154 matches
-
în anul 1714. Se presupune că renovarea a coincis de fapt cu o reconstrucție. Biserică de lemn, conform spuselor unei sătence în vârstă , era formată dintr-o încăpere mică cu un târnaț în față, asemănătoare cu Biserică de lemn din Crișeni și Biserica de lemn din Berchieșu, biserici din județul Cluj care se mai păstrează, fiind folosite și astăzi în cadrul serviciilor religioase. Din păcate, biserica de lemn din Aruncuta nu s-a mai păstrat, fiind demolată de săteni în anul 1928
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
fiind demolată de săteni în anul 1928 după construirea actualei biserici din piatră și cărămidă. Clopotele bisericii din lemn erau amplasate în cimitir, la o înălțime mică, într-o "clopotnița" din scândura, identică cu clopotnița de la biserica de lemn din Crișeni, jud.Cluj, tragerea clopotelor făcându-se cu funia, mai frecvent de copiii din sat. Biserică de lemn din Aruncuta a fost înzestrata, în 19 decembrie 1760, cu o icoană Deisis, reprezentându-l pe Isus Cristos și pictată de renumitul pictor
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de graiuri din Ardeal folosit în regiunea istorică Maramureș, care a influențat și graiurile din regiunile învecinate. Graiurile maramureșene sunt graiurile din care este alcătuit subdialectul maramureșean, unul din cele 5 subdialecte de bază ale dialectului dacoromân: muntean, moldovean, bănățean, crișean și maramureșean. Subdialectul maramureșean se vorbește exclusiv în Maramureșul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău, Iza și Vișeu. aparține grupului relativ fragmentat de graiuri ardelenești, împreună cu graiul crișean. Acest lucru plasează graiul maramureșean în grupa nordică de graiuri românești
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
cele 5 subdialecte de bază ale dialectului dacoromân: muntean, moldovean, bănățean, crișean și maramureșean. Subdialectul maramureșean se vorbește exclusiv în Maramureșul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău, Iza și Vișeu. aparține grupului relativ fragmentat de graiuri ardelenești, împreună cu graiul crișean. Acest lucru plasează graiul maramureșean în grupa nordică de graiuri românești, care include și graiul moldovenesc și graiul bănățean, spre deosebire de grupa sudică din care fac parte graiul ardelenesc de sud, graiul muntenesc și graiul oltenesc. În contextul varietăților de vorbire
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
grupa sudică din care fac parte graiul ardelenesc de sud, graiul muntenesc și graiul oltenesc. În contextul varietăților de vorbire de tranziție foarte fragmentate ale Transilvaniei, clasificarea graiului maramureșean ca o varietate individuală este îngreunată, ca și în cazul graiului crișean, de numărul mic de trăsături fonetice distinctive. Această dificultate a determinat mulți cercetători, mai ales în stadiile timpurii ale studiilor dialectice ale limbii Române, să nu recunoască un subdialect maramureșean individual; acest punct de vedere a fost susținut de Gustav
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
au fost de natură să câștige adeziunea lingviștilor români. Clasificările curente, datorate lui Romulus Todoran, Ion Coteanu și alții, recunosc un subdialect maramureșean distinct. Cât privește graiul din Țara Codrului, acesta aparține, din punct de vedere dialectal, de Crișana (subdialectul crișean). Specialiștii îl încadrează în așa zisul "grai someșean". Despre Țara Chioarului (inclusiv graiul, etnografia și folclorul regiunii), prof. Ioan Chiș Șter (1983) afirma că „aproape se confundă cu Codru”, deci am fi îndreptățiți să socotim graiul chiorean ca făcând parte
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
est a Regiunii Transcarpatia (Maramureșul de Nord), dar numărul lor este în scădere. Deși este vorbit într-o zonă restrânsă, graiul maramureșean poate fi divizat mai departe, utilizând particularități predominant lexicale, în trei ramuri: Multe particularități sunt împărtășite cu graiul crișean, cu alte graiuri ardelenești învecinate și unele cu graiul moldovenesc. În graiul maramureșean: "Să rógă lu Dumňedzău, îș fačă cručă și dzîce: Dómňe, agiută-mi. Șî fémeia ié u uău șî-l sparge ďe car ca să-i sie ușóră arătura, ca
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
Mărdărescu s-a stins din viață la 5 septembrie 1938, la Bad Nauheim, Germania În noaptea de 15 spre 16 aprilie, Divizia 6, Divizia 38 de husari, Divizia de secui și gărzile roșii maghiare atacă la Ciucea și Țigani (actualmente, Crișeni - jud. Sălaj) posturile înaintate ale armatei române. Generalul Gheorghe Mărdărescu arăta că se impunea ca prim obiectiv ofensiva totală pentru a trece Munții Apuseni și a atinge cursul Tisei care era un aliniament favorabil din punct de vedere militar. La
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
Castelanii cetății Deva sunt în secolul al XIV-lea și comiți ai comitatului Hunedoara. În secolul al XIV-lea, Deva și satele înconjurătoare sunt amintite ca "district militar valah", iar cetatea avea în jurisdicție patru scaune (Deva, Ilia, Șoimuș, moșiile crișene și împrejurimile Bradului), care făceau parte din domeniul regal și erau conduse de cnezi. Localnicii aveau îndatoriri militare și obligații privind întreținerea, reparațiile și construcțiile din cetate. În 1302, cetatea aparține voievozilor transilvăneni. În 1580 este întărită, aici câștigând lupta
Cetatea Deva () [Corola-website/Science/302446_a_303775]
-
de apă cu caracter permanent, o pantă medie cuprinsă între 11- 62o/oo și regim de curgere a apelor torential, in anumite perioade ale anului. Pe cuprinsul bazinului hidrografic aferent acumulării Bezid, sunt localizate patru localități rurale: Cușmed, Atid și Crișeni pe valea Cușmedului, respectiv Bezid pe valea pârâului cu același nume. Ocupațiile tradiționale sunt agricultura, creșterea animalelor și exploatarea lemnului, neexistând unități industriale sau agro-zootehnice mari, cu impact impurificator semnificativ, asupra lacului de acumulare. În zona periferică, de apogeu a
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
care Vm + Vu = 1 + 14 = 15 mil.m. Organele abilitate stabilesc decizia de gospodărire a apelor în condițiile normale și în cazurile speciale, în funcție de informațiile operative asupra datelor de bază dinamice ca: - debitul afluent pe pârâul Cușmed, măsurat la stația hidrotehnică Crișeni; - nivelul în lac, măsurat la baraj; - starea construcțiilor și echiapementelor hidromecanice; - starea tehnică a albiei în aval și prognoza debitului afluent, transmisă de dispeceratul D.A. “Apele Române” - Tg.Mureș. /6.p.6-9/ Se realizează unitar pe țară pentru toate acumulările
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
cum apare în toponimia locală, reprezintă un masiv muntos care face parte din grupa Carpaților Occidentali. Situat la cumpăna izvoarelor Crișului Alb și Arieșului, în Munții Apuseni, (1263 m) se impune spectaculos în peisaj, străjuind spre sud Țară Moților Crișeni. Accesul se face din DN 74 - Brad - Abrud - Câmpeni, vârful Muntelui Vulcan dezvoltându-se la o distanță de 1 km deasupra satului Buceș-Vulcan. În apropiere se află și Pădurea de mesteceni de la Cornițel și Pădurea de tei de la Mihăileni. Cu
Muntele Vulcan () [Corola-website/Science/314569_a_315898]
-
Iernut) • (Ivănești) • (Lechința) • (Loțu) • (Măgherani) • (Morești) • (Moșuni) • (Ogra) • (Ormeniș) • (Papiu Ilarian) • (Reghin) • (Saschiz) • (Sângeorgiu de Mureș) • (Seleuș) (Stejărenii) • (Șaeș) • (Șapartoc) • (Sfântu Gheorghe) • (Tăureni) • (Târnăveni) • (Tușinu) • (Țigmandru) • (Valea Rece) • (Viilor) • (Voiniceni) (Zău de Câmpie) • (Bobota) • (Bocșa) • (Bulgari) • (Cosniciu de Jos) • (Crasna) • (Crișeni) • (Cuceu) • (Doh) • (Fetindia) • (Gârbou) • (Hereclean) • (Jac) • (Panic) • (Pericei) • (Port) • (Rogna) • (Sâncraiu Silvaniei) • (Zalău) • (Apoldu de Sus) • (Ațel) • (Boarța) • (Brateiu) • (Copșa Mică) • (Cristian) • (Curciu) • (Hamba) • (Hosman) • (Laslea) • (Mândră) • (Micăsasa) • (Miercurea Sibiului) • (Ocna Sibiului) • (Roșia) • (Rusciori) • (Ruși) • (Sângătin) • (Șeica Mică) • (Sibiu) • (Slimnic
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
trapă de scândură pătrată, cu dimensiunile de 0,5 / 0,5 metri. Biserica este dotată cu instalații de curent electric și gaz metan, încălzirea fiind asigurată de o mică sobă montată în prima încăpere. , ca de altfel și cea din Crișeni, Cluj - aflată la 2 km. distanță spre nord, are o încărcătură spirituală și emoțională deosebită. Geamurile mici, lumina semiobscură și faptul că românii, majoritari și în acest sat de-a lungul istoriei - ca de altfel în întreaga Transilvanie, s-au
Biserica de lemn din Berchieșu () [Corola-website/Science/314116_a_315445]
-
de concentración, Koncentrationsgrænser, Konzentrationsgrenzwerte, Όρια συγκέντρωσης, Concentration limits, Limites de concentration, Limiti di concentrazione, Concentratiegrenzen, Limites de concentraçăo, Pitoisuusrajat, Koncentrationgränser Nr. CAS 218-01-9 Nr. CE 205-923-4 Nr. 601-048-00-0 ES: criseno DA: chrysen DE: Chrysen EL: EN: chrysene FR: chrysène IT: crișene NL: chryseen PT: criseno FI: kryseeni SV: krysen Clasificación, Klassificering, Einstufung, Taξινόμηση, Classification, Classification, Classificazione, Indeling, Classificaçăo, Luokitus, Klassificering Cârc. Cât. 2; R 45 Muta. Cât. 3; R 40 N; R 50-53 Etiquetado, Etikettering, Kennzeichnung, Επισήμανση, Labelling, Étiquetage, Etichettatura, Kenmerken
jrc3711as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88872_a_89659]
-
ianuarie - 31 octombrie 2003 indicele productivității muncii din industrie a crescut cu 5,4%, iar cifră de afaceri cu 3,3%, față de aceeași perioadă din anul precedent. Lacul Vârșolț reprezintă sursă de alimentare cu apă potabilă pentru Zalău, Șimleu Silvaniei, Crișeni, Hereclean, Panic, Badon, Guruslău, Borla, Câmpia, Bocșa și Sălăjeni. Județul Sălaj are un potențial de dezvoltare considerabil exprimat atât în resurse naturale cât și umane. Resursele naturale de materii prime, localizate în următoarele zone: Principalele ramuri ale industriei în care
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
Nucet. În componența orașului Vașcău intră satele: Suprafața totală a teritoriului orașului Vașcău împreună cu localitățile componente este de 66,135 km², ceea ce reprezintă 0,88% din teritoriul județului Bihor. Se disting în cadrul reliefului următoarele unități: Munții Biharia, Munții Codru-Moma, Dealurile Crișene, Depresiunea Beiuș. Relieful muntos al orașului Vașcău scoate în evidență altitudinea de 295 m. Cel mai reprezentativ este relieful dezvoltat pe roci carbonatice, care se suprapune peste Platoul Vașcău, ce se înfățișează ca o cunună de depresiuni închise, lipsite de
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
2 izbucuri deosebite: unul în valea Brihenilor și altul în hotarul localității Călugări. Izbucul de la Călugări, care în trecut avea dublă intermitență, în prezent are o singură intermitență, fiind declarat rezervație geologică naturală. De-a lungul munților se întind Dealurile Crișene ca o treaptă prelungă a Munților Apuseni, având în interiorul Depresiunii Beiușului o dispoziție în amfiteatru, rețeaua hidrografică fiind convergentă. Ele sunt rezultatul unui proces de eroziune asupra piemontului de acumulare de la baza Munților Apuseni, precum și asupra unui strat de marne
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
Valeriu Reniță sunt rusoaice, tatăl lui Constantin Starîș este ucrainean, mama lui Ion Berlinski este țigancă, iar tatăl vitreg a lui Vladimir Voronin este rus. Totodată, idiomul moldovenesc este de cele mai multe ori asociat celorlalte graiuri vorbite pe teritoriul României, muntenesc, crișean ș.a., așadar o echivalare între cele două este nepotrivită (după Ion Stici, Silviu Berejan, Vitalie Marin, Eugen Coșeriu). Astfel, cuvintele lui Stati despre așa-numita „limbă moldovenească” sunt de cele mai multe ori calificate drept „himere”, „un fals științific”, o „absurditate”, o
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
care îi scria regelui următoarele: "„... ține de moșia Valcău, moșia numită Nușfalău, Boghiș, Monorod (dispărut), Hușeni, Ban, Peceiu, Fizeș, Sâg, Aleuș, Halmășd, Tușa, Mykahaza și Thyreteluke (dispărute), Cizer, Stârciu, Meseșenii de Sus, Crasna, Recea, Drighiu, Zăuan, Oaia (cătun al satului Crișeni, astăzi dispărut) pe care Chemburg, fostul castelan de Valcău,...”" Un document adresat în anul 1342 Capitulului din Oradea ilustrează organizarea satelor românești de pe domeniul cetății Valcau, mențiune consemnata cu ocazia unei ședințe de judecată: „... fiii pomenitului magistru Donch, au pus
Cetatea Valcău () [Corola-website/Science/315033_a_316362]
-
au dus la nici un rezultat, deoarece intenția românilor era "Desfacerea totală". A doua zi, după eșecul tratativelor cu delegația maghiară condusă de ministrul Jászi, la 15 noiembrie 1918, Consiliul Național Român Central ia hotărârea de a declara unirea românilor transilvăneni, crișeni, bănățeni și maramureșeni cu Regatul României într-o Mare Adunare Națională. Hotărârea este cuprinsă în "Regulamentul" pentru alegerea deputaților care urmau să voteze Unirea cea Mare. Alegerea deputaților urma să se facă în următoarele 10 zile în conformitate cu "Legea electorală din
Consiliul Național Român Central () [Corola-website/Science/324571_a_325900]
-
unui sunet neetimologic la sfarsitul cuvântului. Epiteza lui "e" în latină populară: Ipoteza privind epenteza lui "e" în latină populară aparține lui Sextil Pușcariu. Epiteza lui "a" : Epiteza lui "u": Metateza este schimbarea ordinii unor sunete din cuvânt: În subdialectul crișean există metateza silabica, se schimbă silabele între ele. Anticiparea este pronunțarea mai devreme a unui sunet dintr-un cuvânt. Propagarea este pronunțarea încă o dată a unui sunet dintr-un cuvânt. În limba română se propagă nazalitatea ("m" sau "n") Sinereza
Schimbare fonetică () [Corola-website/Science/322592_a_323921]
-
biserici de lemn românești. În Crișana, se mai păstrează aproximativ 100 de biserici de lemn, dominând patrimoniul cultural și istoric imobil al românilor din această parte a României. Bisericile de lemn au o valoare identitară inegalabilă și inestimabilă pentru românii crișeni. După primul război mondial și unirea Transilvaniei cu România, studiul bisericilor de lemn din Transilvania a fost relansat de Coriolan Petranu, cel mai ambițios și bătăios cercetător din perioada interbelică. El a evaluat perioada anterioară, a trasat necesitățile de cercetare
Biserici de lemn din Crișana () [Corola-website/Science/330517_a_331846]
-
de Dunăre coexistă cele muntenești cu cele ardelenești. Tot aceste două tipuri de graiuri se găsesc și în Croația, dar aici grupul de graiuri muntenești se subîmparte în cel din Baranja și cel ludăresc. Graiurile ardelenești sunt apropiate de subdialectul crișean al limbii române, iar cele muntenești de subdialectul muntean al românei. În ambele se simte influența subdialectului bănățean, mai puternic în graiurile băieșești ardelenești. Caracteristice graiurilor ardelenești sunt, de exemplu, vocalele [ɔ] (în [pɔrtə] „poartă”) și [ɛ] (în [avɛ] „avea
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
palatalizat, în [frat͡ʃʲe] „frate”), ca în Banat. Graiurile muntenești, mai ales cel al ludarilor, seamănă cu cele din Muntenia, de exemplu prin lipsa palatalizării consoanelor [t] și [d]. În Ungaria, graiul de la Tisa este mai apropiat de subdialectul crișean din România decât cele băieșești ardelenești. La nivel lexical, diferențele dintre tipurile muntenesc și ardelenesc reflectă de asemenea în parte diferențele dintre subdialectele din România: muntenii spun „albie”, ardelenii numesc același obiect „troacă”; la primii „porumb”-ul este "poromb", la
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]