 14), ci și speranța noastră este zadarnică, pentru că răul și moartea ne-ar fi ținut în robie
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
numărându-se organizații Caritas din mai multe țări: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Germania, Olanda, Italia, Luxemburg, Portugalia, Spania, Elveția și Statele Unite ale Americii. Organizația, cu sediul la Vatican (Roma), activează cu și pentru cei aflați în nevoie, indiferent de crez, rasă, sex sau apartenență etnică, luptând împotriva sărăciei, excluderii, intoleranței și discriminării. În prezent, activitatea organismului internațional este coordonată în calitate de președinte de Arhiepiscopul Fouad El Hage. Considerată drept una dintre cele mai mari organizații umanitare din lume, Caritas aduce speranță
Agenda2004-37-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282856_a_284185]
-
Prefect de Timiș, precum și pe ceilalți delegați reprezentând cultele, asociațiunile ivite în vâltoarea Revoluției ce și-a aprins flacăra sfântă în orașul-erou Timișoara, partidele politice, oamenii de știință, artă și cultură, naționalitățile conviețuitoare, spre a ne fi demnă solie a crezului nostru sfânt de unitate națională la această mare sărbătoare a Neamului Românesc. Fie ca întâiul praznic liber al Zilei de 1 Decembrie ca zi națională a românilor să ne unească pe veci inimile, simțirile și gândurile în Alba cetate a
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
avea niciodată un orizont. 1990.Suntem țărână, patimă și dor. 1991. Fiecare vreme își are vremurile patimilor și pătimirilor ei. 1992. Patima este focul divin al eternității adevărului absolut. IlUZIE șI REALITATE 1993. Tot ce rămâne în lumea iluziei este crezul în speranță. 1994. Iluzia este o realitate care și-a pierdut cardinalele pe cadranul propriei sale busole. 1995. Iluzia este o realitate întoarsă pe dos. 1996. Iluzia devine realitate doar atunci când este cunoscută. 1997. A cunoaște iluzia este o realitate
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
Cuvântul în această lume devine sufletul iluziei. 2056. Fără iluzie, adevărul realității, ar fi fost atât de singur încât s-ar fi pierdut în neantul nonexistenței pentru totdeauna. 2057. Iluzia înseamnă înainte de toate ritm, culoare și vibrație, toate pentru un crez, o speranță și un vis. 2058. Realitatea este un joc de imagine al iluziei. 2059. Realitatea este cea care îi dă iluziei trăinicie. 2060. Doar cel ce se îndoiește de cunoaștere va descoperi lipsa acesteia de scrupule în fața vieții. 2061
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
mine însumi, quinquagenar și rac, e greu, cam greu, să mă mai de-fo(a)rtez! - Critică dvs. lilterară este un soi de "hronica literaricească" în registru postmodern. Nu credeți că, pentru anumite categorii de cititori, puteti deveni obositor? - Ei, bravos! Crez, - cum să nu crez?! - Adăugând două vorbe la ceea ce ați spus în cartea "Dublul regim (diurn/nocturn) al presei", întrebăm: Frâu Presse ne informează sau ne INFORMEAZĂ (ne face informi)? - S-o luăm metodic, domnilor ziariști! 1. "Frâu Presse" este
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
jucăria democrației are micul sau marele merit că poate încăpea pe mîna oricui. Legea lui Ticu nu e numai afacerea personală a acestui senator care a preferat să se rupă de țărăniștii pe listele cărora a ajuns în Parlament, de dragul crezului său personal. Ticu Dumitrescu e -și poate că asta îi va da dreptate în timp - un vîrf de lance sau de ac în spatele căruia se gaseste restul acestor instrumente. Ticu Dumitrescu a pierdut, pe moment, dar convingerea mea e că
Rămăsitele Legii lui Ticu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17902_a_19227]
-
păzitorul fratelui său". La o jumătate de secol de la publicarea "Declarației asupra rasei", omenirea se poate chestiona dacă, în sfîșit, a atins pragul celest al înfrățirii, răspunzîndu-și, cu amărăciune, că timpul se scurge infinit mai repede decît evoluează mantalitățile și crezul pămîntenilor de orice obîrșie. Într-un recent interviu, Horia-Roman Patapievici explica existența a două tipuri de naționalism: etnic și cetățenesc. Cu cît mutăm mai hotărît naționalismul de sorginte etnică în sfera naționalismului de sorginte cetățenească, raportul de forțe se modifică
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
serioasă decît a noastră. Vorbea despre lucruri care nouă nu ne erau, pur și simplu, necunoscute, dar inaccesibile. Spiritul însuși al eseisticii lui ne lua prin surprindere. Nu mă refer acum la faptul că noi făceam din autonomia esteticului un crez și, la urma urmelor, un meterez capabil să ne apere de invazia marxismului și a politicului de tip comunist, prin care ierarhia valorilor ar fi suferit o răsturnare, în vreme ce Nicolae Balotă milita, oarecum imprudent, pentru "o critică filosofic întemeiată" și
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
inventar de opere de artă separate. Ambele culturi presupun mai curînd o formă de gîndire coerentă dar mai cu seamă flexibilă, capabilă să se articuleze în mișcare, în trecerea de la o structură a existenței la alta. Simmel își expune acest crez intelectual, al filozofului că un soi de pelerin spiritual, la început de secol 20, în plină modernitate (penru noi, postmodernii, căci pentru cei de atunci deja începuse "criză" spiritului modern, cum indică și subtitlul acestei cărți), deci în plină epistemă
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]