19,564 matches
-
care a intrat România după momentul Praga, moravurile politice ale pesedeilor n-au absolut nici o șansă de supraviețuire. Se va termina și cu tergiversarea privatizărilor, și cu subvențiile pe sprânceană, și cu protecționismul salarial uluitor al magistraților, și cu escamotarea crimelor și torturilor securistimii. Din simplul motiv că toate aceste aberații riscă să afecteze nu doar România, ci totalitatea structurilor din care aceasta începe să facă parte. Luna noiembrie 2002 va rămâne, după cum se vede, data declanșării luptei pentru înscăunarea echipei
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
un soi de tragism care nu ajunge la marginea posibilităților, întrucât eșuează în patetic și, în final, în comun. Ștefan Caraman creează personaje liniare, dominate de o singură latură, dar care se rup dramatic (și melodramatic) prin moarte, suicid, fugă, crimă, ca un tribut senzaționalului, în lipsă de duh adevărat. Poate nu acesta ar fi cel mai mare păcat al prozatorului, dar aspectul de necizelare, de lipsă de control narativ, pachetul de țigări abia desfăcut și care se termină de către doi
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
poate, dar lui Rădulescu dați-i cea mai mică notă. Trei... Iar ministrului de interne dați-i cinci. Si ar trebui ca cineva să aducă în discuție și asemănările dintre discursul lui Rădulescu și cel al lui Miloșevici" (p. 65). Crimele Spadei sînt prilej de talk-show-uri radio și tv, de comunicate, declarații și mitinguri, de negocieri și șantaje între parteneri și adversari politici. Nu sînt uitate nici reacțiile organismelor politice internaționale (Consiliul Europei) sau cele ale marilor cotidiane și agenții de
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
pune problema dacă Ristea Priboi trebuie să plătească ori nu pentru trecutul său pătat. Numai în pustiul moral vegheat de fantoma lui Ceaușescu un astfel de individ devine parte a intimității prim-ministeriale. O fi, ea, vina, individuală, dar asumarea crimei comise devine parte din moștenirea urmașilor. Sau, în cazul nostru, a "consiliaților".
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]
-
nov. îl cadorisește pe chestor cu o poză uriașă în pagina întîi pentru curajul de a le atrage atenția politicienilor că iau decizii cu risc mare la adresa securității naționale, atrăgînd atenția în special asupra reeșalonării datoriilor unor firme, asupra contactelor crimei organizate cu Puterea și asupra promovării unor politici economice populiste. Șeful Poliției n-a uitat să amintească nici de efectele corupției. Cum nu ne vine să credem că pe chestor l-a luat gura pe dinainte după ce a schimbat uniforma
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
putere, ca în povestirea fantastică Biruitorul destinului, este aceea de a alege când și cum să mori. Cele mai întâlnite "variațiuni ale răului" sunt cele care au în centru tema morții - fie naturală, fie ca expresie a voinței, sinucidere ori crimă - și a despărțirii (dar și aceasta poate fi considerată o metaforă a morții). Lucian-Claudiu Amoran pare și nu prea pare că este moralist. În unele povestiri, cum ar fi de pildă O plajă prea îngustă sau Triumful rațiunii, absurdul crimei
Literatura răului by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14589_a_15914]
-
crimă - și a despărțirii (dar și aceasta poate fi considerată o metaforă a morții). Lucian-Claudiu Amoran pare și nu prea pare că este moralist. În unele povestiri, cum ar fi de pildă O plajă prea îngustă sau Triumful rațiunii, absurdul crimei este prezentat într-o manieră care amintește de Străinul lui Camus, fără judecăți de valoare, fără sentințe morale. În alte cazuri, vocea naratorului intervine în realizarea portretului moral, iar personajele pierd din autonomie, cum este cazul povestirilor Ce oameni!... Ce
Literatura răului by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14589_a_15914]
-
la moarte ori în gulag zeci de milioane de oameni (mai mulți decît întreaga populație a dictaturilor central și sud americane laolaltă), dar numai ca urmare a unor procese publice temeinic elaborate și mediatizate. Toate regimurile comuniste au procedat identic. Crimele lor au părut efectul unor necesități sau legități istorice, nu al acțiunii unor indivizi de-zaxați. Trujillo seamănă mai bine cu Nero decît seamănă Ceaușescu ori Enver Hodja. Deopotrivă de odioși, dictatorii comuniști au mizat mereu pe fanatizarea unor populații cărora
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
comuniste au fost considerați executanți, în condiții de legalitate și legitimitate, ai ordinelor venite de sus. Cum să pedepsești însă niște oameni care și-au făcut, nu e așa, datoria? A fost sacrificat, cel mult, liderul maxim. În vreme ce toate instrumentele crimelor lui Trujillo au fost lichidate după moartea dictatorului, fiindcă nimeni nu le-a acordat nici o clipă prezumția de legalitate sau legitimitate. Colaboratorii dictatorului dominican, ca și ai lui Hitler, au fost socotiți criminali de drept comun. Și tratați în consecință
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
ajutat să moară ("Să fii plătit ca să faci ce-ți place, nu e un vis?")... Descoperi rezonanțe de tragedie antică ("Blestemată fie ziua nenorocită în care te-ai născut!", urlă un tată, într-o dezlănțuire de iubire-ură) în povestea unei crime și a unei răzbunări din America de la începutul anilor '30 (tot "pe vremea lui... Gosford Park", cînd, aflăm, dincolo de Ocean, Congresul înființa Corporația Finanțării pentru Reconstrucție, în vederea stimulării economiei, iar veteranii Primului Război Mondial mergeau la Washington ca să facă lobby pentru bonusuri
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
o cutie a Pandorei o multitudine de ipostaze grotești ale umanului. Asistăm la festinul absurd și cinic al goanei după putere, la jocul hilar al alianțelor și trădărilor, orgia decapitărilor, coșmarul crud și bufon al viețuirii prin anihilarea aproapelui. Ororile, crimele, perversiunile se dezlănțuie. Sângele se revarsă în ritmul muzicii. Păpuși de carne într-un timp de crepuscul se mișcă străine și singure. O lume interșarjabilă, cu semne egalizatoare între victime și călăi, stăpâni și slugi. Se ascund, se pândesc, se
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
zgomot și furie" . ...un recviem cu trompeta apocalipsei New-Yorkul anului 2000. Istorie care, deși ultrarecentă, ar putea fi uitată îndată ce furia secolului abia încheiat se va domoli. Va fi probabil imposibil de păstrat în memorie lumea sfârtecată de minciuni și crime, clocotind de ritmul afacerilor, de dezmățul consumului, lumea Eriniilor dezlănțuite. "Viitorul se profila ca un cazinou, în care toată lumea își încerca norocul și toți sperau să câștige". Demonii din totdeauna - invidia, ura, egoismul, războiul, răzbunarea, teama, durerea - pavează acest iad
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
tradiții diferite de autopsie. Iar critic vorbind, unul din modurile clasice de autopsiere literară constă în identificarea în clar a vocii auctoriale: totuși, dintre cei trei, care ce scrie? E unul din misterele rămase nerezolvate din Femeia în roșu, deși crimă perfectă nu există, iar amprente textuale probabil că sînt, dacă e să ne uităm și numai la micile "ghionturi" cu "tratamentul fabulator" și "tratamentul halucinatoriu" (Mircea Nedelciu, Tratament fabulatoriu) presărate pe-alocuri, și autoironia babețiană a "personajului A.". Singura problemă
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
în stăpânire pământul, iar aceștia se coalizează cu ucigașii plătiți de cuplul adulterin. Piticul arendaș își recită nemulțumirea într-un fel caraghios; nu e nevoie să ai chipul și intonațiile frumoase sau nobile ale revoltei pentru a acționa. Însărcinat cu crima, dar preocupat mai degrabă de popasurile de la cârciumă decât de îndeplinirea misiunii pentru care a fost plătit, grupul celor ce vor să ucidă, din convingere sau pe bani, funcționează la limita dintre amenințător și derizoriu, dar ridicolul nu diminuează cu
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
Mircea Constantinescu se răsfață cu haz între vicii. Fascinat de cifra cinci, regizorul dublează identitatea unui ucigaș; spectatorii fascinați de alte cifre magice nu sesizează decât efectul comic creat de interpretarea convergent-divergentă a celor doi actori ( Constantin Cojocaru, Gabriel Pintilei). Crima este obsesia generală a personajelor și chiar crucea poate deveni instrumentul ei de perpetuare și deznodământul concentrează toate firele acțiunii. Crima se naște în spațiul dintre melancolia lui Arden și amețeala etilică a ucigașilor. După ce am fost martori la toate
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
cifre magice nu sesizează decât efectul comic creat de interpretarea convergent-divergentă a celor doi actori ( Constantin Cojocaru, Gabriel Pintilei). Crima este obsesia generală a personajelor și chiar crucea poate deveni instrumentul ei de perpetuare și deznodământul concentrează toate firele acțiunii. Crima se naște în spațiul dintre melancolia lui Arden și amețeala etilică a ucigașilor. După ce am fost martori la toate pregătirile crimei, omorul se ascunde insesizabil în toate cutele spațiului și în meandrele vieții. Actorilor li s-a cerut să expună
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
obsesia generală a personajelor și chiar crucea poate deveni instrumentul ei de perpetuare și deznodământul concentrează toate firele acțiunii. Crima se naște în spațiul dintre melancolia lui Arden și amețeala etilică a ucigașilor. După ce am fost martori la toate pregătirile crimei, omorul se ascunde insesizabil în toate cutele spațiului și în meandrele vieții. Actorilor li s-a cerut să expună gramatica stării de excitație și reacțiile la ea, nu există nici un plan doi al intențiilor sau la gândurilor, totul e pe
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
e pe față, de la început până la sfârșit. O singură excepție: Mosbie, sluga înălțată în grad se folosește de patima ce o inspiră doar pentru a mai urca pe scara socială și intenționează să scape cât mai curând de partenerii la crimă. Marius Stănescu joacă duplicitatea rece a personajului, absolutul ticăloșiei, intențiile macabre considerate adeseori inteligență. E, ca de obicei, precis în interpretare și, datorită reflexivității care îi caracterizează stilul, răul întrupat de el devine inteligibil. Cătălina Mustață joacă apăsat vertijul pasiunii
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
Rodica Bin Ce vremuri sunt acelea în care o conversație despre copaci este aproape o crimă fiindcă ea înseamnă a trece sub tăcere adevăratele crime" exclama Bertolt Brecht într-un poem scris în 1939. Tîrgul Internațional de Carte de la Leipzig și-a deschis porțile exact în ziua în care începuse canonada menită să ducă la răsturnarea
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
Rodica Bin Ce vremuri sunt acelea în care o conversație despre copaci este aproape o crimă fiindcă ea înseamnă a trece sub tăcere adevăratele crime" exclama Bertolt Brecht într-un poem scris în 1939. Tîrgul Internațional de Carte de la Leipzig și-a deschis porțile exact în ziua în care începuse canonada menită să ducă la răsturnarea de la putere a lui Saddam Hussein și a regimului
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
sovietici dincolo de cortina de fier. Cum sînt ei deportați, condamnați sau uciși. Tot așa cum nici un pacifist contemporan nu pare să vrea să știe cîte vieți de cetățeni ai Irakului ar putea fi salvate de un război care ar pune capăt crimelor regimului lui Saddam Hussein.
Război și pace by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14077_a_15402]
-
și Occidentul; antiteza se poate extinde la nesfîrșit - civilizație-barbarie, patriarhat-matriarhat, societate urbană alienată, fără sentimente și iluzii, și rurală, mînată de forțe primitive, înrobită naturii. Aceste două lumi care se confruntă în cartea Christei Wolf ascund fiecare la temelie o crimă. În ambele cazuri sînt sacrificați copii: în Colhida, urmașul la tron, Alsyrtos, în Corint, urmașa la tron, Iphinoe. Și aici am putea găsi similitudini, dacă vrem să citim cartea cu cheie. Oare nazismul și comunismul nu și-au pus amprenta
Cine e această Medee? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14074_a_15399]
-
sacrificați copii: în Colhida, urmașul la tron, Alsyrtos, în Corint, urmașa la tron, Iphinoe. Și aici am putea găsi similitudini, dacă vrem să citim cartea cu cheie. Oare nazismul și comunismul nu și-au pus amprenta sîngeroasă pe istorie prin crimă? De altfel, motivul străinului, al celuilalt, neasemănătorului, se distinge cu preponderență pe parcursul lecturii, aducînd în prim plan urzelile politice dictate de orgolii care împing masele la lapidări și linșaj împotriva celor ce cred în altceva, cu alte cuvinte, a celor
Cine e această Medee? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14074_a_15399]
-
concepte transgresive de analiză culturală". Altminteri spus, are loc o relaxare a esteticului prin existențial. Ontologia se revoltă împotriva limitelor limbajului, ale semnului. E invocat scepticismul lui Ionesco față de literatură, id est față de abordarea creației drept limbaj ("«Filologia duce la crimă» - aceasta este miza pedagogică a rebours, parodiată, din Lecția"), poziție din care derivă o "paradoxală dihotomie" între noțiunea de literatură, "falsă din punctul de vedere al statutului ontologic, fiindcă e bazată pe cuvîntul devitalizat, pe suplimente sau referințe diferențiale, în
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14138_a_15463]
-
Telefil 2 februarie 2003. Începe o lună splendidă de iarnă. E o seară liniștită; motoarele televiziunilor duduie dând cetățenilor patriei produse abundente și variate; prezentatorii de jurnale se introspectează nu cumva să fi rămas pe dinafară vreo crimă, vreun incendiu, vreo prostituată, vreun pește, vreun corupt, vreun... Groaznic trebuie că le e!; meteorologii se impacientează că temperaturile de minus 10, minus 12 grade sunt prea scăzute pentru această perioadă. Parcă se aud râsete de curci...; moderatorii fac vocalize
Jurnal de cobai cine-telefil by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14153_a_15478]